GRADINILE EUROPENE ANTICE -; q3n5nm
(ROMANE )
In Mexic , un mit celebru spune ca in timpurile cind nu exista timp si lumea
era sub intuneric , chaos , confuzie un zeu avea doi copii si pentru placerea
lor , tatal le-a creat o gradina cu pomi , flori , trandafiri si diferite feluri
de ierburi . Observam evidente asemanari cu Geneza din biblie unde Dumnezeu
a asezat creatia sa cea mai iubita intr-un paradis terestru numit gradina Edenului
.
Gradinile au figurat adesea in miturile despre originea lumii ale vechilor civilizatii
. Aceasta inseamna ca gradinaritul a insemnat pentru om mult mai mult decit
un simplu act de cultivare ci o manifestare a spiritului creator .
In trecut gradinile ornamentale , unde plantele sunt crescute pentru aspectul
lor si nu in scopuri utilitare se intilneau doar la regi si nobilime .
Ca orice opera de arta gradinile sunt expresia unei anumite mentalitati , sensibilitati
pe care creatorul , artistul nu le poate ascunde.
Ele sunt expresia unui mod de viata , de gindire , educatie si chiar credinta
religioasa .
Astfel in functie de timp si spatiu gradinile au luat diferite aspecte , de
la cele geometrice pina la cele in stil peisager ce inspira prosperitate si
prospetime .
Amenajarea gradinilor s-a transformat in Japonia intr-o originala forma de arta
care a devenit parte a culturii japoneze .
Din vechime s-au pastrat diferite aranjamente de roci folosite pentru ritualuri
religioase in Akita si Hokkaido . Mai tirziu aceste obiecte de veneratie sunt
suplinite , se transforma intr-o forma de arta . Foloseau pietre naturale ,
fara nici o procesare artificiala .
Aceasta reprezinta fundatia filosofica a design-ului din arta japoneza a amenajarii
spatiului
O trasatura carecteristica modului de gindire japonez este respectul pentru
natura si predilectia pentru reprezentarile abstracte a unei lumi utopice derivata
din religie sau filozofie .
Modul de gindire asiatic difera foarte mult de cel european iar acest mod de
gindire se regseste si in arta .
Astfel gradinile japoneze au diferite teme , mesaje fiind influentate de-a lungul
evolutiei de conceptii filosofice si religioase ( Shinto , Tao , Budism ) .
Scopul omului in conceptia asiatica este sa se apropie cit mai mult de natura
, pina la acea identificare suprema . Japonezul iubeste natura in toata complexitatea
ei pe cind europeanul admira frumusetea ei dar scopul final este acela de dominare
, de a se situa deasupra naturii .
Pentru european natura e mijloc si nu scop in sine .
Aceste diferente de mentalitate au dus la diferite forme de manifestare artistica
de-a lungul timpului . Iar in aceasta „varietate” sta frumusetea
studierii operelor de arta fie ele statui , poezii sau gradini .
Cele mai vechi gradini japoneze dateaza din perioada dinastiei Asuka ( 593 -;
710 ) si Nara ( 710 -; 794 ) . In Yamato arhitectii peisageri ai familiei
imperiale au creat un ocean in miniatura cu mici insule si caluti de mare .
Este perioada in care budismul a fost adus in Japonia din Korea . Imigrantii
de acolo au adus influentele continentale gradinilor japoneze cum ar fi fintinile
din piatra sau podurile de origine chineza .
In Heijokio s-a descoperit Nibo no Miya , o gradina ce dateaza din timpul dinastiei
Nara . Este rar ca o gradina din acea perioada sa fie intr-o stare aproape perfecta
. S-au descoperit niste roci prelucrate in diferite forme de-a lungul raului
si o mare piatra centrala gravata de linii curbe ce imita o insula . Nibo no
Miya a avut o mare influenta asupra stilurilor de gradini ale generatiilor urmatoare
.
Gradinile din stilul Shinden -; zukuri au aparut in timpul dinastiei Heian
(794 -; 1185 ) cind capitala Japoniei a fost mutata de la Nara la Kyoto
.
Mai multe rauri se uneau in Kyoto si canalele acestora erau lasate sa se reverse
in anumite zone ale orasului . Verile sunt fierbinti la Kyoto asa ca oamenii
au amenajat cascade pentru a da senzatia de racoare . Intre cladirile principale
si „pond” era o zona intinsa acoperita cu nisip alb , o zona pitoreasca
unde se tineau diferite ceremonii .
Cind Budismul s-a raspindit in Japonia in secolul sase au inceput sa se construiasca
diferite forme arhitecturale originare din China sau Korea dedicate lui Budha
.
Un exemplu in acest sens este templul din Kyoto apartinand stilului Zen . Acest
templu contine o gradina cu 15 pietre slefuite , de diferite marimi plasate
pe un covor de pietris alb si incercuite de un zid de argila de inaltime joasa
.
Gradina ceaiului , poate una dintre cele mai cunoscute gradini japoneze ,
evita intru totul artificialitatea cu scopul de a mentine o aparenta cit mai
naturala .
Ceremonialul ceaiului ocupa un rol important in cadrul obiceiurilor traditionale
japoneze . Bautul ceaiului implica un act de meditatie iar rolul gradinii special
amenajate este acela de a potenta aceasta stare .
Astazi gradinile japoneze au preluat diferite elemente intalnite in gradinile
ceaiului ( aleile de piatra )
Aceste gradini se intalnesc de obicei in apropierea unor case special amenajate
pentru desfasurarea ceremoniei ceaiului . Japonezii considera ca linistea sufleteasca
, regasirea sinelui se poate face numai intr-un cadru natural caci omul este
parte a naturii iar instrainarea de aceasta ii poate aduce suferinta .
In dinastia Edo au fost sintetizate diferite tipuri , stiluri de gradini rezultand
Kaiyu , o gradina construita in special pentru lorzii feudali . Acestea cuprindeau
copaci si pietre ce reproduceau in miniatura diferite scene celebre .
Oamenii mergeau de la o gradina la alta si admirau „pond” aflat
in centru . In perioadele reci pomii erau protejati de o plasa si fiecare planta
era ingrijita cu atentie deosebita .
Gradina palatului Katsura este specifica stilului Kaiyu si prezinta un „pond”
central inconjurat de cateva case ale ceaiului . gradinile japoneze tind sa surprinda acea dezordine naturala eliminand formele
geometrice prin distrugerea simetriei curbelor si liniilor perfecte .
Pentru amenajarea gradinilor arhitectii japonezi prefera in special : rocile
, nisipul , „pond” , movilele artificiale , apele curgatoare ( etc
) .
In contrast cu dispunerea geometrica a copacilor si rocilor in stilul Western
, gradinile japoneze traditionale reprezinta o compozitie scenica ce imita pe
cat posibil natura .
Sunt doua principii de baza pe care arhitectii japonezi le urmeaza atunci cand
compun o scena : reducerea scalei si simbolismul .
· Primul principiu se refera la minimalizarea unei privelisti naturale
( munti , rauri , etc )
· Simbolizarea implica abstractizare , un exemplu in acest sens fiind
folosirea nisipului alb pentru a sugera marea .
Rocile si aranjamentul lor ocupa un rol central in arhitectura gradinilor japoneze
. Astfel vechii japonezi credeau ca un loc inconjurat de roci este unul sacru
deoarece este locuit de catre zei .
Marea arta japoneza consta in reconstituirea unor peisaje cu ajutorul unor roci
sau a nisipului ce imita oceane sau munti -; acestea fiind asa numitele
„ gradini vizuale „ cu rol in stimularea meditatiei .
Ca vegetatie preferata sunt inul si subarbustii cu frunze persistente . Pentru
o integrare armonioasa a speciilor arborescente s-a dezvoltat cultura arborilor
pitici preluata din China .
Diferentele climatice dintre Extremul Orient si Europa au dus de asemenea la
diferentieri multiple mai ales din punctul de vedere al plantelor utilizate
.
Calendarul vegetal traditional al Japoniei cuprinde : prunul , piersicul , ciresul
, stanjeneii , lotusii , hibiscusul , crizantemele , florile de ceai , orhideele
( etc ) .
Exista insa si multe asemanari intre cele doua culturi , asiatica si europeana
, ce s-au dezvoltat mai ales in perioada moderna datorita diverselor interactiuni
economice si culturale .
In Europa antica se remarca doua mari civilizatii , cea greaca si cea romana
mult avansate atit din punct de vedere politic cit si cultural .
In Imperiul Roman datorita interactiunilor culturale s-a dezvoltat o cultura
de tip mozaic . Pe linga evidentele influente grecesti asupra artei romane se
remarca si elemente grecesti si persane .
Datorita numeroaselor cuceriri , romanii beneficiau de imense bogatii , terenuri
, forte de munca . Astfel , in lipsa grijii de zi cu zi , incep sa-si ridice
case si gradini din ce in ce mai mari si mai luxoase .
Tullius Cicero sustinea ca fiecare cetatean are doua case: una care vine de
la natura si alta data de statul roman .
Proprietatile fermierilor erau numite „ Hortus „ si erau formate
din paminturi arabile , sere , livezi -; care asigurau bunastarea statului
. Fermierii erau obligati sa cultive si sa se ingrijeasca de gradinile lor ,
in caz contrar fiind pedepsiti de lege .
Constructiile aveau o importanta inferioara gradinilor , cum spunea Cato : „intai
planteaza si apoi construieste” .
Seneca , in ultimii ani de viata s-a stabilit la Liternum , langa Cumae intr-o
casa de piatra cu aspect de castel medieval in jurul careia era o gradina mare
inconjurata de un zid inalt de piatra si un lac situat in spatele casei .
Casa lui Scipio prezenta caracteristicile stilurilor arhitecturale medievale
si renascentiste . El era un admirator al simplitatii considerand vilele lui
Marius exagerat de mari si de prost gust .
In decursul timpului a avut loc separatia dintre Villa Rustica ( ferme ) si
Villa Urbana ( casele nobililor ) .
Varro si Columella au scris despre arta gradinaritului , amintind de importanta
situarii gradinii langa locuinta si de necesitatea utilizarii sistemelor de
irigatii . Cultivarea pomilor, viilor , vegetalelor se facea dupa un plan strict
, bine stabilit .
Odata cu aparitia marilor proprietari care cumparau terenuri de la saraci ,
gradinile incep sa piarda din caracterul lor utilitar . De aceea se spunea ca
; „Italia a fost ruinata de marile proprieatati” .
Aflam multe despre ornamentele gradinilor romane din corespondenta dintre Cicero
si Atticus . In aceste gradini , dupa modelul grec , sculpturile aveau o importanta
foarte mare , fantanile erau minutios construite , inconjurate de vegetatie
bogata .
In descrierile lui Strabon asupra Romei , acesta remarca faptul ca majoritatea
gradinilor se aseamana nepermis de mult intre ele ( fiind toate dupa model grecesc
) .
Un oras pe care nu trebuie sa- l uitam este florenta , ale carei frumuseti s-au
extins si in imprejurimi , splendorile sale constand in vile inconjurate de
parcuri si gradini incantatoare .
Villa di Castilo si La Pietra , situate pe cele mai inalte coline ale Monte
Morello au fost construite de familia de Medici ca locuri de odihna si liniste
. Gradinile se remarcau printr-un aranjament geometric al aleilor , glastrelor
cu flori , tufisurilor , in perfecta armonie cu arhitectura cladirilor , potentandu-le
astfel frumusetea .
Casimo era in mod particular atasat de Villa di Castelo deoarece isi petrecuse
aici tineretea . El i-a ordonat lui Tribolo sa creeze o gradina magnifica pe
care Vasari o descrie ca : „cea mai frumoasa gradina din Europa”
.
Exista si o gradina secreta ( giardino secreto ) cu privelisti minunate , fostul
sediu al Academiei Platonice a lui Casino .
Villa de Medici are terase gratioase taiate intr-un deal stancos , oferind vederi
panoramice asupra raului Arno si al Florentei
Desi alterata de trecerea anilor , ea ramane un exemplu clasic al gradinii italiene
tipice decorata cu plante si flori rare , fantani grote incrustate cu scoici
si stalactite.
Villa di Tivoli este o constructie arhitecturala impozanta datand din timpul
lui Hadrian. Darurile acestuia ca arhitect sunt reprezentate de numeroase palate
, bai , teatre construite intre 118-134
Hadrian a fost un excelent imparat , un intelectual , un poet si un talentat
designer. S-a nascut in Spania , langa Serville , si ceea ce i-a placut cel
mai mult era sa amenajeze gradini asemanatoare celor pe care le-a vizitat in
anii cand a fost comandant militar . A calatorit mai mult ca orice predecesor
. In Grecia a putut admira vilele construite dupa ce Alexandru cel Mare cucerise
estul .
Villa di Tivoli ocupa o campie larga ( 120 ha ) la poalele muntilor Tiburtini
, in sud-;vestul orasului Tiboli .
Complexul e sra format dintr-o serie de cladiri cu caracter monumental . Perfecta
fuziune dintre cladiri si peisaj fac din Villa lui Hadrian o exceptie in istoria
veche a arhitecturii .
Villa di Tivoli
La procesul indelungat de transormare a Romei dintr-o capitala insalubra intr-una
demna de admirat au participat mai multe personalitati din lumea romana : Papa
Nicolae al 5-lea , Papa Iulius al 2-lea , arhitectul Bromante ( care a construit
palatul Belvedere ) , Rafael etc .
Astfel a luat nastere faimosul apeduct „Aqua Felice”
Aqua Felice
Primele parcuri publice in urbele romane au fost construite in timpul lui
Pompei , Lucullus si Cezar .
Celebru este parcul lui Pompei de pe Campul lui Marte sau gradinile de pe Grotta
Ferrata .
Gradinile din Roma antica erau locuri de agrement , de distractie si relaxare
unde cetatenii romani se relaxau participand la anumite activitati sociale precum
: jocul de sah , picnicuri gratare … Conceptia japonezilor despre gradini
este in contrast cu cea romana . Gradinile Japoniei erau dedicate total spiritului
, erau un loc de meditatie si de impacare cu sinele . Se remarca la japonezi
interesul acordat amanuntelor , simbolurilor spre deosbire de arta peisagera
europeana care urmareste in special frumusetea formelor in ansamblul lor .
U.S.A.M.V. Bucuresti
Facultatea de Arhitectura peisagera
Istoria artei gradinilor
Mezinu Ionut
Anul 2
Grupa 3
