Formarea poporului si a limbii romane reprezinta o problema esentiala a istoriei patriei noastre. m4b11bt
Formarea poporului si a limbii romane reprezinta totodata un proces complex care incepe odata cu razboaiele daco-romane.
Informatii despre aceste razboaie avem mai ales de la Columna lui Traian.
Formarea poporului si a limbii romane reprezinta un process asemanator cu formarea celorlalte popoare romanice din Europa.
In acest process au loc doua fenomene de asimilare:
1. asimilarea populatiei locale de catre romani
2. asimilarea migratorilor de catre populatia romanizata
In procesul de formare a poporului si a limbii romane trebuie sa tinem cont de urmatoarele elemente:
1. Continuitatea dacilor
2. Romanizarea
3. Continuitatea daco romanilor
4. Adaugirea elementului slav ca element secundar care insa nu a influentat caracterul romanic al poporului nostru

Continuitatea dacilor
Privind continuitatea dacilor, afirmatiile prezentate de teoriile imigrationiste pornesc de la Eutropius care spune ca “Traianus” dupa cucerirea Daciei a adus o multime mare de oameni din toate colturile lumii romane, caci Dacia fusese secatuita de barbate I urma razboaielor cu Decebal.
Aceasta afirmatie va fi exagerata de imigrationisti, majoritatea dacilor continuand sa traiasca si dupa razboaie.
Argumente
I exista inscriptii ce mentioneaza pe daci (2% din inscriptii), apar 3000 de antroponime. Romanii fiind un popor cuceritor apar in 74% din inscriptii.
I mentiunea toponimiei de origine dacica, Apullum, Napoca, Drobeta si a hidronimiei tot de origine dacica, Donaris-Dunare, Alutus-Olt, Samus-Somes
I adaugarea numelui de Sarmisegetuza la noua capitala a Daciei Romane, Ulpia Traiana, arata ca mai exista o populatie dacica pentru care acest nume inseamna ceva
I dovezi arheologice -; asezari si morminte (Lechinta de Mures, Nojlac, Obreja)
I Prezenta dacilor in armata romana (alaie -; cavalerie, cohorte -; infanteri).

Romanizarea
Cea mai mare parte a teritoriului ocupat este supus unui process de romanizare. Prin romanizare intelegem raspandirea culturii materiale romane (constructii, unelte, ceramica, bijuterii) si a culturii spirituale umane (limba, religie, cunostinte specifice, obiceiuri), in randul geto-dacilor.
In concluzie se poate spune ca romanizarea este o simbioza etnolingvistica si culturala intre autohtoni si nou-veniti.
Factorii romanizarii sunt:
I militarii -; care cunosteau limba latina si duoa ce terminau serviciul military deveneau veterani, iar o parte din ei se asezau in Dacia, raspandind cultura romana.
I colonistii -; erau adusi in numar foarte mare din toata lumea romana. Asezati in sate si orase ei contribuiau la raspandirea limbii latine in randul dacilor.
I limba latina -; reprezinta factorul essential al romanizarii. Aceasta este folosita in administratie, in armata, in scoli si judecatorii. Ea se impune pentru ca era limba oficialitatilor si pentru ca era o limba superioara.
I modul de viata roman -; imbracamintea, incaltamintea, podoabele, obiectele de uz casnic, plugul si ceramica care au fost preluate de autohtoni.
I viata sociala si culturala -; termele, scolile si dreptul roman au influentat spiritualitatea autohtona.

Continuitatea daco-romanilor
Afirmatia ca toti daco-romanii au trecut la S de Dunare odata cu retragerea aureliana din 271, povesteste Flavius Vopicus care spune “vazand ca Iliricum este devastat si Moesia Ruinata, Aurelian paraseste provincia intemeiata de Traian spre Dunare (Dacia), pierzand speranta de a o mai putea mentine, retragand din ea armata si pe provinciali; oamenii luati de acolo i-a asezat in Moesia si a numit noua provincie “Dacia sa” care acum desparte cele doua Moesii.
Istoricul roman Vasile Parvan spune ca odata cu evacuarea Daciei au plecat soldatii, functionarii dat taranii care erau foarte numerosi au ramas pe petecul lor de pamant. In concluzie majoritatea locuitorilor din Dacia Traiana au ramas pe loc.
Argumente
I asezari descoperite prin sapaturi arheologice
I in secolul IV la Sarmisegetuza portile unui amfiteatru au fost inchise si au devenit cetate de aparare
I tot in secolul IV au fost gasite morminte la Apullum si Porrolisum
I este adevarat ca marile orase dispar odata cu retragerea aureliana dar asezarile din localitatile mai ferrite raman: Bratei, Bierlan si Lasla de pe Valea Tarnavei Mari
I culturile de la Santana de Mures in sec. III-IV si secolele VI-VIII au o componenta romanica (Ipotesti-Candesti)
I tezaure monetare -; tezaurul de la Hunedoara care contine monede atat inainte de 271 cat si dupa 271
I inscriptii romane -; cea de la Biertan “Ego Zenovius Votum Posuim” sau cea de la Micia “Quartine Vivas”, sau caramida de la Gornea.
I obiecte crestiene -; opiate la Apullum si Onesti, pitre funerare la Apullum si Porolissum.
I Argumente lingvistice hidronimice (Allutus -; Olt, Samas-Somes, Maris-Mures), termini crestini (Dumnezeu, biserica -; numai la noi si la populatia retroromanica se mai spune biserica si aceasta deoarece am fost izolati odata cu venirea slavilor din Peninsula Balcanica de restul lumii romanice de unde vine numele de biserica (basilica romana), a boteza, crestin, inger.

Adaugirea elementului slav ca elemnt secundar care insa nu a influentat caracterul romanic al poporului nostru
Slavii apar in secolul VI. O parte raman la noi dar majoritatea tre4c la s de Dunare, mai ales dupa 602 cand cade granita rasariteana a Imperiului Roman. Asezarea lor la S de Dunare a dus la izolarea noastra de restul lumii romane. Au lasat urme la Iasi, Suceava, Sarata-Monteur, judetul Buzau, Bucuresti, Bratei, Judetul Sibiu.
Dintre migratori slavii sunt cei care ne-au influentat cel mai mult. Ne-au influentat privind limba. Astfel apar cuvinte ca: boier, voievod, Bistrita, Dambovita, Targoviste, Zlatna, Dan (daruitorul), Radu (veselul), Parvu (cel dintai). Au influentat si organizarea social-politica si limba romana.
Cu toate acestea nu au putut modifica caracterul romanic de populatia si limba romana.
Caracterul romanic al poporului nostru mai reiese si din fondul principal de cuvinte romanice -; 60% sunt de origine romanica, iar din structura gramaticala s-au pastrat cu aproximatie cam 160-170 de cuvinte care se refera la cprpul omenesc (buza, ceafa), familie (copil, mos, prunc, zestre), locuinta (vatra, camin), ocupatii (baci, urda), plante (brad, mazare), animale (barza, manz, mistret, soparla), actiuni (a rabda, a zburda), ape (Oldesos-Arges, Allutus-Olt, Pathisus-Tisa). Cuvinte commune cu albaneza: codru, miel, mazare, viezure.
Incepand din secolul VII romanii apar in izvoarele istorice sub numele de vlahi, valahi, volohi, olazi, olahi.
In secolul VII ei apar in tratatul military bizantin numit “Strategicon” scris de imparatul Mauricius.
In secolul VIII ei apar intr-o insemnare la manastirea Costamonitu sub numele de vlaho-rinchi
In secolul X apar in corespondenta dintre Constantin Porfiregementul si Vasile al-II-lea
Kendres in scrierile din secolul XI referindu-se la secolul X ii mentioneaza sub numele de vlahii calatori.

Daca e sa ne rapundem la intrebarile “cum”, “cand” si “unde” s-a format poporul si limba romana putem spune
Cum
Poporul si limba romana s-a format prin simbioza daco-romana in care elementul principal este cel roman, adaugandu-se ca element secundar elementul slav care nu a schimbat caracterul romanic al poporului si a limbii romane.
Cand
Romanii apar in izvoarele istorice in secolele VII-VIII
Unde
Romanii s-au format de-o parte si de alta a Dunarii, avand ca nucleu Dacia si Moesia cu forme de conservare si iradiere in spatiul romanitatii orienatale. Aromanii, meglenoromanii si istroromanii s-au raspandit in zone isolate din S Dunarii pana la Grecia.