|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Epoca bronzului | ||||||
|
||||||
g9i2io 1. Creta Cultura epocii de bronz este denumita “Minoica” dupa legendarul rege Minos. EBA se refera la minoicul timpuriu (EM) si este impartit in EM I, II, III. MBA este denumit Minoicul mijlociu (MM) si este impartit in MM IA, IB, IIA-B (numai la palatele Cnossos, Phaistos si Mallia), IIIA, IIIB,. LBA este minoicul tarziu (LM) si este impartit in LM IA, IB, II, IIIA1-2, IIIB si IIIC. Urmatoarea perioada -; subminoica -; este cea mai timpurie faza a epocii de fier. Palatele din minoic au fost mai intai construite la inceputul minoicului mijlociu (MM) IB; toate, in afara de cel de la Cnossos, au fost distruse si abandonate in minoicul tarziu (LB9 IB, palatul de la Cnossos suporta cel putin doua distrugeri aditionale in LM etapa initiala LM IIIA2 si LM IIIB inainte sa fie definitiv scos din uz. Un cadru, o schema alternativ(a) pentru cronologia din Minoic este bazat(a) pe mari schimbari in organizarea sociala legate de construirea, reconstruirea si abandonarea complexelor arhitecturale majore la Cnossos, Phaistos, Mallia si Zakro care sunt denumite invariabil palate. I. Prepalatial EMI -; MM IA (cca. 3100 / 3000 -; 1925 / 1900 i.Chr.). II. Protopalatial (sau Palat vechi) MM IB -; MM IIB (cca. 1925 / 1900 -; 1750 / 1720 i.Chr.). III. Neopalatial (sau Palat nou) MM IIIA -; LM IB (cca.1750 / 1720 -; 1490 / 1470 i.Chr.). IV. Postpalatial LM IIIA -; C (cca.1490 / 1470 -; 1075 / 1050 i.Chr.). De retinut ca termenii „Neopalatial” si „Postpalatial” nu se refera la Cnossos in timpul perioadelor discutate, din moment ce palatul de la Cnossos pare sa fi continuat sa functioneze ca centru administrativ cel putin pana la mijlocul secolului al XIII-lea i.Chr. 2. Cicladele Culturile epocii de bronz in insulele egeene centrale si vestice sunt denumite „Cicladic”. EBA este Cicladicul timpuriu (EC) si este impartit cronologic in I, II, III. Perioadei EC I i se atribuie cultura Grotta-Pelos (cateodata numita cultura Pelos-Lakkoudes); cultura Keros-Syros apartine perioadei EC II; grupului cultural Kastri i se atribuie fie fazei initiale din EC III (EC IIIA, dupa Barber si MacGillivray) sau etapei finale din EC II (EC IIB, dupa Rutter); cultura urmatoare Phylakopi I este plasata astfel fie tarziu in EC III, fie timpuriu in MBA, la inceputul secventei Cicladicului mijlociu. Etapele tarzii ale fazei MC sunt cel mai bine atestate la Phylakopi pe Melos si la Ayia Irini pe Keos: MC II = Phylakopi II.2 = Ayia Irini IV, MC III = Phylakopi II.3 = Ayia Irini V. LBA este denumita Cicladicul tarziu subimpartit ca de obicei in I, II, III, dintre care perioada I este cel mai bine inteleasa prin faptul ca orasul Akrotiri pe Thera apartine acestei faze. 3. Continentul grecesc Culturile epocii de bronz ale continentului sunt descrise prin termenul „Helladic” dupa denumirea Greciei de catre greci, Hellas. EBA este denumita Helladicul timpuriu (EH) si este impartit in I, II, III. Ca si in cazul grupului Kastri din Ciclade, exista in prezent o polemica printre specialisti referitoare la pozitia cronologica a culturii “Lefkandi I” pe continent: unii o vad ca o etapa initiala a EF III pe cand altii o vad ca o etapa tarzie a Helladicului timpuriu. MBA de pe continent este descrisa ca Helladicul mijlociu (MH) care este de obicei, dar nu intotdeauna, subimpartit in I, II, si III. LBA de pe continent este numita fie Helladicul tarziu (LH), fie Micenian si este impartit in I, IIA, IIB, IIIA1-2, IIIB (subimpartita la randul ei in 1-2 in Argolida) si IIIC (de obicei impartita in cel putin trei sau cateodata cinci subfaze / etape). Ultima faza din LH IIIC in anumite regiuni ale continentului este de obicei numita submiceniana. 4. Turcia vestica Culturile epocii de bronz ale Turciei asiatice (adica Asia Minor) sunt de obicei numite „anatoliene” de la cuvantul grecesc pentru rasaritul soarelui (anatole) si, prin extindere, pentru E (a se compara termenul latinesc „Orient” si cel frantuzesc „Levant”). Cea mai apropiata parte de Egeea din acest teritoriu imens este de regula numita „Anatolia vestica” si poate fi si ea insasi subimpartita in sectiuni nordice, centrale si sudice. Cronologia epocii de bronz din intreaga Anatolie vestica s-a bazat, in mod traditional, pe stratificarea unei singure asezari / loc de descoperire in subdiviziunea din N, colina din Hisarlik care formeaza miezul intre orasul grecesc al Ilionului clasic si cel elenistic si orasul roman imperial din Troia. Astfel epoca timpurie a bronzului din Anatolia vestica este tipic impartita in EB (Bronzul timpuriu) 1-3, reprezentat la Troia prin asezari umane I (= EB 1 tarziu), II (= EB 2) si III -; V (= EB 3). Epoca de bronz mijlocie (MBA) a Anatoliei vestice nu mai este divizata si e reprezentata la Troia prin asezari umane VI a-c sau VI timpuriu. Epoca tarzie a bronzului (LBA) a Anatoliei vestice nu este nici ea divizata si e reprezentata la Troia prin asezarile umane VI d-h (sau VI mijlociu si tarziu) si VII a-b. In general, datele absolute pentru epoca pietrei si bronzului egeene nu exista inca si foarte multe seturi de date se folosesc de obicei pentru una si aceeasi faza sau perioada. O mare controversa dateaza din 1987 in ceea ce priveste datele absolute ale marii explozii vulcanice la insula Thera / Santorini ce a avut loc timpuriu in epoca de bronz tarzie. Ca rezultat, datele absolute din primele doua treimi al celui de al doilea mileniu i.Chr. (ca. 2000-1350 i.Chr.) sunt in prezent intr-o schimbare neobisnuita. De aceea este mai bine sa descrii o colectie arheologica in termenii unei datari cronologice relative (Helladicul II timpuriu, Minoicul I A tarziu, etc.) decat in termenii presupusei lor durate de ani calendaristici i.Chr. Intr-adevar, este de preferat sa ne referim la o colectie tinand
cont de locul descoperirii si nivelul la care a fost gasita (Troia VI, Lefkandi
I, Lerna V, Ayia Irini VII, etc.), mai ales in cazurile culturilor arheologice
ale caror pozitii cronologice precise sunt contestate chiar si in termenii
relativi (grupul cultural Kastri si Lefkandi I). |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
|