v5f15fy
I INTRODUCERE
1. Scopul lucrarii
Astazi arhiva a ajuns o foarte importanta institutie de stat insa multa lume
nu are nici o tangenta cu ea si deci nu-i cunoaste menirea si avantajele.
Lucrarea de fata nu se doreste a fi o lucrare de informare a maselor ci doar
o simpla incursiune in domeniul arhivisticii, o scurta prezentare istorica si
analiza a structurii sale.
2. Definitia arhivei
Arhiva este locul de pastrare a actelor, o institutie care pastreaza totalitatea
actelor sau a documentelor.
Arhivele sunt pretioase depozite de informatie istorica scrisa. Fondul arhivistic
este un important tezaur scris care face parte din patrimoniul cultural-national
al unui popor. Termenul adoptat de noi este un termen latin “archivarum”care
insa la randul sau este corespondentul grecescului „archeion”
care desemna curia inaltului magistrat numit „archeon”.
II. APARITIA SI DEZVOLTAREA MISCARII ARHIVISTE
Cele dintai arhive sunt facute vechi si s-au constituit inca din
antichitate, in orientul antic la greci si la romani. Creatorii de arhive au
fost institutiile politice din stat. Dupa caderea imperiului Roman, activitatea
arhivistica este continuata de si in imperiul Bizantin si in tarile
arabe. Incepand cu secolele IV-V apar arhivele eclezionaste ale
institutiilor bisericesti si centrelor monahale din Apusul Europei.1
Odata cu inceputurile evului mediu, arhivele primesc functii mai precise
si se diversifica. Astfel pe langa concentratia statala se infiinteaza
arhivele institutionale administrative teritoriale si locale; arhivele unor
asociatii. In epoca moderna numarul creatorilor de arhive a crescut. Dupa
unirea din 1918 s-a impus o noua organizare a arhivelor teritoriale. Astfel
in 1920 au fost infiintate patru directii regionale: Bucuresti,
Iasi Chisinau si Cluj, iar in anii urmatori s-au creat filiale in
Craiova, Timisoara, Brasov si Cernauti. Azi, “Arhivele Nationale”
este cea mai importanta institutie de profil a tarii. Ea adaposteste in depozitele
sale aproape 250,000 documente de arhiva in circa 60d edificii. Arhivele
din Cluj se situeaza pe locul doi din punct de vedere al numarului de documente
circa 17.000 la care se adauga in 34.000 cu caracter permanent care insa
nu pot fi prelucrate.
III. ADMINISTRAREA ARHIVELOR
Datorita importantei si valorii fondului arhivistica s-a creat o legislatie
arhivistica. Aceasta apare in epoca moderna si mai ales in cea contemporana
cand se pun bazele dreptului arhivistic prin in fiintarea arhivelor
statului. Dreptul arhivistic vizeaza problemele esentiale ale activitatii arhivistic;
arhivele ca si componente ale dreptului public, normele de creare ale arhivelor,
conservarea fondului arhivistic pentru folosirea in scop juridic, cultural
si istoric a institutiilor publice si private a dat nastere fondului arhivistic.
Cantitatea materialului arhivistic duce la dificultati in prelucrarea
acestuia, fiind necesara o prealabila operatie de selectie. Intre secolele
XV-XVI arhivele statului devin secrete fapt care va duce la o serie de proteste
din partea carturarilor vremii. Tot in aceasta perioada aparea in
unele state ideea de centralizare a fondurilor arhiviste la nivelul unui organism
central.2
La noi, cel mai vechi arhivist este Christian Pomarins, care a ordonat fondul
de documente si a intemeiat inventarul acestora in arhivele Sibiului
(1546) si ale Brasovului (1552). In epoca moderna odata cu perfectionarea
intreaga a activitatii la locurile de creare a arhivelor si cresterea
rolului administratiei; fondurile arhivistice se predau, dupa o anumita perioada
pe cale ierarhica la nivel teritorial.
In tara noastra Arhivele Statului au fost create la 1 mai 1831, iar in
1862 a fost creata Directia Generala a Arhivelor Statului, avand ilustrii
conducatori ca: Gh. Asachi, I.H. Radulescu, B.P. Hasdeu etc.
In baza practicii a teoriei si a legislatiei arhivistice s-au stabilit
trei categorii ale fondului arhivistic:
· Arhiva curenta
· Arhiva de depozit
· Arhiva istorica
Piesele documentare, din arhiva curenta care isi pierd actualitatea sunt
clasate si sunt trecute in arhiva de depozit. Dupa diferiti care oscileaza
intre 30-50 de ani sus numitele fonduri devin arhive istorice.
IV. STIINTE AUXILIARE
Arhivistica este stiinta care se ocupa de teoria si practica muncii in
institutiile arhivistice.
1. Arhiviotehnia
Aceasta este o ramura a arhivisticii ce se ocupa cu tehnica muncii in
arhive, cu modalitatile de creare si selectionare. Institutiile arhivistice
exercita un control riguros la locurile creatoare.
Pentru emanarea actului sunt in vigoare dipozitii speciale si de operatiile
acestea se ocupa Stiinta Diplomaticii.
2. Arhiveconomia
Arhiveconomia este o alta ramura a arhivisticii si se ocupa cu cercetarea si
stabilirea conditiilor de pastrare si conservare a fondurilor de documente.
O prima legatura intre arhiveconomie si arhiva ar fi localul arhivei.
Arhiveconomia trebuie sa asigure acestui local anumite conditii externe: - amplasament,
teren, acoperis, izolare de exterior etc. Cladirea trebuie sa fie prevazuta
cu sali speciale de depozit, cabinele de lucru ale arhivistilor, sali de studiu,
de expozitie, laboratoare etc.
V. CONCLUZII
Arhivele au o importanta functie stiintifica, fiind depozitare de material
scris care detine informatii pretioase de natura istorica.
Arhivele se constituie intr-o adevarata si pretioasa scoala a viitorului istoric,
aici se desfasoara activitati cu caracter instructiv, organizandu-se pentru
cei dornici sa cunoasca tezaurul arhivistic expozitii permanente si temporare.
Acestea au anumite teme si sunt organizate cu prilejul unor aniversari, comemorari
sau diferite manifestari stiintifice.
Asadar arhiva este in ziua de azi unul din cele mai importante centre de cultura
si stiinta ale societatii moderne.
NOTE
1. Edroiu Nicolae -; “Introducere in stiintele auxiliare istoriei”
Editura Presa Universitara Clujeana
Cluj-Napoca 1999, 409 pag.
2. ibidem, p410
BIBLIOGRAFIE
Edroiu, Nicolae -; ““Introducere in stiintele auxiliare
istoriei”
Editura Presa Universitara Clujeana
Cluj-Napoca, 1999, 467pag.
Sacerdoseanu, Aurel -; “Arhivistica”
Editura Stiintifica Bucuresti, 1970, 330pag.
CUPRINS
I. INTRODUCERE…………………….……………………………….1
1. Scopul lucrarii…………………………………………….…1
2. Definitia arhivei……………………………………………...1
II. APARITIA SI DEZVOLTAREA MISCARII ARHIVISTE………..2
III. ADMINISTRAREA ARHIVELOR………………………….……..3
IV. STIINTE AUXILIARE………………………………………….…..5
1. Arhiviotehnia…………………………………………………5
2. Arhiveconomia……………………………………………….5
V. CONCLUZII………………………………………………………….6
VI.NOTE……………………………………………………………...…7
VII. BIBLIOGRAFIE………………………………………………...….8
