Organizind un vast imperiu, construind drumuri, poduri, viaducte `i apeducte, romanii au cladit ora`e cu o urbanistica perfecta, atit ^n Italia cit `i ^n \arile cucerite. Arta lor este pusa ^n primul rind ^n slujba preamaririi ideii de putere (imperium), ^n slujba glorificarii statului `i capitalei sale. q6o8ou
Arta trebuie sa stirneasca admira\ie pentru statul `i poporul roman `i sa ^ndeplineasca un scop de utilitate publica. Totodata ea servea pe aristocra\ii imperiului roman, pe conducatorii din Italia `i din provinciile noi, cucerite de romani, pe proprietarii de paminturi `i pe proprietarii sclavilor adu`i ^n Italia ca prizonieri de razboi, pe aceia care se ^mboga\eau de pe urma comer\ului, etc.
Arta romana s-a dezvoltat la ^nceput la Roma, primul ora`-stat roman. Cu timpul, aceasta arta a patruns ^n toata Italia `i de acolo, mai departe, ^n provinciile romane.
La formarea artei romane au contribuit `i unele elemente locale din provinciile cucerite. Astfel, mai ^ntii Etrucia, ^n perioada republicana a Romei, apoi Grecia, ^n epoca ei imperiala, provincii cu tradi\ii cultural artistice puternice, care au influen\at mult arta romana.
Ea a luat diferite elemente din arta altor popoare, contopindu-le ^ntr-un tot unitar, nou, original. Romanii au `tiut ce sa ia, cum sa ia `i cit sa ia din cultura popoarelor cucerite pentru a-`i face arta lor. Arta aceasta a ^nflorit ^ntr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaza spre sfir`itul secolului I ^.e.n., ^n timpul imperiului lui August `i al Antoninilor .
Arta romana s-a dezvoltat o data cu puterea economico-politica `i militara a statului sclavagist roman `i a fost aservita rosturilor acestei puteri.
Aceste ora`e erau foarte civilizate. Aveau strazi pavate cu bolovani de riu sau cu lespezi, aveau `i canale de scurgere pentru apa murdara `i conducte de piatra pentru apa de baut `i de spalat, adusa de la mari departari.
Pentru a aduce din mun\i apa curata necesara consumului de la ora`e, arhitec\ii au construit apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri, sus\inute de stilpi gro`i de zid, lega\i ^ntre ei cu arcade, adesea ^n semicerc. Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma, construit ^n timpul ^mparatului Claudius sau dintre cele construite ^n alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Fran\a. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un riu, el a fost sus\inut de trei rinduri de stilpi, lega\i prin trei rinduri de arcuri (^n trei etaje). Este o construc\ie impunatoare, care, de`i este pura inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are `i un aspect estetic.
@n pie\ele publice din interiorul ora`elor, numite Forum locuitorii se ^ntilneau sa discute treburile ob`te`ti. Fiecare ora` ^`i avea forumul sau. la Roma s-au construit mai multe forumuri.
Mai ^nsmnate au fost forumurile lui Augustus `i al lui Traian. Erau incinde de forma dreptunghiulara, ^nconjurate de ziduri. @n interior aveau coloane, unite ^n partea superioara prin lespezi de marmura. Forumurile adaposteau construc\ii diverse : arcuri de triumf, temple, altare, statui etc.
Cu timpul s-a generalizat obiceiul ca pentru ^mpara\i, guvernatorii sau generalii care se ^ntorceau victorio`i din razboaie, sa se construiasca arcuri de triumf, care sa comemoreze victoriile lor. @n diferitele par\i ale imperiului se gaseau asemenea construc\ii. Cele mai ^nsemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Sever `i al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate.
Un arc de trimumf avea piloni mari, lega\i (^n partea superioara) prin arcuri de zidarie. Deasupra, zidaria construc\iei era terminata ^n linie dreapta. Suprafe\ele pilonilor `i a par\ilor superioare erau ^mpodobite cu reliefuri, cu inscrip\ii `i ornamente. S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. @n acest caz, pe linga arcul principal, care era mai mare, la construc\ie se adaugau doua arcuri laterale mai joase. A`a este arcul zis al lui Constantin.
Tot ^n amintirea razboaielor victorioase purtate de ^mpara\ii romani, s-au construit columnele. Ele erau mari construc\ii cu aspect cilindric, depa`ind adesea, cu postament cu tot, ^nal\imea de 20 de metri. @n partea de sus a columnelor se gasea de obicei statuia ^mparatului ^n ve`minte de razboinic. Pe partea cilindrica, de jos ^n sus, continuu, ^n spirala, se desfa`urau frize cu basoreliefuri. Aceste sculpturi narative, cu subliect istoric, ^nfa\i`au scene din razboaiele celebrate prin aceste monumente. Cele mai ^nsemnate sunt Columna lui Traian `i Columna lui Marc Aureliu, de la Roma.
@n timpul imperiului, romanii au construit `i amfiteatre. Amfiteatrele (sau arenele) erau cladiri imense, cu mai multe etaje, de forma rotunda, ^n centrul carora se disputau luptele gladiatorilor, luptele cu fiarele salbatice. Cunoscut este Colosseum-ul de la Roma (italienii ^l numesc il Coliseo ), imens amfiteatru construit din ordinul ^mparatului Vespasian. @n acest amfiteatru ^ncapeau comod `aizeci de mii de spectatori. Avea patru etaje -; ^n antichitate a fost considerat una din minunile lumii.
Printre construc\iile publice importante se numarau `i termele. Ele formau ansambluri, cuprinzind sali de baie, biblioteci `i sali de muzica, stadioane, galerii de tablouri, parcuri de odihne etc. Termele erau `i locuri de ^ntilnire a ceta\enilor care voiau sa discute despre afacer.
Salile de baie aveau pardoseala din caramizi sau din placi de piatra, taiate ^n forme diferite. Din aceste placi se combinau motive decorative geometrice deosebit de frumoase. Uneori pavajul era lucrat din mozaic. Mozaicurile pavimentare reprezentau scene din mitologie, pasari sau animale, scene contemporane sau ornamente. Unele ^ncaperi din terme aveau tavanele drepte, altele boltite ^n forma de leagan sau de cupola. La Roma se gasesc ruinele Termelor lui Caracalla `i ale lui Diocle\ian, primele adapostind astazi stagiunile de concerte de opera din timpul verii, cele din urma transformate ^n muzeu na\ional de arheologie antica.
@n cinstea zeilor romanii au construit `i numeroase temple. Ele nu erau prea deosebite de templele grece`ti.
Panteonul a fost un templu ridicat de Agripa ^n cinstea tuturor zeilor (anul 27 e.n.). El avea zidul de forma rotunda, cilindrica, acoperit de o cupola foarte bogat decorata ^n interiorul sau `i nu avea ferestre. @n Panteon lumina intra printr-o deschidere rotunda - de noua metri diametru -; din centrul cupolei. La intrare Panteonul avea un portic (un `ir de coloane) care-i dadea un aspect triumfal.
Romanii au mai construit `i localuri de judecatorie, numite bazilici. Acestea erau edificii dreptunghiulare, ^mpar\ite deseori, la interior, prin doua rinduri de coloane, ^n trei par\i, numite nave. Cele doua par\i laterale (navele laterale) erau de multe ori etajate pe o ^nal\ime egala cu cea a navei centrale sau erau mai scunde decit etajul unic al acesteia. Bazilica era precedata mai totdeauna de o curte ^nconjurata de ziduri `i cu coloane spre interior. @n mijlocul cur\ii se gasea un bazin cu apa sau o fintina. Dupa planul bazilicii romane, mai tirziu s-au construit bisericile cre`tine de tip apusean ; chiar `i numele de biserica vine de la denumirea romana basilica.
Romanii au amenajat `i circuri (stadioane) vaste care erau ornate cu obeliscuri, statui etc.
Teatrele romane se deosebeau prin planul lor de teatrele grece`ti. Renumit a fost Teatrul lui Marcelus de la Roma.
Palatele romane erau impunatoare. Dintre acestea mai renumit este Palatul lui Diocle\ian.
Monumentele funerare, sarcofagele din morminte erau ^mpodobite cu sculpturi din piatra `i marmura.