In toate epocile istorieie artei bizantine ,fresca a fost folosita alaturi de mozaic in decoratia bisericilor si mandoua aceste tehnici au adoptat aceleasi teme iconografice.Realismul tratarii episoadelor din viata lui Iisus,ecoul iluzionismului picturii pompeiene,naturaletea detaliilor,lirismul expresiei figurilor,siguranta si dezinvoltura tusei,confera acestui ciclu pictural caracterul de moment de referinta pentru arta bizantina. z1o19oq
Temele iconografice bizantine si modalitatea de reprezentare a lor au suferit o influenta orientala evidenta.
Dumnezeu-Tatal nu este niciodata reprezentat.(il va reprezenta pt prima oara Michelangelo in Capela Sixtina).Hristos este figurat in ipostaze diverse(legate de etpele istoriei crestinismului).Astfel,in primele secole figura lui ete blanda,milostiva,plina de umanitate;in epoca ereziilor si dupa victoria bisericii Hristos este infatisat ca un luptator;iar la urma,dupa ce conciliul din Niceea a stabilit dogma umanitatii Tatalui ai a Fiului intr-o unica si atotputernica Fiinta divina -; figura lui este cea a unui triumfator si autoritar suveran al lumii(Pantokrator).
A treia ipostaza a trinitatii,Sf Duh,oefrea posibilitati figurative limitate:de fascicul luminos coborand idn cer,de limbi de foc sau de porumbel.
In ceea ce priveste Fecioara,dupa ce Conciliul din Calcedon o reafirma ca Maica Domnului,ea este reprezentata grafic cu tot mai multa fervoare -; si in diferite ipostaze:pe tron ca imparateasa,calauzitoarea drumetilor,tinandu-si triumfatoare Fiul pe genunchi,sau in poza de mama alaptandu-si copilul.

Alaturi de arhitectura si de icoana,contributia cea mai de seama a Bizantului la arta universala este mozaicul.
Mozaicul este genul de arta -; in perfecta concordantacu estetica neoplatonicianace fundamenta creatia artistului bizantin -; prin mijlocirea caruia stralucirea luminii si a culorilor apropia spiritul de perfectiunea invizibila.Iar in cadrul fastuosului ritual liturgic -; conceput dupa modelul ceremonialul curtii imperiale -; splendoarea mozaicului vehicula contemplatia mistica spre beatitudine si extaz.Avandu-si originile din mozaicul roman din epoca tarzie,mozaicul bizantin se va indeparta foarte curand de spiritul realist al acestuia ,folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.
Estetica acestui gen de arta este conditionata de natura materialului intrebuintat si de tehnica impusa de acesta.Mozaicul favorizeaza prin insasi natura sa o linie de contur inchisa si rezolva corpurile in pura suprafata. -; in timp ce stralucirea sa luminoasa glorifca continutul vizionar si imaterial,spiritual ,al imaginii.Doua sunt abilitatile tehnice ale mozaicistilor bizantini,pe care acestia exalta vivacitatea si vitalitatea luminoasa a imaginilor: folosirea curbaturii in valuri a peretelui plan,si o usoara inclinare spre sursele de lumina si spre in jos,spre punctul in care este plasat privitorul.
In ceea ce priveste redarea figurii umane,caracterul simbolic cel mai intens al sau se exprima prin frontalitate -; care,impreuna cu privirea fixa a ochilor neobisnuit de mari,constituie un semn evident de grandoare,solemnitate si sacralitate.La toate acestea se adauga si o conventie iderogabila: locul in care temele reprezentate de mozaicuri erau plasate in interiorul bisericii era dictat de norme precise,dogmatice si liturghice.Bustul lui Hristos,ca imparat al lumii,binecuvantandu-si supusii (Pantokrator),este figurat pe bolta cupolei sau a naosului;Fecioara -; in abside;cei patru evanghelisti -; in cele 4 pinacluri de la baza cupolei;pe peertii navei sunt reprezentati Parintii Bisericiisi sfintii;pe peretele interior de la intrare -; Judecata de apoi;iar in pronaos -; scene din viata Fecioarei.
Primele capodopere ale acestei arte nu apar in capitala Bizantului -; unde in timpul lui Iustinian mozaicurile din cele mai mari biserici erau motive pur decorative;figurile umane vor aparea aici doar spre sfarsitul sec VI. Centrul cel mai important al tehnicii mozaicului era in Italia ,la Roma si in special la Ravenna.

Artele decorative

Manuscrisele aveau scoarte ferecate in aur si argint aurit cu bogate ornamente in relief. De cele mai multe ori des aplicau piatre scumpe, placi de ivoriu sau de sidef.
Bizantinii au tesut si covoare cu motive geometrice ori cu elemente stilizate din fauna si flora, de o mare varietate si o mare bogatie de culori.
In arta bizantina, de asemenea, au fost lucrate broderii cu scene religioase dupa picturi executate de mesteri iscusiti.
Fildesul s-a folosit pentru obiecte mici de podoaba si de cult.
O mare intrebiuntare a avut aurul si argintul, ca si emailul. Ceramica bizantina, evoluata din ornamentica Asiei vestice, a influentat puternic dezvoltarea ceramicii noastre.