Summerul q7q2qe
Reprezinta leaganul civilizatie terestre. Acolo, in Mesopotamia, acum 6000 de
ani s-a creat scrieterea cuneiforma. De la vechii sumerieni am mostenit agricultura,
intrebuintarea calului, a monedei, mestesugurile, industria, administratia,
geoetria, astronomia, irigatiile, calendarul, cartile, bibliotecile, scolile,
litereatura, muzica si sculptura, fardurile, bijuteriile, sahul,zarurile, popicele
si impozitul pe venit. Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei,
apoi al Greciai si al Romei.
Summerul cuprindea multe asezari, cu dezvoltare mare: ERIDU, UR (Mukkayar),URUK
(WARKA), LARSA (SENKEREH), LAGASH (SHIPPURLA), NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. Multe
dintre aceste orase exista si astazi, cu toate ca nu sunt la fel de marete ca
acum cateva mii de ani.
La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil, datorita revarsarilor din
fiecare an ale fluviilor. Inundatia era folositoare, dar si periculoasa, asa
ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii. Apoi a a parut
plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. Metalul reprezenta
un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. Casele erau construite
din trestii, consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi
lasat sa se usuce la soare.
Marfurile erau transportate mai ales pe apa, iar piatra pentru constructie era
adusa de deaprte cu corabiile. Cu toate acestea si transportul pa pamant era
destul de dezvoltat. Moneda nu exista inca, dar aurul si argintul serveau ca
etaloane. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul, lucru dovedit prin pecetile
comerciale descoperite. Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si
in prezenta unor martori. In Summer, lumea afacerilor se desfasura intr-un climat
de neincredere si nesiguranta, atat in punct de vdere economic cat si politic,
asemanator cu ceea ce traim noi in prezent.
Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte;
sclavia era foarte dezvltata; iar dreptul de proprietate era considerat sacru.
Vreme indelungata, fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se
sa aiba propriul rege, insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil
si a dus la crearea unor ‘imperii’, in care o personalitate dominanta,
dupa ce a supus celelalte orase, le-a grupat stabilind o unitate politica si
economica.
Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi,
premergator celui lui Hammurabi. Tribunalele functionau in templesi de cele
mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Exista totusi un
tribunal superior, alcatuit din magistrati de profesie.
Babilonia
Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii
dintre summerieni si akkadieni. Primul rege al acestui imperiu a fost marele
Hammurabi, care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din
istorie. Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei, a construit mai multe
canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. Arhitectura, s-a dezvoltat
in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi, peste tot
se ridicau palate si temple, s-a construit un pod peste Eufrat, care a permis
orasului sa se intinda pe ambele maluri.
Babilonienii aveau o infatisare semita, par negru si ten inchis la culoare.
Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. Abele sexe aveau par lung
si se imbracau in haine frumos colorate.
Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor
si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor.
In timpul sau, sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit
nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk, poarta zeitai Ishtar,
si un maret zigurat, foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul
Babel’, Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii).
Sistemul economic, cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult
cu cele din Summer.
Asiria
Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Imperiul Asirian cuprindea
Asiria, Babilonia, Media, Palestina, Siria, Fenicia, Sumerul, Elamul si Egiptul.
Pentru acest stat, armata era cel mai importanta institutie. Modul de viata
al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. Se prelucrau si
se importau metale in cantitati mari si de toate felurile, iar csele nu erau
cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei
Industriale. In oraganizarea statala, Ninive a decazut oarecum fata de Babilon
insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. Dar in arta se pare ca si-a
depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri
Persia
Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul,
Palestina, Siria, Fenicia, Lidia, Frigia, Ionia, Capadocia, Cilia, Armenia,
Asiria, Caucazul, Babilonia, Media, Persia, Afganistanul, Belucistanul, India
din vestul Indusului, Sogdiana, Bactra.
Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului
Apropiat. Erau vigurosi si inalti, caliti de viata la munte, rafinati totusi
de bogatie, cu o simetrie agreabila a formei corpului, un nas aproape grec si
o anumita noblete in purtari si in tinuta. Erau infasurati din cap in picioare
in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului
in afara de fata. Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème
pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea
aparenta si stralucirea ochilor. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi
fara o cutie cu felurite unguente cu care, inc az de victorie sau de infrangere
se parfuma.
In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe
limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita, apoi zend si pehlevi.
Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma
si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. Scrisul nu era foarte raspandit
nici macar in nobilime, si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. Oamenii
din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism, dedicandu-se
in intregime agriculturii.
Industria era putin dezvoltata, fabricarea feluritelor obiecte era lasata in
seama tarilor vecine, de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care
acestea le plateau. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat, caile
de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. Navigatia
nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre, ei nu aveau flota
proprie, iar comertul era lasat in seama strainilor.
Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina
armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu.
Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon, care se va destrama
dupa moartea acestuia.
Persefona
