o6n23ni
Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa
Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul
Roma.
Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509
ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii
au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 509-27 ien. Urmand
caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru
alte cinci secole intre 27ien-476en.
Roma timpurie era un oras mic dar a mostenit traditia expansiunii de la etrusci.
Dorinta de expansiune era incurajata de o populatie in crestere si de nevoia
de pamant pentru plebei.
Roma a putut sa se extinda pentru ca era mai stabila politic decat inamicii
sai.
Romanii au adoptat o politica militara agresiva, desi nu erau suficient de puternici
pentru a deveni stapanii peninsulei. Au luptat aproape un secol doar pentru
a-si asigura siguranta fata de etruscii, gali si popoarele celtice.
In timpul secolului urmator romanii s-au concentrat asupra avantajoasei pozitii
geografice in centrul peninsulei in masura in care etruscii din nord si grecii
din sud se luptau intre ei. Romanii si-au facut armata mai flexibila adoptand
sulitasi, folosind cavaleria si organizandu-si infanteria in grupuri mici care
erau superioare in lupta pe munte. Aceste noi metode militare au permis Romei
sa cucereasca tot nordul Italiei inclusiv Latium in 335i.e.n.
Imediat in sudul Romei era Liga Latina compusa din 30 de orase care imparteau
limba si festivalele religioase. In timpul secolelor IV-V i.e.n. Roma a dominat
treptat aceste orase si astfel dizolva liga si au facut supusi atit pe Latini
cit si pe Etrusci.
In acelasi timp, Roma s-a extins si mai spre sud si si-a anexat si bogatele
terenuri agricole din Campania, o regiune de la marginea Marii Tireniene in
295i.e.n. Expansiunea a facut ca Roma sa intre in conflict cu popoarele din
centrul Italiei, Samnitii, care atacau frecvent orasele din Campania. Locuitirii
Campaniei au format o liga cu centrul in Capua care a cerut Romei sa-i apere
impotriva Samnitilor.
-1-
Romanii au luptat in trei campanii impotriva Samnitiilor intre 343 si 290
i.e.n.
In ciuda unor pierderi serioase Roma in cele din urma a triumfat.
Indata ce romanii si-au asigurat dominatia asupra Etruscilor din nordul Italiei
si a Samnitiilor din centrul Italiei ai inceput sa atace orasele grecesti care
controlau inca sudul peninsulei. Aceste orase au cautat ajutor impotriva romanilor
la regele Pyrrhus din Epirus. Acesta invadeaza Italia , dar in ciuda primelor
victorii importiva armatelor romane a fost invins romanii preluind Tarentul
in 271i.e.n
Din anul 266 i.e.n. Roma controla Italia in intregime.
Dupa cucerirea Italiei ,Roma a intrat in conflict cu cel mai periculos inamic
pe car l-a intalnit pana acum, Cartagina .
Cartagina era o colonie Feniciana cu centrul in orasul cu acelasi nume din nordul
Africii intemeiata in jurul anului 800 i.e.n.. Armata cartaginezilor era compusa
din mercenari si condusa de generali alesi pe cale ereditara. Cartaginezii erau
numiti de romani: puni.
Impotriva Cartaginei s-au purtat trei razboaie.
PRIMUL RAZBOI PUNIC(264-241 I.E.N.)
Razboiul dintre Roma si Cartagina a inceput in orasul sicilian Messina. Mercenarii
care controlau acest oras au cerut Cartaginei sa le acorde ajutor militar impotriva
regelui Hiero II, dar apoi au apelat la Roma pentru ajutor impotriva cartaginezilor.
Cartagina era mai bogata ca Roma. In acelasi timp avea ce mai mare flota di
Mediterana, in timp ce romanii nu mai luptasera pe apa inainte. Roma si-a construit
o flota, dar generalii neavand experienta au decis sa organizeze bataliile pe
mare ca cele de pe uscat. Romanii au folosit carlige pentru a prinde vasele
inamice in timp ce soldatii infanteriei treceau in vasul inamic pentru o batalie
corp la corp. Aceasta tehnica desi stangace dar practica a permis Romanilor
sa invinga flota Cartaginezilor. In 242 un comandant curajos a atacat flota
Cartaginei pe timp de furtuna reusind sa iasa invingator, scufundand 50 de vase
Punice si capturand alte 70.
Dupa aceasta infrangere Cartagina a fost nevoita sa plateasca o suma imensa
de aproape 3.200 de talanti-echivalentul cu plata pe un an a 200.000 de soldati
romani. Astfel Roma a devenit cea mai mare putere din vestul Mediteranei.
-2-
AL II-LEA RAZBOI PUNIC (218-201 I.E.N.)
Cartagina, un oras cu mai putin de 500000 de locuitori facea eforturi mari
sa plateasca enorma suma datorata Romei dupa primul Razboi Punic. Conducatorii l-au trimis pe generalul, Hamilcar Barca, in Spania unde a incercat sa intemeieze
colonii pentru a plati reparatiile de razboi.
A cucerit cu succes o mare parte din Spania si a dezvoltat o regiune miniera.
In 221 i.e.n. fiul lui Hamilcar, Hanibal, devine comandantul fortelor Cartagineze
in Spania si in urmatorii 20 de ani acest tanar general devine cel mai de succes
comandant care i-a infruntat pe romani in batalie. Cand Roma si-a facut o alianta
cu orasul spaniol Saguntum, Hanibal a privit aceasta actiune ca o interferenta
in afacerile cartagineze si a asediat orasul. In 218 i.e.n. Roma declara razboi
Cartaginei pentru a doua oara.
Romanii se asteptau sa lupte in Spania, dar Hanibal i-a surprins si a invadat
Italia inainte. In unul din cele mai mari marsuri ale istoriei militare, si-a
adus armata incluzand elefantii de razboi africani prin sudul Frantei si Alpii
din nordul Italiei toate in mai putin de cinci luni. Desi si-a pierdut o treime
din armata in timpul trecerii muntilor, galii din nordul Italiei s-au alaturat
lui dandu-i 50.000 de oameni inarmati in primavara lui 217 i.e.n
Acest numar tot era foarte mic in comparatie cu armata romana de jumatate de
milion de soldati pe care Roma putea sa-i recruteze din Italia, dar cu resursele
si cu geniul lui Hanibal armata cartagineza a stat in Italia aproape 15 ani.
Dupa ce Hanibal a spulberat armata romana in batalia de la lacul Trasimeno din
217 i.e.n. Adunarea romana a cerut o actiune imediata si o solutie rapida. Consulii
erau autorizati sa atace , dar Hanibal a fost cu un pas inainte si astfel cavaleria
sa a invins legiunile romane in dezastrul de la Cannae in 216 i.e.n.
Potrivit istoricului grec Polybius, Roma a pierdut aproape 70.000 de cetateni
si trupe aliate si alte 10.000 capturate in timp ce mai putin de 6.000 de cartaginezi
au cazut. A fost cea mai mare infrangere suferita de trupele romane.
Teribilele pierderi de la Cannae au provocat panica la Roma, dar batalia s-a
dovedit a fi un punct de rascruce in efortul militar roman.
-3-
Nobilii au contribuit la razboi voluntar permitand sclavilor sa serveasca
drept vaslasi pentru flota romana.
In final Adunarea a permis Senatului care era mai precaut sa conduca cursul
razboiului. Intre 214 si 210 i.e.n. Roma redobandeste marile orase din sudul
Italiei (Capua si Tarentul) si Sicilia.
Roma a inceput ofensiva in Spania in 209 i.e.n., cand trupele conduse de Publius
Cornelius Scipio au intrerupt liniile de aprovizionare ale cartaginezilor. In
anul urmator Scipio l-a invins pe fratele lui Hanibal, Hasdrubal, si romanii
i-au alungat pe cartaginezi in Spania pentru totdeauna. Armata cartagineza din
Italia condusa de Hanibal avea si ea probleme din cauza refuzului Cartaginei
de a trimite trupe si arme suplimentare. In 207 i.e.n. Hasdrubal a trecut Pirineii
din Spania pentru a-l ajuta, dar a fost ucis de romani in batalia de la raul
Metaurus din nordul Italiei.
Trupele romane au invadat apoi Africa si Hanibal a fost chemat din Italia pentru
a apara teritoriul cartaginez. In 202 i.e.n. in batalia de la Zama, Scipio l-a
invins pe Hanibal si astfel a primit numele de Africanul-cuceritorul Africii.
Roma a cerut Cartaginei sa plateasca o suma enorma care avea sa fie platita
in 50 de ani totodata fortand-o sa cedeze posesiunule din afara Africii si sa
pastreze doar zece corabii.
AL III-LEA RAZBOI PUNIC (149-146 I.E.N.)
Cartagina accepta cu umilinta cererile, dar senatorul roman Marcus Cato era
obsedad de teama fata de Cartagina incat fiecare discurs era terminat cu:’’Si
Cartagina trebuie distrusa’’. Roma a cautat o ofensa minora pentru
a incepe un nou razboi impatriva Cartaginei. Dupa o perioada grea de asediu
de trei ani orasul a cazut in fata armatei romane comandata de Scipio Aemilianus,
nepotul victoriosului de la Zama, Cartagina devenind provincia Africa.
INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE
In timpul urmatorilor 50 de ani dupa infrangerea lui Hanibal din al doilea
Razboi Punic, amestecul Romei in Mediterana de est creste substantial. In deceniul
urmand anului 220 i.e.n. ,Roma a stabilit un protectorat dealungul coastei Illyriei.
Aceasta actiune supara pe regele Philip al V-lea de Macedonia, care detinea
puterea in Grecia.
-4-
In al doilea razboi Punic acesta incheiase un tratat cu Hanibal dar nu l-a
ajutat prea mult. Dupa infrangerea lui Hanibal la Zama, inamicii lui Philip
cer Romei sa elibereze orasele grecesti de sub dominatie Macedoniana. Romanii
au invadat Grecia in 197 i.e.n. cand legiunile lor au iesit victorioase la Cynoscephalae
in regiunea Thessaliei. Cu doi ani mai tarziu generalul roman Titus Quinctius
Flamininus garanteaza libertate tuturor oraselor grecesti si le-a trecut sub
proyectie Romana.
Ajutorul acordat oraselor grecesti duce Roma in conflict cu cel mai puternic
rege al regiunii, Antiochus al III-lea, al carui imperiu se intindea din Asia
Mica delungul Mesopotamiei si al Iranului pana in India. Antiochus a ales sa
invadeze Grecia si duce Roma intr-un razboi care s-a terminat cu infrangerea
sa in 189 i.e.n. Romanii l-au fortat sa plateasca cea mai mare suma inregistrata
in lumea antica 15.000 de talanti. Antiochus de asemenea trebuia sa renunte
la o mare parte din corabiile si din elefantii sai de razboi si sa-si retraga
trupele din Asia Mica in capitala sa Antioch din Syria.
Cand generalul roman Lucius Aemilius Pallus a infrant Macedonia si aliatii sai
greci la Pydinia in 168 i.e.n. a luat 1000 de nobili greci ca ostateci si a
inrobit peste 150.000 de barbati, femei si copii din nordul Greciei. Nu se mai
putea vorbi de lupta romanilor pentru libertatea grecilor.
Grecii si macedonenii au incercat sa se revolte impotriva Romei dar dupa o batalie
grea au fost invinsi. In 146 i.e.n. armatele romane au atacat orasul antic Corint,
au luat comorile si au inrobit locuitorii. Intr-un singur an Roma distrusese
si Cartagina si Corintul. Celelalte orase stiau la ce sa se astepte din partea
romanilor, la robie si la distrugere.
Victoria Romei asupra Cartaginei a adus Sicilia in 241, Sardinia in 237, Spania
in 201 si nordul Africii in 146 i.e.n. sub controlul acesteia. Ca rezultat al
razboaielor din estul Mediteranei Roma a luat controlul Greciei in 146, Macedoniei
in 146 si vestul Asiei Mici in 129 i.e.n.. Romanii priveau Marea Mediterana
ca ‘’mare nostrum’’ (marea noastra) de cand controlau
aproape tot perimetrul acesteia.
Aici se sfarsesc cele mai mari cuceriri savarsite de Roma.
-5