Stalin:
Nascut la 9 decembrie 1879, intr-un orasel numit Gori. In 1917, revolutia
din octombrie ii aduce pe bolsevici(comunisti) la putere. In 1922, Stalin e
numit secretar general al Partidului Comunist. Se formeaza URSS. n6v4ve
1925-1929 Stalin ajunge la conducerea URSS. 1929 se pun bazele colectivizarii.
Primul plan Cincinal, datat 1928. Intre anii 1931-1933 in pofida situatie extrem
de grele a tarii, in partid nu exista o opozitie serioasa la conducerea stalinista.
A te opune lui Stalin devenise extrem de primejdios. Unele greseli si chiar
actiuni criminale a lui Stalin erau infatisate de propaganda ca victorii rasunatoare.
In 1934 Kirov este asasinat si incep primele epurari.
Multi dintre conducatorii partidului se schimbasera foarte mult pana in anii
1933-1934, pentru ca Stalin nu reusise numai sa-i supuna, ci si sa-i corupa.
1936 incepe Marea Teroare. Zinoviev si Kamenev sunt impuscati dupa procese publice.
Multi au considerat teroarea din anii 1937-1938, o calamnitate ingrozitoare
si au incercat sa o explice. Una dintre versiunile cele mai raspandite a fost
cea careia Stalin nu stia nimic despre valul de teroare care a acoperit tara.
Multi oameni l-au sprijinit si la-u ajutat efectiv sa comita crime.
1939 apare Pactul Germano-Sovietic. Germanii invadeaza Polonia: incepe al doilea
razboi mondial. URSS ocupa estul Poloniei rezulta razboiul ruso-finlandez.
Intre anii 1941-1953, Stalin a fost presedinte al Consiliului de Ministrii,
iar in 1941 Germania ataca Uniunea Sovietica, urmand ca in 1945 sa i-a sfarsit
cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
In 1946-1948 se efectueza instalarea regimurilor comuniste in Europa de Est.
In 1953 viata controversata a lui Stalin i-a sfarsit.
A fost membru al Partidului Muncitoresc Social-Democrat din Rusia, facand parte
si din Consiliul Comunist din acelasi partid.
Ceausescu Nicolae:
Sistemul monopartidist communist s-a format si afirmat in procesul revolutie
si constructiei socialiste. Devenind partied de guvernamant, partidele comuniste
si-au ridicat pe trepte inalte rolul de forte politice ale clasei muncitoare
si aliatilor acesteia. Ele au folosit puterea de stat impotriva fortelor politice
si sociale contrarevolutionare, pentru faurirea societatii socialiste. Odata
cu inlaturarea claselor exploatatoare si a fortelor lor politice -; partidul
marxist-leninist a devenit forta de conducere a intregului popor, a intregii
natiuni.
In dezvoltarea lor istorica, partidele comuniste, devenite partied de guvernamant,
au trecut in general prin trei etape mai importante, si anume :
1. partidele de reprezentare a clasei muncitoare (in perioada prerevolutionara
) .
2. partidele de reprezentare a fortelor sociale participante la revolutia socialista,
la miscarea de reinoire “ din temelii a societatii “ .
3. partidele de reprezentare a unitatii de vointa si de actiune a intregului
popor, a natiunii socialiste, dobandind rolul de centru vital al natiunii.
In acest fel a fost elaborata o doctrina a legitimitatii deciziilor de interes
global : caracterul unitar, necontradictoriu al bazei economice (in sensul inexistentei
contradictiilor antagoniste), al intregii vieti sociale, culturale, nationale
vor determina in planul functionarii si dezvoltarii sistemului politic fenomenul
unanimitatii in luarea principalelor deciziide interes national, in stabilirea
liniei politice, a strategiei, a prioritatilor privind dezvoltarea globala.
Diferitele documente, planuri de activitate, hotarari de partid sunt adoptate
de catre congrese, conferintele nationale, plenarele comitetelor centrale ale
partidelor comuniste de guvernamant, de regula in unanimitate. De asemenea,
actele legislative adoptate de organelle supreme ale puterii de stat au la baza,
in general, unanimitatea.
In Romania instaurarea comunismului a afectat foarte mult dezvoltarea statului.
Acest regim totalitar si-a lasat amprenta chiar pana-n zilele noastre. Viata
populatiei Romaniaei a fost afectata si ea de catre comunism. Conditiile grele
de trai din acea perioada au ramas ca un cosmar in mintea celor care le-au intalnit.
Nascut la Scornicesti, Nicolae Ceausescu (1918-1989), membru al Partidului Comunist
Roman, in anul 1965 devine secretar general al acestui partid, urmand ca in
1967 sa devina presedintele Romaniei (1967-1989). In anii `80 impune un program
de austeritate avand ca scop lichidarea datoriilor externe. Alimentele si curentul
electric sunt rationalizate, programul TV redus (doar stiri si emisiuni despre
“conducatorul iubit”), populatia de la tara adusa la oras pentru
a lucra in fabrici -; comasata in blocuri de locuinte, interdictia de a
trece granitele tarii pentru a vedea modul de viata al “exploatatorilor”
capitalisti precum si alte persecutii politice, toate acestea ducand la revolta
poporului roman.
Inca de mici, copiii deveneau “soimii patriei”, apoi pionieri, “utecisti”,
participand la diversele manifestari dedicate Partidului Comunist si conducatorului
acestuia.
Dupa vizita presedintelui Statelor Unite Richard Nixon in 1969, Ceausescu i-a
vizitat de mai multe ori, astfel incat in 1975 SUA a recunoscut Romania ca fiind
cea mai favorizata natiune, iar in 1976 a fost semnat un pact economic de 10
ani intre cele doua state. In 1972 Romania s-a asociat cu FMI si Banca Internationala
pentru Dezvoltare. In 1970 Romania a semnat un tratat de prietenie cu Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste.
Incercarea dictatorului de a parasi tara pe 22 decembrie 1989, dupa ce armata
romana s-a intors impotriva sa, a fost in zadar. Astfel, pe 25 decembrie 1989,
Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena au fost prinsi si executati.
Desi in aceasta perioada de comunism Romania a avut mult de suferit sunt unele
personae care cred ca viata era mai buna atunci, ca aveau venituri mai mari,
insa nu aveau libertatea de a cumpara de oriunde orice dorea.
In concluzie comunismul nu reprezinta altceva pentru Romania decat o pata neagra,
o piedica in dezvoltare.
Anul 1989 a fost presimtit, poate, inca din deceniile 6 si 7 cand, asa cum am
vazut, popoarele aflate in sfera de dominatie sovietica au manifestat impotrivire
fata de regimurile comuniste impuse de Uniunea Sovietica. Premizele concrete
au fost puse insa odata cu activitatea de reforme -; “perestroika”
-; promovata in 1984 de conducatorul sovietic Mihail Gorbaciov. “Perestroika”
urmarea reformarea sistemului comunist de guvernare, aducerea unor schimbari
de structura vachiului sistem din timpul lui Stalin.
Fireste, Gorbaciov n-ar putea fi acuzat de gandul lichidarii comunismului in
Uniunea Sovietica. Era un fel de “despotism luminat” de pe vremuri,
care, fara sa atinga bazele absolutismului, cauta ca prin reforme sa imbunatateasca
sistemul si sa aduca societatea spre epoca moderna. Gorbaciov socotea ca acel
comunism totalitar de tip stalinist era depasit de epoca istorica de sfarsit
a secolului XX si ca, mentinut in aceste forme conservatoare, putea compromite
definitiv ideea de comunism. Autorul “perestroikai” urmarea, asadar,
imaginea unui neocomunism “cu fata umana”. Pentru asemenea intentii
dar si realizari, Gorbaciov a si fost rasplatit prin acordarea premiului Nobel
pentru pace.
In mod indirect, Gorbaciov a inlesnit deci procesul de obtinere a independentei
reale de catre multe popoare, printre care primul loc il ocupa tarile din sud-estul
Europei: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Albania, Bulgaria, Romania.
Aceasta politica, inaugurata si in R.D.G., a avut darul de a contribui si mai
mult la procesul apropierii dintre cele doua state germane si de a conduce pana
la urma la reunificarea Germaniei si, de curand, la retragerea ultimelor trupe
de ocupatie de pe teritoriul Germaniei unificate.
Romania cunoscuse in anii 1947-1989, timp de patru decenii de la proclamarea
republicii si cucerirea puterii de catre comunisti, o perioada grea, de regim
totalitar aservit Moscovei. Acest regim a cunoscut mai intai guvernarea comunista
a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a liderilor comunisti Ana Pauker si Vasile Luca
si a unei nomenclaturi comuniste faurite cu multa abilitate de conducerea partidului.
Din 1965, de la moartea lui Gheorghiu-Dej, puterea a fost preluata de Nicolae
Ceausescu. La inceputul conducerii sale, Ceausescu a afisat preocuparea de a
iesi din sfera de dominatie sovietica si a prezentat unele initiative in acest
sens.
“Epoca Ceausescu” a continuat procesul inceput in timpul lui Gheorghiu
-; Dej de distrugere a intelectualitatii, a valorilor nationale, a operelor
si a bunurilor, sub pretextul necesitatii aplicarii dictaturii proletariatului
si a luptei de clasa.
Impotriva unor astfel de stari de lucruri s-au ridicat s-au ridicat romani in
zilele de 16-22 decembrie 1989 si, in fapt, pentru inlaturarea lui Ceausescu
si o data cu el a comunismului din Romania.