La numai patru ani de la urcarea pe tronul Romaniei a lui Carol I, izbucneste razboiul intre Prusia si Franta. Or, el, desi ruda cu Napoleon al III-lea, era totusi neamt, crescut in Germania, fost ofiter prusac — si in sufletul lui a tinut partea Germaniei. Cum romanii simpatizau cu Franta, s-au ivit atunci fel de fel de miscari ostile, a aparut o ten¬dinta foarte serioasa de rasturnare a lui Carol. Simpatia pentru imparatia germana, principele mai intai, apoi regele Carol a purtat-o toata viata si a impins tara noastra catre o intelegere cu Germania si cu Austro-Ungaria. f1r11rl
Trebuie sa constatam ca aceasta lunga domnie de 48 de ani, cea mai lunga din istoria Romaniei, cu un an mai lunga decat a lui Stefan cel Mare, ne-a fost benefica, in acest rastimp, tara noastra a facut un salt inainte uimitor. Poate ca, dintre toate tarile moderne, numai Japonia a facut un salt comparabil cu cel al Romaniei de la mijlocul veacului trecut si pana la primul razboi mondial. Din punct de vedere economic s-au facut progrese uriase, dar, bineinteles, nu se putea ca intr-o singura generatie sa ajungem la nivelul tarilor occidentale. Mai toate caile ferate de la noi dateaza de pe vremea regelui Carol. S-au construit sosele, au aparut uzine, a inceput exploatarea petrolului; am fost a doua tara din lume, dupa SUA, in privinta industriei extractive a petrolului.

In planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a stiut sa pastreze echilibrul intre cele doua mari partide care s-au creat, Partidul Liberal (al Bratienilor) si Partidul Conservator — echilibru politic asemanator celui din Anglia. Votul nu era universal, ci cenzitar — numai cei ce plateau impozit erau admisi sa aleaga — sistem care ne apare azi ca nedemocratic, dar nu trebuie uitat ca acest sistem functiona aproape peste tot in Europa, cu deose¬birea ca la noi era mai restrictiv din cauza gradului de analfabetism si a concentrarii bogatiei in anumite straturi ale societatii. Apoi electoratul nu era inca educat, nu intelegea ca de el depindea schimbarea, asa incat, la fie¬care alegere, partidul desemnat de rege pentru a forma guvernul obtinea majoritatea in alegeri. Regele Carol, dupa imprejurari, a reusit sa mentina alternanta: 3-4 ani un partid, 3-4 ani celalalt. O singura data au stat liberalii la putere aproape 12 ani (1876-l888), cu Ion Bratianu ca presedinte — in afara de o intrerupere de doua luni, cand s-a aflat in fruntea guvernului fratele lui, Dumitru Bra¬tianu. Ion Bratianu, fara indoiala cel mai mare om politic al nostru din veacul al XIX-lea, a adus cele mai impor¬tante innoiri din punct de vedere economic — sistemul bancar, sistemul industrial, toate acestea dateaza din vre¬mea presedintiei lui.