d7c24cb
Situatia artileriei antiaeriene la intrarea in razboi
La 22.061941,Comandamentul Apararii Antiaeriene,precum si toate marile unitati,unitatile luptatoare si formatiunile de servicii subordonate acestuia erau mobilizate.Ca urmare,in compunerea C.A.A. Existau:
-Centrul general de panda
-3 comandamente de aparare antiaeriena de regiuni aeriene
-6 grupari de artilerie antiaeriana
-19 comenzi de grupuri de artilerie antiaeriana
-20 baterii tunuri calibru 75mm Vickers
-15 baterii tunuri calibru 75-76.5mm
-8 baterii tunuri calibru 40mm Bofors
-15 baterii tunuri calibru 37mm Rheinmetall
-5 baterii tunuri calibru 20mm Oerlikon
-12 baterii mitraliere calibru 13.2mm Hotchkiss
-9baterii de proiectoare
In total existau 84 baterii tunuri antiaeriene,proiectoare si mitraliere antiaeriane din care 35 de baterii tunuri calibru mijlociu(75-76.5mm),28 baterii calibru mic
(20-40mm),12 baterii mitraliere antiaeriene calibru 13.2mm si cele 9 baterii de proiectoare.
Cele 3 comandamente de regiuni aeriene,care subordonau operativ atat artileria antiaeriana,cat si unitatile de aviatie de pe raza lor de responsabilitate,se delimitau astfel:
-Regiunea 1 aeriana in Transilvania si Oltenia
-Regiunea 2 aeriana in Moldova
-Regiunea 3 aeriana in Muntenia si Dobrogea
Efectivele totale la unitatile operative se ridicau la circa 28.000 de militari
(ofiteri,subofiteri si trupa).In subordinea comandamentului mai intrau si forma tiunile de aparare pasiva,cu un efectiv de circa 46.000 militari si civili.
Dealtfel,numarul bateriilor de tunuri antiaeriene avea sa sporeasca de la circa 65 in anul 1941 la circa 200(calibru mic si mijlociu)la 23 august 1944.
La intrarea in razboi,la conducerea artileriei antiaeriene de la diferite esaloane se aflau ofiteri cu inalta competenta si profesionalism,dintre acestia participanti si la primul razboi mondial;cativa dintre acestia au ramas in istoria armatei noastre:
-colonelul Popescu Gheorghe,cdt apararii antiaeriene
-colonelul Marinescu Gheorghe,cdt secund
-colonelul Drajna Dumitru,seful de stat major
Gruparile antiaeriene,denumireinintiala ce arata intr-un fel existenta lor in dispozitiv operativ,erau,de fapt,regimente de artilerie antiaeriana,denumire la care se va reveni in cursul anului 1942.

Participarea artileriei antiaeriene la campania militara din anul 1941
Actiunile artileriei antiaeriene in cadrul operatiilor desfasurate pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord

Avand in vedere conceptia de lupta a trupelor de uscat,precum si gruparea

artileriei antiaeriene,Comandamentul Apararii Antiaeriene a luat urmatoarele masuri mai importante privind intrebuintarea acesteia:
-dislocarea a 4 din cele 6 grupari(regimente)de artilerie in Moldova,Do brogea si nord-estul Munteniei,concentrand in aceasta zona,12 din cele
19 divizioane la dispozitie
-subordonarea Gruparii 6 artilerie antiaeriana “Siret”Armatei 4 pt coordo narea actiunilor artileriei afectate acesteia si nemijlocit marilor unitati de arme intrunite in compunere
-constrirea de divizioane mobile,asigurate complet de masini,pt intarirea fiecarui corp de armata din esalonul 1 al Armatei 4
-sporirea densitatii de posturi de panda in jumatatea de est a tarii
In primele zile ale razboiului,inamicul a executat recunoasteri,apoi si-a extins actiunile de cercetare si in final a bombardat ziua si noaptea cu bombe explozive si incendiare cauzand morti si raniti,case avariate si distruse,incendiid tancurile petroliere;eficacitatea tragerilor unitatilor de artileriei antiaeriana era ridicata,in aceasta perioada dobandindu-se si avariindu-se,zilnic,cate 2-4avioane.
Dupa 1 iulie pana pe 4 iulie,activitatea inamicului aerian a fost,de asemenea,in descrestere(circa 20 incursiuni zilnic),insa odata cu trecerea trupelor noastre la ofensiva (2-3 iulie 1941),zborurile aviatiei au crescut brusc in intensi tate ,ajungand pana la 70 incursiuni zilnic.Au fost mitraliate gari,esaloane de transport,trenuri;au fost aruncate manifeste,s-au executat bombardamente de noapte,in zori sau spre amurg,in zonele de concentrare a trupelor.
Catre mijocul lui iulie 1941,atacurile inamicului aerian au fost indreptate asupra marilor unitati patrunse in adancimea dispozitivului de aparare sovietic; dar riposta tunarilor antiaerieni a fost prompta.Astfel pentru modul admirabil in care si-a desfasurat activitatea,doborand 5 avioane sovietice,Bateria 111 artilerie antiaeriana a fost citata prin ordinul de zi al Diviziei blindate romane,iar locote nentul Smaleni,impreuna cu personalul ajutator a fost propus pt decorare.
La 16 iulie 1941,divizia a intrat victorioasa in Chisinau,documente de arhiva consemnand:”Copii cu flori in mana ne urau izbanda si vicorie,iar cei mai in varsta lacrimau de bucurie si ne spuneau<<Bine ati venit fratilor si Dumnezeu sa va ajute!>>”.
La sfarsitul lunii iulie 1941,dispozitivul operativ al Grupului de Armate “Generalul Ion Antonescu” ajuns pe Nistru s-a regrupat in vederea continuarii ofensivei la est de acest curs de apa.
Armata 4,in subordinea directa a Marelui Cartier General roman,va dez volta ofensiva la sud-est de Nistru,pe directia generala Razdelnaia-Odessa,avand ca misiune principala cucerirea orasului-port la Marea Neagra-Odessa.

Batalia pentru Odessa si actiunile artileriei antiaeriene ale Armatei4romane pentru apararea impotriva loviturilor din aer

Operatia ofensiva a Armatei 4,dupa trecerea Nistrului,cu scopul cuceririi marelui port la M.Neagra(Odessa)a fost singura operatie cu caracter strategic de conceptie romaneasca,pregatita si condusa de Marele Cartier General roman,exe cutata in intregime de catre trupele romane.
Actiunile din zona Odessa au inceput la 1 August si s-au finalizat la 16 octombrie 1941,fiind caracterizate printr-un ritm de inaintare lent,datorita rezis tentelor indarjite ale aparatorilor sovietici,favoriti de trenul plat,fara acoperiri si echipat cu numeroase fortificatii.
Cele mai grele lupte s-au desfasurat pentru cucerirea localitatilor Karpova, Vagoda,Mannheim si Kogarlik,Vakarjani,Dalnic si Tatarca.
La 16 octombrie 1941,cand trupele sovietice au parasit Odessa,care a ca pitulat,trupele romane au ocupat orasul.Pierderile Armatei 4 in aceasta batalie au fost deosebit de grele:
-17.000 morti
-63.000 raniti
-11.000 disparuti
Ca urmare,dupa capitularea Odessei,s-a hotarat ca trupele Armatei 4 sa fie aduse in tara.Pentru apararea antiaeriana a trupelor Armatei 4 in operatia de la Odessa si a Armatei 3 in misiunea ei de a asigura flancul de nord al Armatei 11 germane in operatiile spre Nipru si Crimeea,Comandamentul Apararii Antiaerie ne a destinat un numar mare de unitati si subunitati de artilerie antiaeriana.
Astfel,in subordinea directa a Armatei 4,intra Gruparea 2 artilerie antiae riana;din aceasta grupare initial au facut parte 6 baterii calibru 75mm Vickers,5 baterii calibru 37mm,2 baterii calibru 20mm Oerlikon si Bateria 209 mitraliere antiaeriene 13,2mm.
Pe timpul desfasurarii operatiei,Gruparea 2 artileriei antiaeriana a fost continuu intarita cu baterii,ajungand in final,la 12 octombrie 1941,sa dispuna de un numar de circa 27-30 baterii,dintre care 9 baterii calibru mijlociu(75mm),13 subunitati calibru mic(20-37mm)si 5 baterii de mitraliere.
In tabelul urmator se arata repartitia artileriei antiaeriane si organizarea ei pentru lupta la 15 octombrie 1941.
Actiunile artileriei antiaeriene desfasurate in cadrul acestei operatii au fost presarate cu numeroase fapte de eroism,de exemple de barbatie si de curaj,care au facut din ostasul roman un pilduitor exemplu de luptator.
Un exemplu edificator in acest sens in constituie Bateria 110 artilerie anti aeriana(comandant,locotenent Petre Chicomban)care,la 19august 1941 a fost in mod repetat bombardata direct,avand 9 militari raniti;inamicul s-a lovit de indar jirea Bateriei ca de o stanca,3 avioane fiind doborate.
La mijlocul lunii septembrie,marile unitati din compunerea Armatei 4 du ceau lupte grele intr-un arc de cerc in jurul Odessei,pe aliniamentul(de la nord la sud)Hagibei,Vagoda,Karpovka,Dalnic,Tatarca,Peterstal;in apararea antiaeriana a trupelor,erau dispuse in total circa 30 baterii de artilerie antiaeriana,din calcule rezulta ca era aproximativ o densitate de 20-25guri de foc pe km de front.
In afara unei confruntari permanente cu inamicul aerian,unitatile si sub unitatile de artilerie antiaeriana au fost puse,nu o data,in situatia de a duce si ac tiuni terestre(29 octombrie 1941).
Dupa capitularea Odessei(16 octombrie 1941)a avut loc o larga manevra de material,astfel incat,din 30 de baterii au ramas doar 8,care au participat la apararea antiaeriana a Odessei,prin restructurarea dispozitivului gruparilor si grupurilor antiaeriene,potrivit noii situatii.