Monumentele istorice reprezentative ale artei feudale sunt conservate pe aria judetului Arges, cum ar fi: palatele domnesti de la Campulung si Curtea-de-Arges, Manastirea Cotmeana (ridicata de Mircea cel Batran), constructiile feudale de la Glavacioc si Aninoasa, Manastirea Curtea-de-Arges (construita de Neagoe Basarab), etc

Solul si subsolul este bogat in carbune, sare, calcar, petrol, argila, paduri si fanete.

ATRACTII TURISTICE c3j18jh
Un alt oras important, Campulung -Muscel, se gaseste la 50 km nord de Pitesti. Este o asezare veche, fosta capitala a Tarii Romanesti, al carui nume raspunde exact situarii sale geografice: un camp alungit intre dealuri, catre munte.( Campolongo, toponimic latin medieval, care apare si in alte tari de limbi neolatine). Orasul se intinde pe valea Raului Targului, avand aproape 45.000 locuitori. Ambianta naturala e plina de poezie. Orasul pastreaza vie amintirea inceputurilor istoriei medievale romanesti, din care ne-au ramas monumente evocatoare. Dupa 1970 a cunoscut o remarcabila dezvoltare industriala.Cel mai important obiectiv de acest fel este Uzina de autoturisme de teren ARO.

In Evul Mediu agricultura, mestesugurile si comertul cunosc o evolutie continua, influentand dezvoltarea targurilor si oraselor feudale, in mod deosebit a Campulungului, Curtii de Arges si a Pitestilor.
*
In anul 1635 domnitorul Matei Basarab a infiintat o tipografie la Campulung, iar apoi in 1643, prima fabrica de hartie din tara.
*
Cine viziteaza astazi orasul CAMPULUNG asezat la poale de munte, afla importante obiective turistice, precum: Biserica Negru Voda, cu Casa Domneasca si impresionantul turn-clopotnita, ansamblu ce aminteste de intemeierea Tarii Romanesti, de catre legendarul principe, coborator din Transilvania.
Muzeul de etnografie, adapostit intr-o superba casa in stil romanesc, in care sunt expuse interioare tipic muscelene, mobilier unelte si tesaturi reprezentative pentru zona.
Pe drumul catre Dragoslavele se inalta Mausoleul de la Mateias, o constructie ampla care cinsteste memoria eroilor romani cazuti in primul razboi mondial. Un turn inalt domina terasa spre care urca scari monumentale. Se afla aici un osuar, o capela, iar in muzeu interesante diorame cu scene de front.
Arhitectura populara din Arges se distinge prin eleganta si functionalitate. Bogatele paduri au oferit material de constructie din belsug, astfel incat casele taranilor argeseni, erau construite, in secolul trecut, in proportie de peste 90 la suta din lemn. Aveau unul sau doua niveluri, cu pridvoare largi, sprijinite pe stalpi, atat la parter, cat si la etaj, deschise spre natura ambianta, cu care comunicau armonios. De remarcat decoratiile balustradelor traforate, sau ale capitelurilor de zidarie ale stalpilor de cerdac, de regula ornamentate cu motive geometrice.
In zonele pomicole si viticole, casele au pivnite, de obicei sub foisorul de la intrare, unul sau doua niveluri, pod si acoperis de sindrila in patru ape. Desi casele de lemn au ramas azi foarte putine, fiind inlocuite cu constructii noi de zidarie si beton acestea din urma pastreaza multe elemente traditionale -; stalpi, coloane sau pilastri, terase acoperite si foisoare.
La fel de valoros este si portul argesean, mai ales cel al femeilor: ia, fota si marama, caracteristice pentru acest port, sunt veritabile opere de arta. Sunt vizibile influentarile reciproce dintre tinuturile argesene si zonele invecinate, dar argesencele au conferit costumului lor originalitate prin elementele decorative noi si prin tehnici ornamentale inedite. La ii campurile albe ale tesaturii sunt subtil acoperite de un caleidoscop de broderii multicolore pe piept, pe umeri si pe maneci. Fota este si ea scanteietoare, tonul intunecat al tesaturii fiind acoperit de broderii in care firele aurii sau argintii delimiteaza marile campuri ornamentale. Voalul vaporos al maramei completeaza portul. Imbracate astfel, femeile argesene par domnite coborate din tablouri.
Folclorul, dansurile, arta decorativa, tehnica mobilierului completeaza cu specificul lor aceasta zona etnografica. De multe generatii, din mama in fiica, femeile au invatat sa inteleaga natura si au reprodus-o, cosand cu acul altite si alesaturi esentializate in motive geometrice sau fitomorfe. E ca si cand ar povesti pe panza imaculata un basm colorat, venit din strafunduri de vreme.
Aceasta intreaga cromatica e prezenta in peisajul satelor argesene, multe din ele inconjurate de ramurile prunilor cu fructe albastre, sau de ciorchinii aurii de struguri de prin podgorii. Aceste doua “embleme “ ale locului sunt transformate in cunoscuta tuica de Pitesti ( bautura spirtoasa distilata din fermentatul prunelor ) si in vinuri de vie selectionata .
Intr-un asemenea context, turistul intra cu incantare in contact cu bogatul patrimoniu istoric si cultural al Argesului.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica
Regiuni
Judete Capacitate de cazare Sosiri
(mii) Innoptari
(mii) Indicii de utilizare neta a capacitatii
in functiune (%)
Existenta
(locuri) In functiune
(mii locuri-zile)
Anii
Romania
1995 289539** 53539,5 7070,4 24111,2 45,0
2000 280005** 50197,1 4920,1 17646,7 35,2
2001 277047** 51882,5 4874,8 18121,7 34,9
2002 272596** 50752,1 4847,5 17276,8 34,0
2003 273614** 51632,0 5057,0 17845,0 34,6

Regiunea Sud-
Muntenia
1995 23082 4817,7 816,5 2386,2 49,5
2000 22433 6025,3 552,6 1740,5 28,9
2001 21321 6026,9 546,0 1758,8 29,2
2002 21456 5985,1 548,9 1623,1 27,1
2003 21729 5933,0 572,0 1704,0 28,7

Judetul Arges
1995 4372 994,7 159,2 294,1 29,6
2000 4123 1135,9 108,2 222,8 19,6
2001 4087 1232,5 111,4 263,1 21,3
2002 4026 1090,2 114,4 256,1 23,5
2003 4240 1075,0 121,0 246,0 22,9


* Capacitatea de cazare existenta, la sfarsitul anului .
**Capacitatea de cazare existenta, la 31 iulie .

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie numar
Regiuni
Judete 2002 2003
Romania
Total 3338 3569
Hoteluri si moteluri 974 1029
Hanuri turistice 16 16
Cabane turistice 140 138
Campinguri si unitati tip casuta 129 134
Vile turistice si bungalouri 928 941
Tabere de elevi si prescolari 168 157
Pensiuni turistice 492* 594
Sate de vacanta 1 2
Pensiuni agroturistice 461 515
Hoteluri pentru tineret 1 4
Hosteluri 11 15
Popasuri turistice 11 15
Spatii de cazare pe nave 6 9

Regiunea Sud-Muntenia
Total 344 365
Hoteluri si moteluri 104 109
Hanuri turistice 5 5
Cabane turistice 23 26
Campinguri si unitati tip casuta 5 5
Vile turistice si bungalouri 70 69
Tabere de elevi si prescolari 25 24
Pensiuni turistice 70 78
Sate de vacanta - Pensiuni agroturistice 38 44
Hoteluri pentru tineret - Hosteluri 1 2
Popasuri turistice - Spatii de cazare pe nave 3 3

Judetul Arges
Total 79 86
Hoteluri si moteluri 19 19
Hanuri turistice 1 1
Cabane turistice 7 7
Campinguri si unitati tip casuta 1 1
Vile turistice si bungalouri 5 7
Tabere de elevi si prescolari 6 6
Pensiuni turistice 16 16
Sate de vacanta - Pensiuni agroturistice 24 29
Hoteluri pentru tineret - Hosteluri - Popasuri turistice - Spatii de cazare pe nave -

Campulung
Este cel mai vechi oras din Muntenia, fiind atestat documentar in anul 1292. Reprezinta fosta capitala a statului feudal independent Tara Romaneasca. In 1330 si-a stabilit resedinta aici Basarab I, primul domnitor al Tarii Romanesti. In 1369 domnitor Vladislav I a mutat aici, de la Curtea de Arges, capitala Tarii Romanesti. Scrisoarea adresata de aici in 1521 de catre negustorul Neacsu catre Johaness Benker, judele Brasovului, constituie primul document scris in limba romana.
Manastirea Negru Voda a fost zidita in 1215 de Radu Negru Voievod, intemeietorul statului Tara Romaneasca. Aici se afla cea mai veche piatra de mormant a unui domnitor pastrata in Romania. Bughea de Sus se afla la 5 km la N-V de Campulung si este o statiune balneoclimaterica cu izvoare indicate in tratarea afectiunilor tubului digestiv, ale celor hepato-biliare, urinare si endocrine.

de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2003 -; Regiunea Sud
- numar unitati -
Campinguri Vile
Regiunea Hoteluri si Hanuri Cabane si unitati turistice si
Judetul Total moteluri turistice turistice tip casuta bungalouri

Regiunea Sud 365 109 5 26 5 69
Arges 86 19 1 7 1 7
Calarasi 8 5 - - - Dambovita 33 13 - 4 - 1
Giurgiu 13 8 - - - Ialomita 22 14 - - 2 4
Prahova 191 45 1 15 2 57
Teleorman 12 5 3 - - -

- numar unitati -; continuare
Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice 1)
Pensiuni agroturistice Hosteluri Spatii de cazare pe nave Regiunea
Judetul

24 78 44 2 3 Regiunea Sud
6 16 29 - - Arges
- 3 - - - Calarasi
4 7 3 1 - Dambovita
- 2 - - 3 Giurgiu
1 1 - - - Ialomita
9 49 12 1 - Prahova
4 - - - - Teleorman

1) Pensiuni turistice urbane si rurale

Capacitatea si activitatea de cazare turistica -; Regiunea Sud

Regiune
Judete
Ani Capacitate de cazare Sosiri
(mii) Innoptari
(mii) Indicii de utilizare neta a capacitatii
in functiune (%)
Existenta
(locuri) In functiune
(mii locuri-zile)

Regiunea Sud
1995 23082 1) 4818 817 2386 49,5
2000 22433 1) 6025 553 1741 28,9
2001 21321 1) 6027 546 1759 29,2
2002 21456 1) 5985 549 1623 27,1
2003 21729 1) 5933 572 1704 28,7
Arges
1995 4372 995 159 294 29,6
2000 4123 1136 108 223 19,6
2001 4087 1232,5 111 263 21,3
2002 4026 1090 114 256 23,5
2003 4240 1075 121 246 22,9

Geografie in statistici
Situat in partea central-sudica a Romaniei, judetul Arges, cu o suprafata de 682631 ha, reprezinta 2,9% din teritoriul tarii. Pe teritoriul judetului Arges se intersecteaza paralela de 45o latitudine nordica cu meridianul de 25o longitudine estica. Altfel spus, acest punct marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, dar si jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic ( vestul ) si Muntii Urali ( estul Europei ).
Cel mai mare lac antropic din judet este Lacul Vidraru, cu o suprafata de 825 ha si un volum util de aproximativ 470 milioane mc.
Catre sud, dealurile sunt strabatute de ape curgatoare, formand terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argesului si Candestiului, cu versanti acoperiti cu intinse livezi si vita de vie.
Treapta sudica de relief apartine campiei si este fragmentata de raurile Arges, Dambovnic, Cotmeana, Teleorman in lunci largi si fertile, constituind zona cerealiera de seama a judetului.
Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si clima placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar , constituindu - se in acelasi timp in valoroase resurse naturale . Pasunile si fanetele naturale - suport pentru cresterea animalelor , dealurile subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica - favorabile diverselor culturi cerealiere, formeaza suprafata agricola si ocupa 50,5% din teritoriul judetului .
Intregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe culmile muntilor in zona deluroasa , uneori chiar pana in campie, adapostind o fauna diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului , constituie o importanta sursa de energie si in acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si hidrica a biosferei .
In fine, dar nu in ultimul rand , nu sunt de neglijat zacamintele de uraniu din judet -; sursa energetica a viitorului , de titei si gaze naturale , carbuni , minereuri nemetalifere -; materia prima a industriilor specifice . Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltarii nu numai industriale ci si agricole a judetului .

Inainte de a ajunge la barajul Vidraru, pe partea stanga a soselei se afla Dealul Cetatuia de 850 metri altitudine, pe un varf de stanca situandu-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de Cetatea lui Vlad Tepes, construita incepand cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV. Turistii care au in itinerar acest obiectiv sunt rasplatiti cu o perspectiva de o frumusete inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.

Situat la51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Campulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului,in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume. Desi documentar este atestat in anul 1300, descoperirile arheologice indica existenta sa inca din secolul XII, inainte de inchegarea statului feudal Tara Romaneasca . Veche capitala a Tarii Romanesti, centru comercial si al productiei mestesugaresti, municipiul Campulung este una din pitorestile localitati existente pe drumul de traversare din Muntenia in Transilvania prin Culoarul Rucar-;Bran, asezata intre livezi si paduri, cu un climat bland, lipsit de vanturi.
Ca obiective turistice in Campulung trebuie avute in vedere: Muzeul Orasenesc, cu sectii de istorie, stiintele naturii si arta plastica, ansamblul arhitectural Baratia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Baratiei ridicat in 1730, Crucea Juramantului -; monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda -; opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910). Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .
In jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spr Rucar-; Bran se afla cateva localitati si obiective turistice care insotesc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din judetul Arges. Inca inainte de a ajunge la Campulung, venind dinspre Pitesti, la kilometrul 40, se afla Schitu Golesti, centru al exploatarilor carbonifere din judetul

Revenind la soseaua Campulung-Bran, vom intalni satul Namaesti, cu schitul rupestru din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, si muzeul memorial ,,George Toparceanu”, amenajat in casa unde a locuit autorul.
Inainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateias, ridicat in memoria eroilor cazuti in primul razboi mondial, construit din blocuri de piatra de Albesti, cu turn, scara interioara si osuar, dupa planul arhitectului Berechet. Inaintand, ajungem in comuna Dragoslavele, mentionata documentar din anul 1377, vestita pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura constructiilor si frumusetea peisajului.
O locatie mult agreata de turisti este Rucarul, straveche asezare de pe valea Dambovitei, recunoscuta si pentru frumusetea portului popular. Din Rucar se pleaca in excursii spre masivele Piatra Craiului si Iezer -; Papusa, ori pe valea Topologului, spre masivul Fagaras.
Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se intalneste Dambovita cu Dambovicioara, se afla satul Podul Dambovitei. Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevarat muzeu de arhitectura specifica zonei muscelene. Parasind soseaua si mergand pe Valea Dambovicioarei, cale de 4 km, vom intalni Cheile Dambovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar in apropiere complexul turistic Brusturet. Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri,chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .
Intorcandu-ne la DN73, ne continuam drumul pe coama dealului Sasului. La kilometrul 83,7 intalnim cetatea de la Oratii, ruinele unei cetati medievale numita in documentele istorice Cetatea Dambovitei, sau in traditia locala ,,Cetatea Neamtului” amintita documentar la 1231. La numai 2 km se afla Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dupa care drumul coboara lenes iesind din judetul Arges si te indreapta spre alte frumuseti care asteapta sa fie descoperite.
Resedinta judetului Arges, municipiul Pitesti, are si el de oferit o serie de edificii vechi, putand mentiona aici Biserica Domneasca, cu pridvor etajat, construita de Constantin Serban si sotia sa Doamna Balasa in 1656, unde a functionat si o scoala domneasca din jurul anului 1700 pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argesului infiintat in 1956 cu sectii de istorie si stiinte naturale (flora si fauna specifice zonei), padurea -; parc Trivale, ce se intinde pe o suprafata de 27 hectare, galeriile de arta care inmanuncheaza o interesanta colectie de pictura donata de artisti consacrati, precum si parcul de odihna de pe malul Argesului.
In apropierea municipiului Pitesti se poate vizita casa memoriala ,,Liviu Rebreanu” din satul Valea Mare, Orasul Stefanesti, complexul muzeal Golesti situat la12 km de Pitesti pe DN 7 spre Bucuresti, organizat in conacul vechii familii a Golestilor care au jucat un rol important in istoria moderna a Romaniei. Acesta cuprinde sectii de istorie, etnografie si arta populara,tot aici aflandu-se Muzeul viticulturii si pomiculturii organizat in aer liber.
Deosebit de atractiv poate fi in judetul Arges turismul balnear, fiind recunoscute aici cateva statiuni balneo-climaterice deosebit de cautate de bolnavii din toata tara, datorita climatului dulce si a apelor minerale.
Statiunea balneo-climaterica Campulung este situata la poalele muntilor Fagaras la numai 20-25 km de inaltimile muntilor in zona dealurilor inalte, in mijlocul unei zone forestiere ce-i intregesc frumusetea peisajului. Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura, spre dealul Cretisoara si Matau sau pe muntele Stramtu. Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si intreaga frumusete a naturiiinconjuratoare au asupra organismului o covarsitoare influenta binefacatoare .Calitatile climatice si balneare ale statiunii ofera largi posibilitati detratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentulfizio-terapic.
La 3 km de Campulung se afla statiunea balneo-climaterica Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughita, Magura, Valea ToliisiValea Rece si pe dealurile Gruiului . Existenta padurilor de tot felul, lipsacurentilor si a umiditatii excesive, fac dinBugheadeSus un minunat loc derecreere. Din comuna, drumulmerge mai departe spre Albesti, cu satulCandestisituat la7kmpe valeaBratieisi care estecunoscut prin carierele de piatra de constructie . Mergand pe firul vaiiBughiisi urcand pelaPaltinetsauLalu, pe langa stanele ciobanesti, ajungi peculmea Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumusete itirasplateste din plin truda si oboseala drumului .
In orice parte ai merge, plecand dinBugheasau din Campulung, intalnesti locuri de care cugreu te desparti si pe care nu le uiti niciodata .
In nordul judetului Arges, la oaltitudine de628metri, de o parte si de alta a rauluiValsaneste situata statiunea Bradet, la60 kmdePitesti,27kmde Curtea de Arges si40 km de Campulung . Asezata in partea de nord a comunei Bradulet, la rasaritse ridica padurea de fag Branistea . Inspre miazanoapte se ridica stancileBuduruluisi privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spresateleGruiusi Nucsoara . Mergand pe raulValsan, spre izvor, intri in depresiunea numitaPoenisi apoi la asezarea GuraDobroneaguluiunde au fost captate apeleValsanuluisi indreptate pe sub munte catre Arges .Pretutindeni te inconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre careisi fac loc livezile de pruni si meri intregind frumusetea peisajului, inmurmurul vailorDosciorului, a Sesului si a Iulieicare isi duc apele inValsan. Prin Bradet ne putemurca pe munteleGhituunde ne asteapta privelistiincantatoare . De aici se poate ajunge, nu cu multa oboseala, pe numeroase culmiale Fagarasului ca Maracinul, Oticul, Jepii, Zanoaga, Moldoveanul . Toateacestea dau statiunii Bradet posibilitatea derecreerepentru numerosii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri.

Cetatea lui Negru Voda, Cetateni; Monumentul 1907, Pitesti.

Romaniantourism
• Monumentul eroilor-Mateias (la 11 km de Campulung pe DN 73), este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar (avand o formula expozitionala unica in Romania, redand in maniera specifica luptele purtate in tara noastra la sfarsitul anului 1916), un basorelief cu o cupa din piatra de Albesti, in care arde o flacara vesnica in amintirea celor care s-au jertfit pentru faurirea unitatii nationale;
• Monumentul 1907-Pitesti, ridicat in fata Muzeului Judetean;
• Poarta eroilor argeseni-Pitesti, ridicat in amintirea celor care si-au dat viata in Razboiul de Independenta din 1877;
• Statuia lui Nicolae Balcescu-Pitesti.
Curtea Domneasca de la Curtea de Arges (ridicata in secolul al XII-lea, prima capitala a Tarii Romanesti), fortareata Poenari (construita in timpul domniei lui Vlad Tepes), constructiile feudale de la Glavacioc si Aninoasa

https://www.adrmuntenia.ro/arges.php?arges=info https://www.cimec.ro/scripts/muzee/seljud.asp https://www.agroturism.com/zona.php?zz=Fagaras%20-%20Arges

Statiuni :
- Badesti - 170m altitudine, la 60km de Pitesti, balneoclimaterica moderna
- Bradetu - 628 m altitudine, la 28 km de Curtea de Arges si la 58 km de Pitesti; statiune balneoclimaterica, cu climat de depresiune intradeluroasa
- Bughea de Sus - la 5 km N-V de Campulung; statiune balneoclimaterica cu izvoare indicate in tratarea afectiunilor tubului digestiv, ale celor hepato-biliare, urinare si endocrine

Teleferice :
- Bilea Cascada - Balea Lac

Partii :
- de ski (la Balea)

Leresti (Arges, Leresti)
Arhitectura populara, arta populara. Arhitectura populara: case de piatra in stilul traditional muscelean argesan. Arta populara: port popular, tesaturi. Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.

Rucar (Arges, Rucar)
Arta si arhitectura populara. Arhitectura populara: case taranesti cu aspect de vila, instalatii tehnice taranesti (doua darste cu pive), porti din lemn frumos sculptate. Arta populara: port popular traditional, tesaturi (placade, dimie, cergi). Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului

1. Principalele trasee turistice in zona
La 37 km de Pitesti, pe DN7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si de alta a Argesului, veche capitala a Tarii Romanesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta. Intr-un parc natural se afla ruinele Bisericii SanNicoara,monument istoric de la sfarsitul secolului al XIII-lea .
De la Curtea de Arges, urcand in continuare pe DN7C ajungem pe locurile unde s-au ridicat hidrocentrala si barajul de la Vidraru care, inalt de166 metri si lung de 300 metri, tine piept unei ,,mari” in suprafata de peste 800 hectare, cu o lungime de14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa.
De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe Transfagaraseanul, un drum care traverseaza muntii Fagaras pe o lungime de 91,5 km, racordandu-se cu DN 1 (Bucuresti -; Oradea) in apropierea comunei Arpasu de Jos. Este situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpatilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara in zona de gol alpin); este singura sosea din tara cu un tunel in lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat impotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona: lacul Balea, cascada Balea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stana Capra.