p3n3nm
Un popor de cuceritori
In perioada in care babilonienii dominau Mesopotamia, Cyaxare (625-585 i.H.), inte¬meietorul puterii mezilor (triburi indo-europene care au ocupat Iranul de Nord in secolele IX-VIII I.H. creand statul Media) isi conducea armatele in Asia Mica in lupta contra regelui Lydiei, Alyatta (585). Hegemo¬nia mezilor s-a intins apoi si in sudul platoului iranian, asupra Anshanului, unde domnea o dinastie persana din familia Achemenizilor, de la inceputul secolului VII i.H. Persii se revolta contra mezilor sub conducerea lui Cyrus, care i:a urmat la tron tatalui sau Cambise l in anul 559 i.H. invingator asupra lui Astyage. regele med. dupa mai multe lupte, Cyrus domina acum intregul im¬periu med. il invinge, apoi, pe Cresus, regele lydienilor, si supune cetatile grecesti din Asia Mica. Ataca imperiul neobabilonian si Babilonul este cucerit in 539 I.H.. eliberandu-i pe evreii captivi. Cyrus moare in 529 I.H. si fiul sau Cambise II mareste imperiul prin cucerirea Egip¬tului in 525 I.H. Darius, ginerele lui Cyrus, facut rege de nobilii persani dupa moartea lui Cambise II in 522. cucereste o parte a Indiei, pana la Indusjn 513 I.H. Apoi ii ataca pe sciti la Dunare in 512 I.H. in 490 i.H. este invins de greci la Marathon. Moare in 486, iar Xerxes (486-465), fiul sau, ataca iar Grecia in 480 I.H. dar flota lui este distrusa la Salamina, iar armata invinsa la Plateea, in 479 i.H.

La moartea lui Xerxes imperiul incepe sa decada. Provinciile se revolta, incep luptele fratricide intre Cyrus cel Tanar si fratele sau Artaxerxes II. Ultimul rege Darius III Codoman este infrant de invazia macedoneana con¬dusa de Alexandru cel Mare.
Darius, un mare organizator
Lui Darius i se datoreste organizarea administra¬tiva a imperiului care este impartit in 20 de satrapii sau „provincii". Statul devine bogat datorita unui impozit im¬pus in mod echitabil tuturor. Se construieste un drum in¬tre Sardes si Susa, una din capitalele imperiului. Sub Xerxes, care domneste ca un despot, limba administra¬tiva nu mai era persana, ci limba arameana care era vorbita in tot orientul.
Arta veche persana
Arta si arhitectura s-au dezvoltat in special in tim¬pul dinastiei Achemenizilor (sec. VI-IV I.H.), in special arta de curte, prin construirea de palate monumentale (in capitalele Persepolis si Susa), morminte in stanca (Nakash-i-Rustam) sau la suprafata (Pasargade). in palate au aparut sali de primire de mari dimensiuni sustinute de coloane si decorate cu basoreliefuri si ce¬ramica smaltuita policrom. S-a dezvoltat arta metalelor pretioase.
Capitoliul unei coloane de la Susa (aprox. 600 I.H.)