n5y16yx
<titlu>
Lucrul cu valori scalare</titlu>
<titlu>Scopuri</titlu>
• invatati sa definiti si sa utilizati constantele
• invatati sa folositi variabilele dinamice
• invatati sa convertiti valorile dintr-un tip in altul
In cadrul Modulului 2, ati invatat despre valori scalare si despre
tablouri, in timp ce un tablou are mai multe valori asociate, un scalar
are asociata o singura valoare. In acest modul, veti invata mai
multe despre valorile scalare si despre modul de utilizare a acestora.
<titlu>Utilizarea constantelor si a variabilelor dinamice</titlu>
In sub-sectiunile urmatoare, vom discuta despre constante si variabile
dinamice. Puteti scrie programe PHP utile si complexe fara a utiliza constante
sau variabile dinamice. Daca utilizarea constantelor poate facilita citirea
programelor dumnea¬voastra, variabilele dinamice au un efect contrar. Din
acest motiv, in general se recomanda evitarea variabilelor dinamice, mai
ales de catre programatorii PHP incepatori. Totusi, chiar daca optati
pentru a nu folosi variabilele dinamice, va puteri afla in situatia de
a lucra la un program PHP scris de o persoana care agreeaza aceste variabile;
ca atare, trebuie sa aveti cunostinte despre variabilele dinamice, indiferent
daca le folositi sau nu in propriile dumneavoastra programe.
<titltu>Utilizarea constantelor</titlu>
O constanta este pur si simplu o valoare care este... constanta, cu alte cuvinte
o valoare care nu se modifica, in acest sens, constantele sunt opusele
variabilelor, deoarece valoarea unei variabile se poate modifica pe durata executiei
unui program. Daca preferati, ganditi-va la o constanta ca la o variabila
„numai pentru citire".
Pentru a defini o constanta, folositi functia define(). Sa consideram urmatorul
exemplu:
define(„PI”, 3.14159);
Aceasta instructiune defineste constanta PI, atribuindu-i valoarea 3.14159.
Dupa ce a fost definita, o constanta se poate folosi in cadrul unei expresii.
De exemplu, puteti calcula aria unui cerc dupa cum urmeaza:
$arie = PI * $raza * $raza;
Observati ca referintele la o constanta nu folosesc simbolul dolarului. Astfel,
o constanta poate fi cu usurinta deosebita de o variabila. Multi programatori
scriu numele constantelor folosind numai majuscule, ceea ce le face si mai simplu
de identificat.
O functie conexa, defined(), poate determina daca o anumita constanta a fost
definita. De exemplu, cu ajutorul urmatoarei instructiuni PHP puteri determina
dac a fost definita constanta Pi:
echo defined(„PI”);
Retineti ca numele care va fi testat este delimitat prin ghilimele duble. Functia
defined() returneaza o valoare unitara daca respectiva constanta a fost specificata;
in caz contrar, returneaza zero. In cadrul exemplului, instructiunea echo
afiseaza valoarea returnata. Puteti testa valoarea returnata si cu ajutorul
constructiilor PHP descrise in Modulul 6.
Pe langa sporirea lizibilitatii programelor, constantele pot facilita
modificarea acestora. Sa presupunem ca ati scris un program care contine multe
calcule ce folosesc valoarea 3,14159, iar ulterior ati descoperit ca trebuia
sa folositi valoarea mai exacta 3,1415926535898. Descoperirea si modificarea
fiecarei aparitii a valorii originale poate fi o activitate mare consumatoare
de timp. Dar, daca ati definit o constanta pentru reprezentarea valorii, numarul
3,14159 va aparea o singura data in program. Modificarea unei singure
aparitii va deveni o operatie simpla si obisnuita. Unii programatori cred ca
expresiile trebuie sa contina numai doua valori numerice: zero si unu. Toate
celelalte valori trebuie reprezentate sub forma de constante, pentru a imbunatati
lizibilitatea si a facilita modificarea programelor.
Valoarea ? este folosita extrem de frecvent in unele calcule. Pentru comoditate,
PHP furnizeaza o functionalitate mai indicata decat definirea unei constante
cu valoarea ?: functia pi() returneaza valoarea respectiva, cu 14 cifre semnificative.
Deci, puteti calcula aria unui cerc folosind urmatoarea expresie:
$arie= pi() * $raza * $raza;
<titlu>Lucrul cu variabile dinamice</titlu>
Daca o constanta poate spori lizibilitatea si simplitatea modificarii programelor,
variabilele dinamice ingreuneaza intelegerea si posibilitatea de
a opera schimbari in program. Iata un exemplu simplu de variabila dinamica,
denumita $$f ilm:
$oameni_furiosi = 12;
$film = „ oameni_furiosi”; echo $$film;
O variabila dinamica este denumita folosind o pereche de simboluri ale dolarului
si este asociata cu o variabila obisnuita care are un nume similar si include
un singur
simbol al dolarului. In exemplu, variabila dinamica $$film este asociata cu
variabila obisnuita $film. Valoarea unei variabile obisnuite da numele (fara
un simbol al dolarului) unei a doua variabile ordinare, in exemplu, a
doua variabila obisnuita este $oameni_furiosi. Valoarea acestei a doua variabile
obisnuite este valoarea variabilei dinamice: in exemplu, aceasta este
valoarea 12*(vezi nota).
Programatorii spun ca o variabila dinamica face o referinta indirecta la valoarea
sa. Cu alte cuvinte, o variabila dinamica nu contine, practic, propria sa valoare.
In schimb, contine amplasamentul unde se poate gasi valoarea; cu alte
cuvinte, numele unei alte variabile.
<Test „la minut">
• Scrieri o instructiune care defineste o constanta denumita LATURI,atribuindu-i
valoarea 4.
• Scrieri o instructiune care defineste o constanta denumita SALUT, atribuindu-i
valoarea "buna_ziua".
• Scrieri o instructiune care afiseaza valoarea variabilei dinamice asociate
variabilei obisnuite $porumbel. </Test „la minut">
<Sfatul specialistului>
Intrebare: Variabilele dinamice sunt o notiune cam derutanta. De ce le
folosesc programatorii?
Raspuns: Daca variabilele dinamice vi se par derutante, nu intrati in
panica; variabilele dinamice sunt derutante. Uneori este posibila reducerea
dimensiunilor unui program folosind una sau mai multe variabile dinamice. Dar
progra¬matorii comit adesea greseli care determina variabilele dinamice
sa faca referire la valori gresite si neasteptate. Ganditi-va ca a crea
un program corect este mai important decat a crea un program succint.
Cand vedeti o posibilitate de a elimina numeroase linii de program folosind
o variabila dinamica, ganditi-va de doua ori inainte de a revizui
programul. </Sfatul specialistului>
<nota>
*In original era vorba despre filmul „39 de trepte". S-a preferat
modificarea exemplului pentru a nu denumi o variabila cu numele „de_trepte",
asa cum o cerea exemplul. - N.T.
Raspunsuri la test:
• define("LATURI", 4);
• define("SALUT", "buna_ziua");
• echo $$porumbel;
</nota>
<titlu>Lucrul cu tipuri</titlu>
PHP este ceea ce se numeste un limbaj de programare cu tipuri dinamice. O consecinta
a caracterului dinamic al tipurilor de variabile aferente limbajului PHP este
aceea ca nu trebuie sa specificati tipul variabilelor. PHP determina tipul variabilei
in functie de tipul ultimei valori atribuite variabilei.
Cu toate acestea, caracterul dinamic al tipurilor nu va scuteste de problemele
legate de tipuri. Trebuie sa cunoasteti tipurile acceptate si ceea ce se intampla
cand in cadrul expresiilor se folosesc doua sau mai multe tipuri.
<titlu>Conversia automata de tip</titlu>
Sa luam in considerare urmatorul script PHP scurt:
$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x+$y; echo $z;
Instructiunea de atribuire care stocheaza o valoare in variabila $z este
interesanta, deoarece expresia din membrul drept include un operand intreg
si un operand de tip dublu. Ce valoare va aparea ca data de iesire? Raspunsul
corect este 3.5, o valoare de tip dublu.
Cand o expresie aritmetica foloseste mai multe tipuri, PHP executa conversia
automata de tip. Daca oricare dintre operanzi este de tip dublu, PHP trateaza
ceilalti operanzi ca si cum ar fi de tip dublu, executa calculele si returneaza
rezul¬tatul ca valoare de tip dublu. Daca toti operanzii unei expresii sunt
intregi, PHP executa calculul si returneaza rezultatul sub forma de intreg.
Este important sa intelegeti faptul ca prin conversia de tip nu se modifica
tipurile operanzilor unei expresii; acestia sunt pur si simplu tratati ca si
cum ar fi fost de un alt tip. In cadrul exemplului, variabila $x ramane
de tip intreg, chiar daca PHP o trateaza ca o valoare de tip dublu pentru
a executa calculele.
Sirurile pot fi de asemenea supuse unei conversii de tip. Sa examinam urmatorul
exemplu:
$x = 1;
$y = $x+ „1 more”; *(vezi nota) echo $y
Cuvantul more din sirul text este ignorat.
Valoarea afisata este doi, adica suma dintre valoarea variabilei $x si valoarea
numerica a sirului text, care este unu. Valoarea numerica si tipurile unui sir
sunt determinate prin respectarea urmatoarelor reguli:
<nota>
*In traducere „inca l". Cuvantul „more" din
sirul text este ignorat. Daca s-ar fi folosit traducerea in limba romana,
valoarea variabilei $y ar fi fost unu, din motive care vor fi prezentate imediat
(regula nr. 1). - N.T.</nota>
1. Daca sirul incepe cu o valoare numerica, valoarea sirului este data
de valoarea numerica respectiva; in caz contrar, valoarea sirului este
zero.
2. Daca un punct zecimal sau un exponent (e sau E), este asociat cu valoarea
nume¬rica, tipul variabilei rezultante este dublu; in caz contrar,
tipul valorii rezultante este un intreg.
<titlu>Conversia manuala de tip</titlu>
Daca preferati, puteti prelua controlul conversiei de tip sau puteti modifica
tipul unei variabile. Pentru a prelua controlul conversiei de tip, puteti converti
fortat un operand de la un tip la altul, proces cunoscut sub numele de conversie
fortata de tip sau pur si simplu conversie fortata. In continuare, este
dat un exemplu de conversie de tip:
$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x + (integer) $y; echo $z
Conversia fortata de tip, si anume (integer), determina tratarea variabilei
$y ca pe un intreg, iar valoarea acesteia devine 2, in loc de 2.5,
care este valoarea reala a variabilei $z. Tabelul urmator indica si alte conversii
fortate de tip care se pot folosi:
<tabel>
*Conversie fortata
* Rezultat
*(int), (integer)
*Conversie fortata la intreg
*(real), (double), (float)
*Conversie fortata la dublu
*(string)
*Conversie fortata la sir
*(array)
*Conversie fortata la tablou
*(object)
*Conversie fortata la obiect
</tabel>
Numeroase functii furnizeaza inca o modalitate de a trata o variabila
ca si cum ar fi de un tip specificat. Tabelul urmator prezinta succint aceste
functii. Ca exemplu de utilizare a uneia dintre functiile respective, luati
in considerare urmatorul exemplu:
$x = 1.5;
$y = intval($x); echo $x; echo $y;
Valoarea 1.5 este afisata ca valoare a variabilei $x, iar valoarea l este afisata
ca valoare a variabilei $y.
<tabel>
*Functie
*operatie
*Doubleval
*Trateaza argumentul ca fiind de tip dublu.
*Intval()
*Trateaza argumentul ca fiind de tip intreg.
*Strval()
*Trateaza argumentul ca fiind de tip sir.
</tabel>
Nici conversia normala si nici cea fortata nu modifica tipul unui operand.
Ambele mecanisme determina tratarea operanzilor ca si cum ar fi de un alt tip.
Totusi, modificarea tipului unei variabile este posibila prin utilizarea functiei
settype(). Acest procedeu este ilustrat in urmatorul exemplu:
$x = 1.5; settype($x,”integer”); echo $x
Valoarea afisata a variabilei $x este egala cu unitatea, deoarece fractia zecimala
se pierde atunci cand functia settype() converteste valoarea dubla la
o valoare intreaga. Puteti obtine acelasi rezultat cu urmatoarea instructiune
de atribuire, care foloseste o conversie fortata:
$x = (integer) $x;
Valorile posibile pentru al doilea argument al functiei settype(), si anume
argumentul care specifica tipul dorit, sunt:
• „integer"
• „double"
• „string"
• „array"
• „object"
O functie conexa, si anume gettype(), returneaza un sir care indica tipul variabilei
specificate. Scriptul urmator afiseaza sirul "integer", care indica
tipul variabilei $x:
$x = 1; echo gettype($x);
<Sfatul specialistului>
Intrebare: Studiind programele PHP scrise de altii, am observat operatorul
+=. Care este efectul operatorului respectiv?
Raspuns: Operatorul += nu este decat o modalitate rapida de a scrie o
instructiune de atribuire care implica operatorul +. Urmatoarele doua instructiuni
de atribuire, una normala si una „rapida", au acelasi efect:
$x += 1;
$x = $x + 1;
Aceasta instructiune de atribuire „rapida" va scuteste de efortul
de a scrie o variabila, $x in cazul exemplului nostru, in ambii
membri ai instructiunii de atribuire. Tabelul urmator rezuma operatorii „rapizi"
de atribuire pentru operatiile aritmetice si pentru siruri, furnizand
un exemplu pentru fiecare operator si o instructiune de atribuire echivalenta.
Instructiune de atribuire „rapida" x += y x -= y x /= y x *=y x %=y x .= y
Instructiune de atribuire normala x = x + y x = x - y x = x / y x = x * y x = x%y x = x . y
<Test „la minut">
• Daca se inmulteste o valoare de tip dublu cu o valoare intreaga,
care este tipul rezultatului?
• Scrieti o expresie care converteste fortat valoarea variabilei $x in
tipul dublu.
• Care este valoarea si tipul expresiei 1.5 + "eu"?</Test
„la minut">
<titlu>Proiect 5-1: Un calculator simplu</titlu>
In cadrul acestui proiect, veti scrie si veti executa un mic program
PHP care serveste drept calculator simplu. Calculatorul aduna doua numere introduse
de utilizator si afiseaza suma.
<titlu>Scopurile proiectului</titlu>
• Prezentarea modului in care numerele introduse sub forma de text
se pot folosi in expresiile aritmetice
• Prezentarea modului in care instructiunile PHP dintr-un formular
pot prelucra datele introduse in formular
<titlu>Pas cu pas</titlu>
1. Plasati urmatorul script PHP intr-un fisier denumit p-5-1 .php si incarcati
acest fisier in serverul dumneavoastra PHP:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-1</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-1.php- - >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-1.php”>
<TABLE>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”OP1”
VALUE=”<? echo $OP1 ?>”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”CENTER”>+</TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”OP2”
VALUE=”<? echo $OP2 ?>”></TD>
</TR>
<nota>Raspunsuri la test:
• dublu
• (double) $x
• 1.5, dublu</nota>
<TR>
<TD ALING=”CENTER”><INPUT TYPE=”SUBMIT” VALUE=”=”></TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”REZULTAT”
VALUE =<? echo $OP1+ $OP2 ?>” disabled></TD>
</TR>
</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>
2. Alocati putin timp studiului scriptului PHP, acordand o atentie speciala
modului de utilizare a instructiunilor PHP echo pentru generarea valorilor atributelor
HTML
3. Orientati un browser Web spre adresa URL a fisierului incarcat in
etapa anterioara. Ecranul brow-serului trebuie sa fie asemanator celui prezentat
in ilustratia urma¬toare. Introduceti valorile celor doi operanzi
si executati clic pe butonul de expediere, care este marcat cu un simbol al
egalitatii.
4. In momentul executarii scriptului de prelucrare, acesta obtine accesul
la valorile celor doua variabile din formular care reprezinta operanzii, calculeaza
suma lor si specifica suma ca fiind valoarea atributului VALUE a casetei cu
text numita REZULTAT. Un rezultat caracteristic este prezentat in ilustratia
urmatoare.
<ilustratie>
2
+
3
=
2
+
3
=
5
</ilustratie>
<titlu>Proiect 5-2: Un calculator pentru date calendaristice</titlu>
In cadrul acestui proiect, veti scrie si veti executa un program PHP care
executa operatii aritmetice cu date. Programul permite utilizatorului sa introduca
o data si o distanta, exprimata in zile, in raport cu data respectiv
Apoi calculeaza si afiseaza data rezultanta.
<titlu>Scopul proiectului</titlu>
• Prezentarea modului in care datele calendaristice pot fi introduse
sub forma de text, convertite in format numeric si utilizate in
expresiile aritmetice
<titlu>Pas cu pas</titlu>
1. Plasati urmatorul script PHP intr-un fisier denumit p-5-2.php si incarcati
acest fisier in serverul dumneavoastra PHP:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-2</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-2.php- - >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-2.php”>
<TABLE>
<TR>
Data:<BR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”DATA” VALUE=”<?php
echo
$DATA ?>”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”CENTER”>+</TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”DISTANTA” VALUE=”<?
php echo
$DISTANTA ?>”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”CENTER”><INPUT TYPE=”SUBMIT” VALUE=”=”></TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”REZULTAT”
VALUE =<? php echo date (”M j, Y”,
(strtotime($DATA)+60*60*24*($DISTANTA))) ?>”disabled><TD>
</TR>
</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>
2. Alocati un timp studiului scriptului PHP, acordand o atentie speciala
modului de calcul al valorii atributului VALUE al casetei cu text denumita REZULTAT.
Sub-expresia 60*60*24 reprezinta numarul de secunde al unei zile. Functia strtotime()
preia o data ca argu¬ment si returneaza numarul secundelor scurse de la
1 ianuarie 1970, ora 00:00 GMT, moment cunoscut sub numele de epoca UNIX. Procedeul
de reprezentare a datelor si a orelor sub forma numarului de secunde scurse
de la momentul epocii UNIX este cunoscut sub numele de ora UNIX. Functia date()
preia doua argumente. Functia formateaza data furnizata de al doilea argument
in conformitate cu sirul dat ca prim argument. Sirul
"M j, Y" determina functia sa returneze numele lunii, urmat de ziua
din luna, o virgula si valoarea anului.
3. Orientati un browser Web spre adresa URL a fisierului care contine scriptul
pe care l-ati incarcat in cadrul primei etape. Ecranul browserului
trebuie sa fie asemanator celui prezentat in urmatoarea ilustratie. Introduceti
o data si o distanta (exprimata in zile) si executati clic pe butonul
de expediere, care este etichetat cu un semn de egalitate.
4. La executarea scriptului de prelu¬crare, acesta obtine accesul la valorile
celor doua variabile din formular, care reprezinta data si distanta exprimata
in zile, calculeaza suma acestora si specifica suma ca valoare a atributului
VALUE al casetei cu text denumita REZULTAT. Un rezultat caracteristic este prezentat
in ilustratia urmatoare.
<ilustratie>
52 Miciosott Internet Lxpluiei
Date: jan 1,2005
+
30
=
Date: jan 1,2005
+
30
=
Jan 31,2005</ilustratie>
<titlu>Proiect 5-3: Un generator de stiri</titlu>
In cadrul acestui proiect, veti scrie un program PHP care construieste
un program de stiri umoristice. Programul permite utilizatorului sa scrie cateva
siruri de text si apoi asambleaza sirurile intr-un articol.
<titlu>Scopul proiectului</titlu>
• Prezentarea modului de utilizare a sirurilor text pentru a specifica
un text HTML
<titlu>Pas cu pas</titlu>
1. Plasati urmatoarea pagina HTML intr-un fisier denumit p-5-3.html si
incarcati acest fis in serverul dumneavoastra PHP:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-3</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-3.html- - >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-3.php”>
<TABLE>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Prenumele utilizatorului:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”USER”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Oras mare:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”ORAS”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Inghetata preferata:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”AROMA”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Numele interpretului pop-rock preferat:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”STAR”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Numele unui rau cunoscut:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”RAU”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ></TD>
<TD><INPUT TYPE=”SUBMIT”></TD>
</TR>
</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>
2. Plasati urmatorul script PHP intr-un fisier denumit p-5-3.php si incarcati
acest fisier in serverul dumneavoastra PHP, plasandu-l in
acelasi catalog ca si fisierul p-5-3.html:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-3</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-3.php- - >
<CENTER><H1>Bursa stirilor despre celebritati</H1></CENTER>
<CENTER><?php echo date(„1,F j,Y”) ?></CENTER>
<CENTER><H2>ULTIMELE STIRI !!!</H2></CENTER>
<HR>
<?php echo $ORAS ?>:
<P>
Seara trecuta starul pop <?php echo $STAR?> a fost vazut intr-o
companie necunoscuta. Cei doi serveau inghetata de <?php echo $AROMA?>
la <?php echo $RAU ?> Club, un local cunoscut din <?php echo $ORAS?>
frecventat de personalitati. Conform unor surse confidentiale, misterioasa companie
era <?php echo $USER?>, fostul sofer al castigatorului de anul trecut
al premiului Grammy…
</BODY>
</HTML>
3. Studiati formularul HTML si identificati variabilele de tip formular pe
care le defineste. Apoi, studiati scriptul PHP si identificati locurile unde
valorile variabilelor din formular sunt folosite pentru generarea de text HTML
4. Orientati un browser Web spre adresa URL a fisierului care contine formularul
HTML. Introduceti o valoare pentru fiecare camp. Ecranul browse-rului
trebuie sa fie asemanator celui prezentat in urmatoarea ilustratie; dar,
desigur, valorile dumneavoastra vor fi diferite de cele prezentate in
figura. Executati clic pe butonul de expediere.
5. La executarea scriptului de prelucrare, acesta obtine acces la valorile varia¬bilelor
din formular si le insereaza sub forma de text HTML trimis brow-serului. Un
rezultat caracteristic este prezentat in ilustratia urmatoare.
<ilustratie>
User`s First Name : Sue
Major City: Libon
Favorite Ice Cream
Flavor: vanilia swiss almond
Favoite Pop Music
Star :Ricky Martin
Name of Famous
River :Amazon
<buton> Submit Query</buton>
Bursa stirilor despre celebritati
Sambata, 3 martie 2001
Ultimele stiti!!!
Lisabona:
Seara trecuta, starul pop Ricky Martin a fost vazut intr-o companie necunoscuta.
Cei doi serveau inghetata de vanilie cu migdale la Amazon Club, un local
cunoscut din Lisabona, frecventat de personalitati. Conform unor surse confidentiale,
misterioasa companie era Sue, fostul sofer al castigatorului de anul trecut
al Premiului Grammy...
</ilustratie>
<Test de evaluare>
1. Scrieti o instructiune care defineste o constanta denumita VITEZA, care are
valoarea 186,282*(vezi nota).
2. Scrieti o instructiune care afiseaza o valoare ce indica daca a fost sau
nu definita constanta LUNGIME.
3. Daca variabila $pisica are valoarea "Tom" si daca variabila $animal
are valoarea "pisica", care este numele unei variabile dinamice cu
valoarea "Tom"?
4. Daca se procedeaza la impartirea a doua valori intregi, care
este tipul rezultatului?
5. Daca o valoare de tip intreg se imparte la o valoare de tip dublu,
care este tipul rezultatului?
6. Scrieti o instructiune care modifica tipul variabilei $cost in intreg.
<nota>
Este vorba despre viteza luminii, exprimata in mile pe secunda. - N. T.</nota>
