u4t21tu

Sistem informatic (Si)
- sistem informaiional automatizat;
- ansamblu de echipamente (hardware), programe (software), ¿I proceduri organizaiionale (orgware) pentru prelucrarea informaiiei.

Sistem informatic
- pentru asistarea deciziilor ¿I sisteme expert ( judecarea situaiiilor concrete, puiin structrate);
- pentru mamagement (marketing, planificare nevoi materiale, personal);
- pentru prelucrarea tranzaciiilor (conturi, facturi, stocuri, foarte structurate).

Etapele ciclului de viaia al sistemului informaiional: - proiectare, realizare, intreiinere ¿I imbunataiire.

Fi¿e de date: coleciie de nume, formata din toate apariiiile unui anumit tip de inregistrari logice.

Clasifiocare fi¿iere:
- plate (¥nreg. Logice numai din date elementare, in ac, numar);
- adanci ( inreg, logice cu date agregate: vectori sau grupuri repetate)

Baza de date: (BD) - coleciie de apariiii ale mai multor tipuri de inregistrari logice , coniinand relatii intre inregistrari agregate de date ¿I date elementare.

Sistem de gestiune a bazei de date: (SGBD) - ansamblul de programe destinate crearii, intreiinarrii ¿I exploatarii unei baze de date.

Clasificare SGBD
- ierarhice (fi¿iere adanci, structuri arborescente);
- reticulare (fisiere adanci, structuri de tip reiea, Conference on Data System Lauquages, cod ASyL, 1971);
- raiionale (fi¿iere plate, tabele, structuri de tip reiea, Cod D 1970).
MS ACCES 2.0 -SGBDR sub Windows, realizat de Microsoft in 1989-1994, ca parte a MS Office Pro.
Alte SGBDR: dBase, FoxPro, Paradox, MS SQL

TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMATICE
SI STUDIUL DE FEZABILITATE

1- Tipologia sistemelor informatice.

Sistem informatic- componente+ scop.
Componete
- echipamente (harward);
- programe (software);
- proceduri organizaiionale (orgware);
- baze de date.
Scop: - preluarea informaiiei
Sisteme informatice:
- sisteme de expert ¿I pentru asistarea deciziilor (SAD);
- pentru conducere (management);
- pt prelucrarea tranzaciiilor.

Caracteristicile rapoartelor.

Caracteristici:
Sistem informatic - pt asistarea deciziilor
Tip - Analize speciale , Prelucrarea interogarii, directe
Fctii de conducere - Planificare
Sistem informatic - pt conducere (management)
Tip- planificare regulat, in formate mixte. Excepiii, automate. Neplanificate, performate, manuale
Fciii de conducere - operare, control / control, planificare
Sistem informatic - pt prelucrarea tranzaciiilor
Tip - Detectare erori de culegere. Supraveghere activitaii ¿I cheltuieli
Funciii de conducere - operare, control.

Sisteme expert
- baze de reguli;
- baze de cadre (frames) (structuri de date: noduri in reiele, cu atribute ¿I valori)
Sisteme pentru asistarea deciziilor
- orientare pentru probleme;
- adaptabile la schimbarile condiiiilor externe ¿I interne (ale punctelor de vedere)
Componente SAD
- financiare;
- scenarii;
- analiza de sensibilitate (parametrizare);
- cantare a obiectivelor (condiiiile in care se indeplinesc obiectivele);
- analiza statistica (tendinie, periodicitate, valori caracteristice); -simulate

Sisteme de conducere
- permit parcurgerea mediului intern ¿I extern in testarea strategiilor; - folosesc modele ¿I stiluri alternatve de prezentare;
- prezinta totalizari statistice sprijinite pe detalii.

Informaiii pentru coordonarea subsistemelor organizatorice

Sistemele conducerii produciiei
- planificare materiala;
- evidenia personalului;
-evidenia materialelor;
- evidenia capacitaiilor de produciie.
Obiectivele planificarii produciiei:
- cantitatea de produciie;
- etapele de execuiie;
- esalonarea operaiiilor;
- termene de livrare.
Activitaiile sistemelor produciiei:
- planificarea necesarului de material;
- calcului costurilor serviciilor;
- planificarea lichiditaiilor financiare;
- planificarea capacitaiilor de produciie.
Obiectivele sistemelor de marketing:
- asistenta activitaiilor ¿I personalului de vanzare;
- identificarea posibilitaiilor de noi produse ¿I servicii;
- stabilirea de preiuri ¿I servicii competitive fara sacrificarea Nivelurilor de veniturilor;
- controlul costurilor activitaiii de marketing;
- analiza eficacitaiii marketingului.
Subsisteme de marketing:
- vanzari;
- produse;
- informaiii.

Sisteme pentru prelucrare tranzaciii:
- caracteristici: uniformitate, apropiere de obiectiv, orientare istorica;
- scopuri: cand, cu ce efect, cu caii bani;
- principii: duble, intrari, pe lichiditaii (cash), e¿alonare;
- operaiii culegere date, prelucrare tranzaciii, intreiinere fi¿iere, raportare.
Metode de proiectare a sistemelor informatice:
- prototipare (sist de asistare a deciziilor ¿I sisteme de expert);
- ciclul de viaia al dezvoltarii ( sist pt conducere ¿I pt prelucrare tranzaciii)

Metoda ciclului de viaia coniine 7 etape:
1. Stabilirea termenelor de referinta si a obiectivului lucrarii;
2. Studiul de fezabilitate (Oportunitate);
3. Investigarea sistemului si a ansamblului existent;
4. Analiza sistemului actual si specificarea cerintelor;
5. Proiectarea logica si fizica;
6. Implementarea propriu-zisa a proiectului;
7. Operare, intretinere si imbunatatirea sistemului..

Informaiii- vanzarii- produs => acesta este sistem informatic pt marketing.

BAZE DE DATE RELAºIONALE

MODELAREA STRUCTURII ªI INTEGRITAºII

1. Noiiuni generale
Terminologia CODASYL 1971

Data elementara - cea mai mica unitate de data identificata prin nume.
Tipul campului - ansamblul format din identificator, meniinerea valorilor ¿I formatul de memorare.
Grup de date (data agregata) - ansambluri de campuri, identificat prin nume.
Tipul (structura) grupului- ansamblul identificatorilor ¿I descrierilor grupurilor ¿I a campurilor componente.
¥nregistrare (logica) - coleciie de date elementare ¿i/sau grupuri de date, identificata prin nume.
Tipul inregistrarii - ansamblul tipurilor campurilor ¿I grupurilor impreuna cu ordinea ¿I nr. De apariiii.
Cheie simpla /compusa - 1-n campuri, ale caror valori identifica in mod unic fiecare inregistrare
Set de date - muliime de inregistrari
Fi¿ier - ansamblul tuturor aparitiilor fizice ale unui tip de inregistrari logoce
Index - totalitatea valorilor cheilor ¿I a adreselor de memorare a inregistrarilor respective.
Zona - poriiune a memoriei externe in care se pot memora inregistrari, identificata prin nume.
Baza de date (BD) - totalitatea exemplarelor inregistrarilor, seturilor de inregistrari ¿I zonelor, organizate printr-o anumita schema.
Schema (model logic) - descrierea organizarii logice a inregistrarii BD.
Subschema (model extern) - substructura (perspectiva, view) a scemei BD, relevanta pt o aplicaiie.
BD fizica (model fizic) - ansamblul datelor din DB, sub forma memorarii (fi¿iere, indexuri)
Diciionarul datelor - multimea descrierilor obiectelor bazei de date (structurata ¿I administrata ca BD)
Administratorul DB - persoana sau grup de persoane responsabile cu analiza, proiectarea, implementarea ¿I gestionarea BD.
Abordari ale prelucrarii datelor
-orientate spre fi¿iere de date (OFD- fi¿iere de date- proiectate sa furnizeze programelor datelor necesare; intr-o forma convenabila lor);
- orientate spre BD (OBD - programele sunt orientate sa funciioneze in jurul BD, iar BD -reprezentare naturala a datelor ¿I relatiilor, folosita de catre orice aplicaiie, inclusiv de cele viitoare)
Sistem OFD pentru comenzi
- sistem de preograme pt prelucrare;
- fi¿iere (de comenzi, cu detalii pt clienii, cu detalii pt produse, cu stoc)
Dezavantaje OFD
- programele trebuie sa cunoasca semnificaiia, organizarea ¿I manevrarea datelor;
- fi¿ierele coniin date duplicate ¿I trebuie reorganizate in funciie de noile programe.
Sisteme de OBD pt comenzi
- date (cu comenzi, clienii ¿I produse) ¿I relaiiile lor, descrise in diciionar;
- diverse programe de prelucrare cu acces la diciionar.

Avantaje OBD
- datele sunt independente de programe ¿I se pot reorganiza dupa nevoile interne;
- redundania datelor este minimizata, iar securitatea ¿I controlul sunt maximizate;
- programele i¿i impart datele;
- programele se creaza mai u¿or (uneori se genereaza automat) ¿I se schimba mai rar.
Independenia in SGBD
- logica (extinderea componentelor ¿I structuri, fara modificarea programelor);
- fizica ( definirea datelor ¿I structurilor, indiferent de forma de memorare)
Limbajele SGBD
- pentru definirea datelor (LDD);
- pentru manevrarea (manipularea) datelor (LMD);
- pt controlul integritaiii datelor.
Interfaia utilizator- SGBD
- prin apelarea subprogramelor functiilor din SGBD ( SGBD cu limbaj gazda);
- prin comenzi independente, dar interpretabile de interfaia (SGBD autonom)

ARHITECTURA ªI FUNCºIONAREA SGBD

A. Programul- apeleaza SGBD, indicand numele din program al tipului datei ¿I valoarea cheii inregistrarii cerute.

B. SGBD - obiine subschema folosita de programul extern ¿I examineaza descrierea datei;
- obiine schema ¿I determina tipul logic al datelor necesare;
- examineaza descrierea fizica a bazei de date ¿I determina inregistrarea fizica necesara;
- trimite o comanda catre sistemul de operare (SO), cerand citirea inregistrarii fizice.

C. SO- interaciioneaza cu dispozitivele de stocare a datelor;
- transfera datele cerute de la dispozitiv la zonele tampon ale SO.

D. SGBD - deduce prin subschema inregistrarea logica necesara ¿I eventual, transforma datele;
- transfera datele din zonele tampon in zona de lucru a programului;
- furnizeaza programului informaiia de stocare asupra operarii (eventual indica eroarea).

E. Programul- opereaza asupra datelor, in zona sa de lucru.

Modelul entitate-relaiie - 1976, modalitatea grafica de reprezentare a datelor ¿I relaiiilor dintre acestea, prin entitaii, relaiii ¿I atribuite, descrise detaliat.
Pa¿i de realizare
1 identificare entitati;
2 identificare relatii;
3 identificare atribute;
4 stabilire chei..
Fisier plar - format din inregistrari ce asociaza unui identificator de entitate capuri cu valorile atribuitelor relevante, intr-o ordine fixata.
Baze de date
- ierarhice (relaiii arborescente, inregistrari cu grupuri de date);
- reticulate (relaiii de tip reiea);
- raiionale (relaiii de tip reiea).

Modelul raiional
MR- modelul teoretic al dezvoltarii datelor, dezvoltat de Edgar F;
SQL- limbajul standard pt SGBDR (independent sau incastrat in alte limbaje LG3/LG4)
Pariile MR(SQL)
-structurala (componentele constructive ale BD: domenii, atribute, relaiii, chei);
- manipulativa (operaiii cu componentele BD);
- de integritate (reguli de validitate ¿I completitudine a BD)

Partea structurala a modelului raiional
Domeniu - muliime de valori, definita printr-o proprietate sau printr-o enumerare
Valoare a mill -valoare cunoscuta sau neaplicabila a unui atribut.
Perspectiva (View) - subtabel a unui tabel ca datele necesare unei aplicaiii;
Cheile de identificare unica - chei candidate (cheia primara)
Index primar - totalitatea valorilor cheilor primare
Index secundar - totalitatea perechilor formate din valorile cheie secundare ¿I ale cheilor primare.
Cheie secundara - identificator corespunzator (lista de campuri) pt un grup de linii cu o anumita proprietate.
Forme normale - tipuri de restriciii (peste 20) asupra proiectului BDR, care excul redundaniele necesare.
Normalitatea MR - proces de descompunere minimala a relaiiilor din forma nenomalizata (FMM) prin reducerea redundanielor, in conditii de conservare a datelor ¿I ale dependenielor lor.
Prima forma normala - (1FM) - tipurile din BD contin doar valori atomice ale atributelor, iar fiecare atribut este dependent de cheia primara
A doua forma normala (2FM) - fiecare atribut este determinat de intrega cheie primara.
A treia forma normala (3FM) - fiecare atribut este determinat numai de cheia primara.

Partea de integritate a MR
Integritatea entitaiii - valorile atributelor ce apariin cheii primare trebuie sa fie diferite de null. Integritatea refereniiala (a relaiiei) - o cheie externa are valoarea null sau o valoare ce apariin in alta parte a BD ca o valoare a cheii primare corespunzatoare.