Internet-ul reprezinta mai mult decta o retea uriasa de calculatoare . El constituie o retea de retele (comerciale , militare , academice , universitare , educationale etc. ), fiind, in plus , un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse din cele mai diverse -;baze de date , biblioteci- dar si o nebanuita comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vietii economico-sociale . O definitie succinta a Internet-ului poate fi formulata astfel : un numar foarte mare de calculatoare raspandite in toata lumea, legate intre ele pentru stocarea , partajarea si directionarea diverselor tipuri de informatii. h8x7xt
La inceput reteaua avea scopul de a servi programele de cercetare si de a rezolva orice problema legata de calculatoare . Usurinta cu care se pot distribui informatii dar mai ales usurinta cu care orice utilizator poate avea acces la informatii , a facut din Internet un mediu de nelipsit . Sunt distribuite informatii de orice tip , incepand cu programe de invatare a utilizarii microcalculatoarelor , continuand cu lectii de insusire a cunostinteleor din cele mai diverse domenii , stiri , baze de date imense , cotatii la bursa , oferte de locuri de munca , legislatie , retete medicale , muzee virtuale si chiar rete culinare .
Internet-ul este in acelasi timp o uriasa biblioteca , un instrument de corespondenta rapida , un nou mediu de publicare si un mijoc de difuzare mondial al informaticii .Modul de acces este simplu interactiv si inlatura discriminarea geografica .
Revenind la definitia „o retea de retele ’’ trebuie spus ca toate retelele LAN, MAN si WAN pot fi conectate intre ele prin legaturi rapide si performante . Legatura poate fi stabilita prin satelit , prin linii analogice dedicate , circuite de comnunicatii digitale , unde radiofonice etc.
Inceputurile Internet se situeaza in anii ’60 . Astfel in 1967 Bob Taylor a lucrat la ARPA (Advanced Research Project Agency ) , a avut ideea de a lega impreuna intr-o retea redundanta , bazata pe pachete toate calculatoarele de la universitatile importante participante la programele agentiei.
Astfel se realizeaza in 1969 prima conexiune la distanta intre doua calculatoare , ARPA experimentand o retea de comutare de pachete , bazata pe linii telefonice , intre Stanford Research Institute si University of California din Los Angeles . In acest fel ia nastere ARPANET ( Advanced Research Project Agency Network).
In perioada anilor ’70 s-au adus o serie de modificari in sensul imbunatatirii comunicatiilor , cea mai importanta fiind elaborarea unor seturi de reguli(protocoale ) , ce au asigurat o comunicare intre calculatoare la un nivel mai bun ce a adus viteza de tranmitere la 50Kbps .
Anut 1977 a marcat adaugarea la retea E-mail , iar putin mai tarziu in 1979 , s-a adaugat USENET o retea virtuala de stiri , servicii ce au largit considerabil aria de utilizare si au oferit o noua orientare in evolutia retelei . La inceputul anilor ’80 datorita traficului extrem de ridicat de informatii si din ratiuni de securitate a datelor cu caracter militar ARPAnet se divide in doua sedimente:MILnet -;o retea militara si ARPAnet o retea civila ce continua cercetarile asupra retelelor si orientata pe schimbul nelimitat de informatii.
Anul 1982 marcheaza reunirea principalelor retele : ARAPnet , MILnet ,NSNET , BITNET(Because It’s Time NETwork-aparuta in mediul universitar), USENET( aparuta tot in mediul universitar , dar care ofera si o serie de servicii comerciale ) si altor retele luand nastere Internet , sub denumirea Internetwork Sistem (sistem interconectat de retele).Evolutia Internet este marcata in continuare de adaugarea de noi servicii : serviciul de informare GOPHER , serviciul de transfer de fisier FTP , serviciul World Wide Web etc.
Ziua de 1 ianuarie 1983 marcheaza trecerea de la protocolul NCP ( Network control Protocol) laTCP/IP (Transmission Control Protocol/ Internet Protocol ). Numarul calculatoarelor conectate la reteau Internet a crescut apoi rapid de la un an la altul : 1024 in 1984 , 5089 in 1986, 28000 in 1987 si 130000 in 1989.
In anii ’90 Internetul s-a dezvoltat mult , nu numai ca volum de informatii si servicii permanent accesibile ,dar si ca numar de utilizatori .
Anul 1991 este momentul in care National Science Foundation , care superviza modul de operare pe Internet a ridicat restrictiile impuse de domeniul comercial , ceea ce a produs o adevarata „ explozie’’ in cresterea in numarul calculatoarelor conectate:992000 in 1992 , 1776000 in 1993 .
In 1993 Casa Alba deschide o cutie postala Internet (president @whitehouse.gov).
In anul 1994 marcheaza realizare primelor transmisii audio si video prin Internet . In fiecare luna se conecteaza la Internet peste un milion de noi utilizatori .Internet Society estimeaza ca aproximativ 115 tari dispun de o conexiune la reteau informatica mondiala . Numarul de calculatoare gazda conectate la retea depasea 3,2 milioane in anul 1994 , cel al utilizatorilor era apreciat la 20-30 milioane .
Potrivit Comupter Industry Almanac Inc .,numarul utilizatorilor a ajuns la sfarsitul anului 1980 la 150 milioane . Numai in SUA aproape 67 de milioane de utilizatori adica aproape 51% din total .
Romania , desi a aparut relativ tarziu in peisajul comunicatiilor globale , a marcat o crestere impresionanta intr-un scurt interval de timp : de la 15 calculatoare gazda (host ) in februarie 1993 la 2727 calculatoare gazda in ianuarie 1996 si 26362 calculatoare gazda in februarie 1999.
Internet-ul nu este proprietatea cuiva , nu exista nici o companie care sa impuna reguli. Desigur , fiecare componenta este proprietatea cuiva , dar reteaua ca intreg nu are un „patron’’ este un sistem care isi mentine integritatea datorita intereselor mutuale ,desi numarul organizatiilor depaseste 50 de mii. Internet-ul este o retea descentralizata , uneori chiar anarhica , dar fara aceasta descentralizare nu s-ar fi ajuns la o cresterea si dezvoltarea ei spectaculoasa. Internet-ul este administrat prin consens de diferite organizatii care se intrunesc pentru a gasi cea mai buna metoda globala pentru functionarea retelei .
Furnizorii regionali sau nationali de servicii Internet sunt interconectati fie direct , fie prin intermediul unui organism supranational . Principalele oragnisme existente in Europa sunt: Ebone si Europanet . Ebone este o asociatie care gestioneaza numeroase retele europene .Europanet este gestionat de DANTE (Delivery of Advance Network Technology to Europe ) , asociatie creata in 1993 cu sprijinul mai multor retele nationale pentru a sprijini cercetarea stiintifica .
Totusi exista si o organizatie a utilizatorilor Internet-ului, numita ISOC (Internet Society ), cu caracter voluntar , unicul ei scop fiind promovarea schimbului global de informatii . Conducatorii acestei organizatii au responsabilitatea de a gestiona din punct de vedere tehnic Internet-ul si de a standardiza tehnologia folosita.
Incepand cu 1983 , functioneaza si o organizatie ce are ca scop ghidarea evolutiei protocolului TCP/IP-Internet Activities Board (IAB).Aceasta ofera sfaturi si sprijin in cercetarile efectuate in sprijinul comunitatii Internet . De-a lungul evolutiei IAB a fost organizat in mai multe randuri, in prezent avand doua componente :Internet Engineering Task Force ,ce are responsabilitatea dezvolatrea protocolului TCP/IP si integrarea altor protocoale in Internet (cum este OSI) si Internet Research Task Force ,care continua sa orgaizeze si sa exploreze concepte avansate privind retelele .
De asemenea , nu exista o firma care sa conecteze platile de la toate retelele Internet sau de la utilizator .Fiecare plateste pentru partea sa .Retelele se aduna si decid cum sa se conecteze impreuna apoi aduna fonduri pentru aceste interconexiuni .O firma sau o instituie plateste pentru conectarea la o retea regionala care la randul ei plateste un furnizor national pentru accesul sau la o retea internationala .Numeroase moduri Internet in special universitare sunt finantate de bugetele statelor.

Conectarea la Internet

Sunt patru moduri principale de conectare la Internet : conexiunea permanenta (permanent connection ), conexiunea directa pe linie telefonica (dial-in direct connection),conexiunea ca un terminal pe linie telefonica dial-in terminal connection ), conexiune de tip posta electronica (e-mail connection ).
Conexiunea permanenta presupune existenta unei linii dedicate intre domiciliul utilizatorului si subreteaua Internet Service Providers (care pune la dispozitie accesul ) sau inchirierea unui tronson special pentru legarea directa la Internet . Este modalitatea cea mai buna de conectare din punct de vedere al vitezei si calitatii transmisiei , dar este si cea mai scumpa .
In special institutille de invatamant inchiriaza un tronson pentru conectarea la Internet pe care-l pun la dipozitie cadrelor didactice si studentilor prin intermediul retelei locale de calculatoare , dar si marile institurii publice si firmele mai uzeaza de acest tip de conexiune .
Liniile dedicate se inchiriaza de la un operator -; in Romania , ROMTELECOM.Utilizarea lor este facturata in functie de distanta , operatorul garantand debitul dorit , iar costurile lunare se stabilesc fie la MB transferat , fie sub forma de abonament lunar cu trafic nelimitat . Tipurile de linii inchiriate disponibile in Romania ofera rate de acces intre 14,4 Kbps si 2 Mbps . Un cost mediu per MB este de 0,6 $ , iar in cazul abonamentului lunar se platesc in medie 400$ pentru o linie de 33,6 Kbps.
Conexiunea directa pe linie telefonica. Unii furnizori de servicii permit legarea prin intermediul unui modem pe o linie telefonica , la calculatorul lor si prin intermediul acestuia , acces direct la Internet . Calculatorul utilizatorului va functiona identic ca un calculator host (gazda ) din reteaua Internet. Este o legatura temporara pentru ca schimbul de date , intre calculatorul utilizatorului si cel care este conectat la Internet, se poate realiza numai cand legatura telefonica este activa , dar taxa de instalare scazuta si cea de transmisie fac ca acest tip de conexiune sa fie cel mai des intalnit .
Conexiunea ca terminal pe linie telefonica .Pentru cei ce dispun de resurse financiare mai reduse , este o modalitate eficienta de acces la Internet . Conexiunea se face tot pe linie telefonica , cu ajutorul unui modem si apeland la un furnizor de servicii .Dupa realizarea conectarii , calculatorul functioneaza ca un terminal , el nefiind legat direct la Internet .Toate programele rulate se desfasoara pe calculatorul furnizorului de servicii .Datorita acestei situatii , pentru a transfera fisierele pe calculatorul utilizatorului , ele trebuie mai intai copiate pe calculatorul furnizorului de servicii si abia apoi , utilizand comenzile de transfer de date proprii progamului de comunicatie , se pot copia pe sistemul utilizatorului. Conexiunile temporare se stablilesc in functie de nevoi . Utilizarea lor se factureaza in functie de distanta si de durata utilizarii , putandu-se astfel folosi atat linii analogice cat si linii digitale .
Aces mod de conectare poate fi folosit pe baza de contract sau fara contract . Contractul implica , de cele mai multe ori , o taxa de instalare si un abonament pe o anumita perioada de timp . Taxa de instalare variaza intre 4$ si 29$ , existand si firme la care conectarea eeste gratuita .Contractele se pot face pe un anumit numar de ore sau MB pe luna . De exemplu , pentru un abonament e 30 de ore , se plateste intre 15$ si 30$ ( pretul mediu pe ora 0,77$) , fara a pune in calcul costul convorbirii telefonice urbane .
Odata cu dezvoltarea retelelor si serviciilor de telecomunicatie mobila , utilizarea telefonului celular a extins posibilitatea celor care calatoresc si detin un calculator portabil sa se conecteze la Internet din orice punct al tarii. La momentul actual , exista posibilitatea conectarii prin GSM la un abonament de circa 15$, cu o viteza de transmisie de 9600 bps.
Conexiunea de tip posta electronica .Cei aflati in aceasta situatie pot transmite mesaje e-mail in Internet si primi acelasi gen de mesaje de la orice utilizator Internet , pot adresa si receptiona mesaje pentry grupurile de dialog USENET. Majoritatea furnizorilor de servicii au oferit la inceput utilizatorilor doar servicii la posta electronica , dar pe masura evolutiei Internet , acest tip de conexiune a inceput sa ofere mult prea putin in raport cu facilitatile Internet.
O modalitate mai putin folosita in omania este conectarea la Internet prin intermediul reteleor CATV. Pentru conectare este nevoie de u modem de cablu , vitezele de transfer fiind foarte mari :10Mbps .Un asemenea tip de legatura se foloseste in special de companiile cu volum mare de trafic .
Ultimii ani au permis si recurgerea la un nou tip de conectare : conectarea de tip VSAT prin intermediul antenelor de satelit .Costurile de instalare sunt de ordinul miilor de dolari , iar abonamentul lunar variaza intre 1.900$ si 5.500$.
Pentru a realiza o conexiune Internet este nevoie de urmatoarele elemente : un calculator , un modem , un program de comunicare , un cont Internet , un nume de legatura , o parola , un instrument de plata .
Contul Internet , in functie de tipul de conexiune , pote fi cont telefonic sau cont dedicat .Contul telefonic se foloseste pentru a telefona unui calculator aflat la sediul unui distribuitor la servicii in vederea accesului la Internet.Contul Internet dedicat se main numeste si cont IP (Internet Protocol ) , deoarece are o adresa proprie de protocol Internet.
Calculatorul prin care se face conectarea la Internet nu trebuie sa fie numaidecta un calculator foarte performant . Singurele cerinte sunt legate de posibilitatea de a rula programul de comunicatie si posibilitatea de afi conectat un modem . Pentru a folosi facilitatile multimedia se recomanda un Pentium cu 16 MB RAM, placa de sunet , difuzoare si CD-ROM.
Modemul converteste semnalul numeric furnizat de calculator in semnal analogic care poate fi transmis pe linia telefonica , iar la receptor asigura demodularea semnalului . Modemurile sunt de doua tipuri : intern si extern. Modemul intern este o placa de calculator montata in interior si conectata la linia telefonica . Modemul extern se conecteaza in exteriorul calculatorului printr-un cablu ce face legatura cu portul serial al calculatorului. Viteza modemului are mai putina importanta , dar o viteza mai ridicata (14400 bps , sau 28800 bps) asigura o importana economica de timp.Pentru a evita problemele de compatibilitate este bine de conultat furnizorul de servicii Internet inainte de achizitia modemului .

Programul de comnunicatie asigura folosirea modemului pentru apelul telefonic la distanta a unui calculator.Pentru a va putea conecta la Internet este suficient ca programul de comunicatie sa poata transmite datele conform protocolului Xmodem sau Zmodem.
Printre cele mai utilizate programe de comunicatie amintim :Blast-pro sub MS DOS , Procomm Plus sub MS DOS sau Windows , Telix sub MS DOS , Microsoft Network sub windows 95.
Majoritatea programeleor de comunicatii contin si facilitati cum sunt :
· Un editor de texte pentru lucrul cu fisiere ;
· Protocoale detransfer pentru primirea sau transmiterea fisierelor ;
· O agenda telefonica .
Numele de legatura identifica utilizatorul la conectare (login name, user name , account name ).Este elemntul in functie de care se face recunoasterea in Internet . In general ,acest nume este format din opt caractere si trebuie facuta diferenta intre majuscule si litere mici .
Parola reprezinta un mijloc de protectie pentru utilizator . De obicei are lungimea de opt caractere si este stabilita la crearea unui cont Internet . Existenta parolei impiedica citirea mesajelor de catre o alta peroana , transmiterea de mesaje sau accesul pe Internet pentru alte persoane .
Insturmenutul de plata este , de regula , o cartela de debit sau de credit .

Adrese Internet si lista de utilizatori

Fara folosirea adreselor de Internet este imposibil de identificat un utilizator, o zona a retelei sau un calculator de pe care dorim sa accesam informatii.
Ex: adam@Mtv.com
Adresa de mai sus este adresa Internet a prezentatorului Adam Curri de la postul de televiziune MTV. Prima parte a adresei este identificatorul utilizatorului (user ID) , iar partea de dupa caracterul @ este domeniul.
Domeniile reperezinta diferite niveluri de organizare .Gradul de generalitate creste de la stanga la dreapta .In exemplul de mai sus domeniul era structurat pe doua niveluri.
In general , domeniul cel mai din dreapta (cel mai general nivel ) dintr-un domeniu complet este un cod ce arata tipul de organizatie caruia ii apartine reteaua .Se folosesc sapte domenii organizationale: com pentru unitati comerciale ,edu pentru institutii educationale , gov pentru institutii guvernamentale , int pentru institutii internationale , mil pentru institutii militare SUA , net pentru resurse de retea , org pentru organizatii non-profit.
In cazul in care domeniul nu este din SUA ,se include in adresa si un cod de doua caractere care arata tara : ca -;Canada , de -;Germania , es-Spania,fr -;Franta , it -; Italia ,jp -; Japonia , ro -;Romania , uk -;Marea Britanie etc.
Astfel , adresa completa pentru o persoana ce lucreaza intr-o institutie SUA ar putea arata astfel : JohnS@tic.amc.uniwp.edu .In cazul in care institutia este din afara SUA , adresa trebuie completata cu codul tarii respective .Pentru o persoana din Romania adresa ar putea fi : ipopescu@uaic.ro .
Informatii despre utilizatorii Internet se obtin printr-un serviciu similar cartilor de telefon „yellow pages ’’.Aceste servicii de informare sunt mai dificil de realizat deoarece :
· Nu exista un singur serviciu Internet de acest tip ;
· Nu exista o standardizare a listelor ;
· Utilizatorii isi pot schimba locul de munca si implicit si adresa Internet ;
· Se tine seama de securitatea informatiilor fiecarui utilizator .
Cele mai intalnite modalitati de lucru sunt : finger , ping si whois .
Comanda finger determina lista celor conectati la acelasi calculator gazda cu cel care lanseaza comanda .Rezultatul este o lista a utilizatorilor conectati in momentul respectiv la sistem . Se afiseaza data si ora conectarii , iar in cazul precizarii unor optiuni suplimentare apare in plus :numele complet al utilizatorului , numarul de telefon sau adresa biroului .
Comanda ping se foloseste , de obicei , cand dorim sa testam un sistem aflat la distanta . Trebuie specificat numele acelui sistem , iar rezultatul comenzii va preciza daca sistemul respectiv este disponibil pentru acces in retea .

Ex.pentru comanda ping :

Microsoft<P> Windows NT<TM>
<C> Copyright 1985-1996 Microsoft Corp.

C:\>ping access.uaic.ro

Pinging access.uaic.o a193.226.23.30i with 32 bytes of data:

Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253
Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253
Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253
Reply from 193.226.23.30: bytes=32 time <10ms TTL=253

C:\>_

Comanda whois permite interogarea intr-o baza de domenii , gazde si utilizatori .Ea permite cautarea unor nume de sisteme sau informatii despre un anumit sistem .
Formatul comenzii este whois ahosti text in care :
· Host este numele (optional) gazdei al carei server doriti sa-l cercetati;
· Text este numele , domeniul sau gazda pe care doriti sa o localizati.

Furnizori de servicii Internet

Furnizorul de servicii este cel ce intrerupe hardware-ul si software-ul de conectare la Internet .In plus , „adevaratii ’’ furnizori de servicii Internet ofera pe langa legatura fizica si servicii suplimentare . Gama acestor servicii este foarte larga ; de la simple meniuri Help , la suprafete grafice pentru utilizatori sau aplicatii complexe care conduc nu numai la crestrea accesibilitatii , dar si a pretului de conectare .Astfel , utilizatorii pot beneficia de : posta electronica , transfer de fisiere , emularea de terminal , servere de informatii , videoconferinte etc .Ele pot fi grupate in urmatoarele categorii :

· Servicii de comunicare ;
· Servicii de informare ;
· Servicii comerciale ;
· Cultura si turism virtual ;
· Invatamant- cercetare ;
· Servicii de recreere;
· Transfer de fisiere .
Serviciile de comunicare .Posta electronica (e-mail) este actualmente cea mai veche dar si cea mai des cunoscuta aplicatie Internet.Este serviciul oferit de orice furnizor de acces Internet . Noile tehnici de securizare asigura si confidentialitatea mesajelor.
Serviciile fax (ex: https:// www.faxaway.com )permit unui posesor de e-mail sa trimita faxuri oricarui utilizator Internet .
Dintre formele mai noi de comunicare amintim : liste de distributie , grupuri de dialog (newsgroups ) , biblioteci de programe si documentatie , buletinele electronice , conferintele si grupurile de dezbatere si , nu in ultimul rand , Internet Relay Chat (IRC). Servicii le de tip chat permit realizare de conversatii in timp real , pe un anumit subiect , totul desfasurandu-se cu o viteza remarcabila ( de ex. programele Microsoft Chat si Microsoft V-Chat ce pot fi accesate la https://www.microsoft.com/windows/ie/chat).
Fiecare utilizator al retelei are , teoretic, posibilitatea de a primi si a trimite oricate mesaje si de a dialoga oricand cu un utilizator din retea .Firmele mari , precum Microsoft sau Borland , permit accesul prin e-mail chiar si la conducerea societatii respective. Fiecare are astfel posibilitatea de a comunica cu managerii firmei .
Cea mai recenta aplicatie este Internet Phone ( telefonia Internet ).Pentru a fi folosita este nevoie de o cartele de sunet , difuzoare si un microfon ce vor fi montate pe sistem . Aceasta aplicatie se bucura de o dezvoltare deosebita , in special datorita tarifelor reduse, singura conditie fiind ca ambii interlocutori trebuie sa foloseasca acceasi aplicatie si sa fie conectati la servere IRC .
Serviciile de informare . Marea majoritate a informatiilor de pe Internet sun oferite gratuit . Centrele de cercetare si universitatile fac si ele publice multe cursuri , articole , baze de date etc. De exemplu , pagina Web a Universitatii „Al.I. Cuza ’’ Iasi poate fi regasita la adresa : https://www.uaic.ro.
Multe din firmele producatoare ofera informatii tehnice despre produsele pe care le comercializeaza in cadrul paginilor web.
Bibliotecile si editurile ofera versiuni electronice ale publicatiilor lor (ex. Encyclopedia britannica poate fi consultata la https://www.e.com). Unele edituri folosesc chiar difuzarea publicatiilor prin Internet (ex. Editura Teora).
Organismele guvernamentale publica de asemenea informatii de larg interes:
· Pagina de Web a Parlamentului Romaniei : https://www.dias.vsat.ro ;
· Pagina Web a Guvernului Romaniei : https://www.guv.ro;
· Pagina Web a Agentiei Romane de Dezvoltare: https://www.rda.ro;
· Pagina Web a Guvernului Marii Britanii : https://www.open.gov.uk/.
Serviciile comerciale includ servicii care vizeaza vanzarea unui produs prin intermediul retelei.Odata cu lansarea World Wide Web (WWW) si a extinderii facilitatilor multimedia , aria de desfasurare a acestor servicii a crescut.
Comertul prin Internet s-a dezvoltat mult in ultimii ani , incluzand domenii din cele mai diverse :vanzari-cumparari de software si hardware , autoturisme , carti , locuinte, rezervari de bilete de calatorie etc.
La nivelul anului trecut americanii conectati la Web au cheltuit pentru acest tip de servicii peste 7 miliarde $ si se apreciaza ca la nivelul anului 2003 se va ajunge la 41 miliarde $. In 1998 , 76% din consumatorii americani au facur cumparaturi online . Internet se dovedeste atat la plin succes , incat se preconizeaza ca la nivelul anilor 2003-2005 , economia pe Internet va reperezenta cea mai mare parte a infrastructurii globale .
Singurele deficiente ale acestor servicii sunt legate de sistemul electronic de plati care nu permite inca urmarirea comleta a tranzactiilor in totte tarile cu acces la Internet , iar securitatea tranzactiilor pe Web nu este inca deplina .
Primele banci virtuale (DigiCash- www.didgicash.com; First Virtual -; www.fv.com) au investit sume foarte mari pentru crearea instrumentelor de plata virtuale . Portofelul digital (digital wallet) si smart card-ul sunt deja lucruri uzulae pentru utilizatorii Internet.
In Romania , compania Kappa Net este prima societate romaneasca care a oferit , inca din 1997 , o solutie de comert electronic bazata pe tehnologia Lotus Notes Domino , prezentand un supermagazin electronic ce cuprinde produse ale firmelor : Kappa , NEI , Silvarom , Urbis , Antilopa etc.
Cultura si turism virtual.Aceste servicii sunt oferite in special prin posibilitatile multimedia ale tehnologiei WWW. Putem regasi pe Web muzee virtuale , expozitii temporare si putem chiar calatori la distanta . Unul din „traseele’’ turistice cele mai interesante este Global Online travel (https:/www.netsite.com).

Sistemul de posta electronica

Posta electronica (e-mail) este cea mai cunoscuta facilitate a Internet-ului.Marea majoritate a utilizatorilor Internet folosesc posta electronica datorita modului ieftin si comod de transmitere a mesajelor .
Fiecare instituie sau firma care este nod la Internet detine un server de posta electronica . In afara avantajului „gazduirii’’ masajului un timp indelungat pe server-ul de posta , mai importanta , este posibilitatea receptionarii mesajelor si atunci cand calculatorul dumneavoastra este inchis sau nu este conectat la Internet .
Pentru lucrul cu e-mail sunt disponibile mai multe programe :
· UNIX Mail -;programul de posta electronica folosit sub sistemul de operare UNIX;
· Microsoft Exchange -; program de posta electronica sub sistemul de operare WINDOWS 95;
· Netscape Mail- program de e-mail incorporat in Netscape Communicator , dar care poate fi utilizat si pe sistemele de operare UNIX, Windows 3.1., Windows 95, OS /2 etc.

· Microsoft Outlook Express pentru Windows 98 si Windows NT.
Cand se trimite un mesaj prin Internet , cea mai mare atentie trebuie acordata domeniului ( denumirea calculatorului ) care colecateaza mesajele postale pentru persoana caruia ii este destinat.
Forma generala a unei adrese de e-mail este : abonat@oficiu postal sau utilizator@calculator.domeniu.
Toate serviciile on line mai importatnte au legaturi in Internet pentru e-mail .Deci abonatii serviciilor CompuServe sau America Online pot rimi sau trimite mesaje e-mail. Se pot trimite mesaje de posta electronica si altor sisteme e-mail :BITNET, Fidonet Prodigy etc.

Utilitarul FTP

Utilitarul FTP (File Transfer Protocol ) este un program care permite transferul de fisiere intre doua calculatoare cuplate la Internet . Initial FTP lucra prin intermediul liniilor de comanda , ulterior prin programul Gopher s-a permis lucrul cum meniuri . In prezent , FTP a fost incorporat in browserul Web . cel mai folosit browser Web este Internet Explorer. Detalii privind acest program se pot obtine de la adresa https://ftp.usma.edu .
Principalele comenzi din FTP sunt :
· Cd:schimba directorul implicit pe calculatorul aflat la distanta ;
· Bin :stabileste modul de transfer binar ;
· Asc: stabileste modul de transfer ASCII;
· Get: copie fisierul de pe calculatorul aflat la distanta ;
· Put:copie fisierul pe calculatorul aflat la distanta ;
· Mget: copie mai multe fisiere ( folosind specificatori care contin caracterele de pe calculatorul aflat la distanta ? si *);
· Mput : cope ai multe fisiere pe calculatorul aflat la distanta ;
· Pwd: indica directorul curent al calculatorului server ;
· Lcd: schimba directorul curent al calculatorului client .

World Wide Web

World Wide Web (WWW) a fost relizat in 1989 la Centrul European de Studii Nucleare din Genva , dar succesul s-a inregistrat abia in 1993 , cand programul client Mosaic i-a conferit o mare simplitate de utilizare precum si functionalitate multimedia. World Wide Web este instrumentul Internet cel mai des utilizat .
Pentru a folosi World Wide Web este nevoie de un browser Web , adica de un program care afseaza documente Web . World Wide Web ofera fotografii si sunete , precum si un sortiment foarte bogat de informatii sub forma de text .
Numarul serverelor WWW creste continuu . Fiecare cuprinde un numar mare de documente hipermedia cu texte , sunete si imagini . Clientii WWW dialogheaza cu serverele prin protocolul HTTP (Hypet Text Transfer Protocol ).HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet . Fara HTTP browser-ul pe care il folosesti nu ar sti daca informatia care a venit este HTML sau un document , un program sau un mediu VRLM.
Fiecare pagina Web are o adresa unica , numita Universal Resource Locator (URL). URL-ul specifica modul in care clientul trbuie sa acceseza pagina , numele calculatorului pe care se afla , subdirectorul si numele fisierului pagina . Spre exempl URL-ul https://home.mcom.com/home/welcome.html specifica pagina welcome.html, stocata in directorul home pe calculatorl gazd home.mcom.com Prefix-ul https:// stabileste ca este vorba despre solicitarea unei pagini Web si ca browser-ul trebuie sa o afiseze.
De asemenea , grafica disponibila pe Web a evoluat continuu. De la vechile tipuri de imagini GIF , limitate la 256 culori s-a trecut la formatele JPEG care permit imagini digitale de rezolutii mari si in mai multe culori si apoi la formatul PNG care permite o afisare progresiva si corectii pentru controlul luminozitatii.Ultima tendinta este folosirea graficii vectoriale care asigura un plus de scalabilitate .
Publicare paginii Web se poate face pe server. Se poate folosi insa spatiul si „uneltele’’ pe care le pune la dispozitie un site gratuit ( 5-12 MB spatiu furnizat , machete , biblioteci de imagini , asistenta , etc.)
Cinform Media -;Metrix , site-urile ce ofera servicii gratuite de construire a paginii Web se afla in mod constant intre cele mai vizitate site-uri lunar.Dintre acestea remarcam :
· Angelfire -; spatiul gratuit 5Mb (https://www.angelfire.com);
· GeoCites -;spatiu gratuit 11Mb (https://www.geocites.com);
· Homestead-spatiu gratuit 12Mb (https://www.homestead.com);
· Hometown AOL-spatiu gratuit 10Mb (https://www.hometown.com).
Exista mai multe programe (browser-e) care permit calculatorului sa obtina si sa afiseze documente din WWW: Netscape Navigator , Microsoft Internet Explorer , Mosaic , dar batalia se da intre primele doua .
Pentru cautare paginilor Web , a adreselor de posta electronica , a grupurilor de discutii pot fi folosite mai multe instrumente de cautare numite motoare de cautare (search engines).Motorul de cautare aduna cuvinte cheie uneori chiar texte complete din paginile vizitate si le stocheaza in baza de date a masinii de cautare .Conform producatorilor , motoarele de cautare au capacitatea de a citi cantitati foarte mari de date in timp scurt . De exemplu, AltaVista poate parcurge 1GB pe secunda , adica in jur de trei milioane de pagini Web pe secunda .Printre motoarele de cautare cele mai importante se numara :
· Yahoo(https://www.yahoo.com);
AltaVista (https://altavista.digital.com);
· Excite (https://www.excite.com);
· Lycos (https://www.lycos.com/);
· The Electric Library (https://www.elibrary.com);
· 100Hot Websites (https://www.100hot.com/);
· Whats Cool (https://home.netscape.com/home.whats_cool.html).
Sunt si cateva motoare de cautare de productie romaneasca:
· www.home.ro;
· https://romanians.com/romania/;
· https://search.mic.ro/;
· https://index.ro;
· www.orientation.ro.