s3j20jg

I . CARACTERISTICI , COMPONENTE SI TIPURI DE RETEA.

Tendinta actuala a utilizatorilor o reprezinta folosirea calculatoarelor, nu izolat - punctual, ci cuplate intr-o retea . O retea de calculatoare poate fi definita ca ,, grup de calculatoare ( de orice tip ) si periferice care partajeaza resursele, interconectate prin intermediul unui canal de comunicatii “ .
Aceasta permite folosirea in comun, de catre mai multi utilizatori a resurselor hardware si/sau sofware apartinand calculatoarelor componente, oferind astfel posibilitatea de obtinere a unor sisteme cu un grad inalt de fiabilitate si adaptibilitate . In general o retea de calculatoare are in componenta un numar de ,, n “ calculatoare conectate intre ele, in care unul dintre ele este mai puternic si gestioneaza activitatea intregului sistem; el este numit file-server (gestionar-fisiere), iar celelalte calculatoare din retea sunt numite work-station ( statii de lucru ).
Canalul de comunicatie intre calculatoarele retelei este mediul de transmisie a datelor (satelit de telecomunicatii, unde radio, fibra optica, cablu torsardat, cablu coaxial), fiind reprezentat printr-o legatura punct cu punct sau multipunct . Comunicarea intre calculatoare se poate face serial sau paralel.
Comunicarea de tip serial implica o viteza de transmisie mai redusa, dar linii de comunicatie mai putin pretentioase ( linii telefonice obisnuite ), folosita cu predilectie pentru calculatoare aflate la mare distanta .
Calculatoarele unei retele cu mica raspandire geografica ( acelasi birou, aceeasi cladire, cladirii invecinate) comunica intre ele printr-un protocol de tip paralele , asigurat de o placa speciala -; cate una pentru fiecare calculator in parte .

Din punct de vedere al ariei de cuprindere, retelele de calculatoare se
impart in trei categorii :
* retele locale ( LAN - Local Area Network ), care se intind pe o distanta de cateva sute de metri, in incinta unei intreprinderi sau institutii , impementand suportul informatic al sistemului informational al acestora;
* retele metropolitane ( MAN - Metropolitan Area Network ), care leaga filialele unei companii sau principalele obiective economice ale unui oras;
* retele pe arii intinse (WAN - Wide Area Network ), care interconecteaza centrele informatice la nivel continental sau planetar.
Retelele de calculatoare poat fi organizate in mai multe moduri din perspectiva ,, schemei de conectare “ a calculatoarelor intre ele . Metoda folosita pentru interconectare poarta denumirea de topologie. In principiu exista trei moduri de topologii pentru retelele LAN , dupa cum urmeaza: a) Topologia Ring
Topologia de tip ring (inel) presupune conectarea calculatoarelor (noduri ale retelei) pe un canal circular , configurat ca in figura urmatoare:

Comunicarea intre doua noduri se face pas-cu-pas. Spre exemplu, daca
Din nudul 1 trebuie transmis un mesaj in nodul 4, mesajul va fi trimis
Mai intai nodului 2, apoi acesta il va transmite in nodul 3, iar acesta la randul sau il va retransmite nodului 4. Controlul retelei este detinut pe rand de fiecare dintre noduri intr-un interval de timp. Avantajele acestui mod de comunicare sunt :
- toate nodurile sunt ,,egale” intre ele ;
- intervalul de timp in care va transmis un mesaj dintr-un nod in altul poate fi estimat -de unde utilitatea pentru aplicatii care trebuie sa raspunda in timp real;
- necesarul de cablu pentru conectarea retelei este acceptabil;
Dezavatajele acestei topologii sunt date de viteza mai redusa decat in celelalte variante de interconectare si fiabilitatea scazuta - defectarea unui nod duce la blocarea intrgii retele . b) Topologia bus ( magistrala )
Aceast tip de interconectare reprezinta cea mai simpla schema posibila,
Preferata in majoritatea cazurilor de utilizatori. Ea presupune un cablu liniar la care se ataseaza toate nodurile retelei.

Cand un nod doreste sa comunice cu un altul el va transmite pe cablu mesajul impreuna cu un specificator al destinatarului. Nodul de destinatie va recunoaste ca este cel de-al partener al comunicarii si va reactiona in consecinta . Acesta tip de comunicare poate crea conflicte
in retea cand doua noduri incep sa trasmita simultan. Pentru evitarea unor astfel de bruieli reciproce, retelele de tip BUS sunt prevazute cu un modul care detecteaza eventualele conflicte si le rezolva automat, complet transparent pentru utilizator.
Fibilitatea sporita a retelei ( defectarea unui nod nu afecteaza transmisia la celelalte noduri ) , viteza mare de transmisie , configurarea retelei in functie de mediu si necesarul de cablu redus constituie principalele avantaje ale topologiei bus , dezavantajul acestui tip de interconectare fiind dat de timpul nedeterminat alocat trasmiterii unui mesaj acesta neputand fi calculat cu precizie deoarece pot apare ,,conflicte ” care sa intarzie transmiterea si receptionarea lui in timp real . c) Tipologia star
Metoda de conectare star ( star = stea ) presupune un nod privilegiat in retea, nod la care sunt conectate toate celelalte .

Pentru fiecare statie de lucru exista o linie de comunicatie dedicata prin intermediul careia se comunica cu server-ul.
Transmisia intre doua statii se face prin intermediul server-ului aceasta caracteristica implicand o serie de avantaje cum ar fi :
- viteza de transmisie ridicata ;
- posibilitatea de rulare a aplicatiilor in timp real ;
- cablu de conectare nepretentios, deci cu cost redus.
Dezavantajele topologiei star sunt urmatoarele ;
- defectarea server-ului face inutilizabila reteaua.
- cantitatea de cablu folosita este mare ;
- asigurarea interconectarii fizice este complicata.
Pe langa aceste tipuri fundamentale de tipologii pot exista si alte metode de interconectare a calculatoarelor dintr-o retea, combinand cele trei topologii de baza ( de ex. Star-bus , star-ring ). Din punct de vedere conceptual retelele locale sunt de doua tipuri :
· egal-la-egal (peer-to-peer), in care toate calculatoarele au aceleasi functii in retea .
· retelele bazate pe strategia client -; server, in care unul sau mai multe calculatoare este dotat harware si software ca sa lucreze ( functioneze ) ca file-server sau network-server .
In retelele de tip client-server pe network-server este instalat un sistem de operare specific retelei numit Network Operating System ( NOS ).
Comunicatia in cadrul retelei se face conform modelului de referinta OSI (Open System Interconection) elaborat de ISO (Interational Standard Organization ). Acest model permite interconectarea calculatoarelor prin respectarea unor reguli standard formalizatre prin protocoale. Modelul de referinta ISO nu se refera la arhitectura interna a sistemelor ci la comportamentul lor extern, care permite comunicatia. In acest cadru au fost stabilite doua functii principale : transmisia datelor care cuprinde nivelurile de la 1 la 4 si prelucrarea datelor , care se realizeaza pe nivelurile de la 5 la 7.

Nivelul fizic realizeaza activarea si dezactivarea conexiunilor fizice, modularea / demodularea si transmisia in mediul de comunicatie.
Nivelul legaturilor de date relizeaza in principal detectia si eventual recuperarea erorilor, transmisia si receptia cadrelor.
Nivelul retea gestioneaza dirijarea datelor catre destinatiile acestora.
Nivelul transport asigura controlul transferului de date pe parcursul tranversarii retelei.
Nivelul sesiune realizeaza functiile care sunt necesare ca supor al dialogului dintre procese , cum ar fi initializarea , sicronizarea si terminarea dialogului.
Nivelul prezentare defineste semantica si sintaxa datelor transmise.
Nivelul aplicare realizeaza interfata cu utilizatorul in sensul introducerii lucrarilor, trasferului de fisiere si al controlului si administrarii bazei de date. Cele sapte niveluri ale modelului OSI / ISO sunt ierarhizate si interdependente functional. Astfel la statia emitatoare, nivelurile superioare (incepand cu 7) comunica datele catre cele inferioare, apeland la serviciile acestora, pana se ajunge la ultimul (nivelul 1 fizic ), care transmite efectiv datele din mediul de comunicatie si le furnizeaza nivelurilor superioare ( din statia receptoare ), care le aduce in forma acesibila utilizatorului .

II. SOFTWARE PENTRU RETELE LOCALE DE CALCULATOARE

In specificatiile anterioare, in retelele de tip “ client - server “(care sunt preponderente ), se specifica existenta unuia sau a mai multor calculatoare dotate ca file-server sau network-server, pe care ruleaza sortware-ul de retea. Exista mai multe sisteme de operare dintre care cele mai utilizate sunt: a) NetWare produs de firma Novell, ce ocupa o pondere insemnata din piata mondiala, care ruleaza sub sistemul NOS. b) 3 PlusOpen produs de firma 3 COM, care ruleaza sub sistemul de operare OS / 2. c) Vines produs de firma Banyan System, care ruleaza sub controlul sistemului de operare UNIX. d) DECnet produs de firma DEC ( Digital Equipament Corporation ), care permite introducerea minicalculatorului VAX pe post de file -server intr-o retea de PC-uri. e) Windows NT Sever 4.0 produs de corporatia Microsoft, care in prezent castiga tot mai mult teren pe piata sistemelor de operare pentru retele de calculatoare.
Principalele caracteristici care au impus in prima faza de dezvoltare a sistemelor client-server utilizarea sistemului de operare NetWare sunt: compatibilitate 100% cu MS-DOS, simlitate in procesul de instalare , pret de cost acceptabil, posibilitatea de a comunica si cu statii UNIX, MacIntosh , OS/2 , arhitectura deschisa.
Sistemul de operare Windows NT Server 4.0 a fost lansat in anul 1992
Cunoscand pe parcurs numeroase inbunatatiri.
Din punct de vedere arhitectural, se fundamenteaza pe un model care sa-i permita, in timp, o indepartare progresiva de specificitatea hard a platformelor de implementare . Stratul inferior al sistemului Hardware
Abstration Layer este o biblioteca DLL suceptibila da a adaptata la mediu. Windows NT este un sistem de operare modern, propus pentru servere de retea, cele care vor purta viitoarele aplicatii client / server.
Acest sistem de operare tinde sa se impuna cu predilectie in lumea
UNIX unde are un avans considerabil prin pretul relativ accesibil si gradul mare de portabilitate. Unix si Windows NT se aseamana prin faptul ca ambele sunt platforme pe servere , sisteme de operare pe
32 biti , multitasking . WINDOWS NT este considerat mai usor de administrat si de setat in comparatie cu UNIX , care porneste cu un set criptic de comenzi “shell ”. Avatajele majore ale lui NT sunt date de integrarea sa cu calculatoarele de birou si unicitatea implementarii sale pe oricare tip de platforma , spre deosedire de UNIX care are variante pentru fiecare platforma hardware.
Acest sistem de operare este de tip centralizat, deoarece utilizeaza un calculator central numit server care pe langa functiile pe care trebuie sa le indeplineasca in mod normal, trebuie sa gestioneze si o serie de procese cu ar fi ; - acecesul la dispozitivele de retea partajate ;
- planificare unitatii centrale de prelucrare pentru procesele din retea ;
- accesul de la distanta , securitatea datelor si rularea aplicatiilor partajate. Serverul furnizeaza servicii altor calculatoare conectate la el, care se numesc clienti . Clientul unei retele utilizeata un sistem de operare destinat statiilor de lucru care este mai putin pretentios decat sistemul de operare al serverului.
Calculatoarele de tip client din cadrul unei retele Windows NT pot utiliza sisteme de operare diverse dupa cum urmeaza; MS-DOS, UNIX,
WINDOWS 95, WINDOWS 98, WINDOWS NT WORKSTATION,
WINDOWS 3.1 , MACINTOSH OS SI OS /2. Dintre acestea cel mai recomandat este WINDOWS NT WORKSTATION .