,,A calcula’’ \nseamn` a rezolva probleme care implic` numere sau cantit`ii. Calculatoarele moderne fac mult mai mult decat simple calcule. Ele pot s` instruiasc` ai s` distreze, sau s` ne ajute \n multe sarcini zilnice. z8y4yb
Computerele de azi sunt rezultatul unor tehnici de num`rare dezvoltare de-a lungul multor secole. Cu mii de ani \n urm`, oamenii reprezentau un num`r de obiecte cu pietricele. De exemplu, un p`stor putea s` pun` \n buzunar o pietricic` pentru a-ai reprezenta propia oaie. Dac` cineva voia s` atie cate oi are \n turm`, el se uita pur ai simplu la pietricelele din buzunar, care aveau rolul de stocare a informaiiilor. Calculatoarele electronice \nmagazineaz` informaiia \ntr-un mod similar, dar mai compact, utilizad tehnologia modern` a microcipurilor.


Datele sau informaiiile dintr-un calculator sunt stocate ca impulsuri electrice. |n locul utiliz`rii sistemului de num`rare zecimal (cu zeci), \n care se folosesc numere pan` la nou` ai apoi aceleaai numere \n poziiii diferite reprezint` zeci, sute, mii ai aaa mai departe, calculatoarele num`r` cate doi sau binar, deoarece un circuit electronic poate reprezenta uaor absenia unui semnal cu cifra 0 ai prezenia unui semnal cu cifra 1. Cifrele 0 ai 1 sunt convenabile ai pentru faptul c` pot fi reprezentate pe multe alte ci, cum ar fi absenia sau prezenia unei poriiuni magnetizate pe o band` ori un disc magnetic; sau prezenia ori absenia unei gùri pe o cartel`. Aceste semnale alc`tuiesc un cod pe care calculatorul \l poate citi sau scrie.
Calculatoarele electronice sunt un sistem de intr`ri ai ieairi cu o unitate central` de prelucrare a datelor (CPU) pe post de “creier”. Literele, numerele, imaginile ai muzica pot fi \nielese de oameni, dar nu ai de calculator. De aceea, “formele citibile de c`tre om” sunt \nc`rcate \n calculator prin tastatur`, creion optic sau microfon, iar procesorul citeate ai transform` informaiiile \n “form` citibil` de maain`” sau coduri binare. Informaiia este stocat` pan` cand va fi accesat` ai transformat` din nou \n cuvinte, imagini sau muzic`.
O asemenea complexitate electronic` este rezultatul unor secole de dezvoltare. Cartelele perforate au stocat informaiii pentru prima oar` \n 1787, cand ies`torul francez Robert Falcon le-a folosit pentru a controla un r`zboi de iesut mecanic. Acest sistem a fost \mbun`t`iit de un alt ies`tor, Joseph Jacquard. Airuri de gùuri \ntr-o serie de cartele determinau momentul \n care ap`reau \n model firele colorate. Cu alte cuvinte, cartelele stocau detaliile modelului. La schimbarea cartelelor, r`zboiul de iesut executa alt model.

“R`zboiul de iesut Jaquard iese orice model care poate fi conceput de imaginaiie”, declara matematicianul englez Charles Babbage. El a fost atat de impresionat de versatilitatea oferit` de cartelele perforate, \ncat \n 1832 a \nceput s` construiasc` ceea ce el numea “o maain` analitic`”. Aceasta urma s` fie prima maain` de calculat automat` pentru mai multe scopuri: un loc de depozitare sau memorie p`stra numerele originale ai rezultatele calculelor; o unitate aritmetic` efectua calculele, iar o unitate de control asigura efectuarea operaiiunilor \n ordinea corect`. Din nefericire, “maaina analitic`” era de o asemenea complexitate mecanic`, \ncat construciia sa s-a dovedit imposibil` \n acea vreme. Totuai, mai tarziu ea a fost construit` la Muzeul de Atiinie din Londra ai s-a dovedit c` putea funciiona cu succes, aaa cum inteniionase Babbage.
Primul care a utilizat cartele perforate la calcule a fost americanul Herman Hollerith, care lucra la Departamentul de Recens`minte din SUA. Hollerith a gr`bit mult o parte a muncii de sortare ai de num`rare la recens`mantul din 1890, prin utilizarea unor diagrame din gùuri pentru a reprezenta r`spunsurile la \ntreb`ri. Cartelele treceau repede prin maaini ai diagramele de gùri erau verificate de perii de sarm` aflate \n toate poziiiile posibile ale gùurilor. O gaur` l`sa o perie s` ating` pe cealalt` parte un cilindru metalic, \nchizand astfel un circuit electric. Semnalele electrice rezultate aciionau dispozitive care desluaeau ai \nregistrau informaiia. Maainile lui Hollerith sortau ai num`rau informaiii atat de repede, \ncat au fost larg utilizate \n birouri ai industrie, unde se prelucrau cantit`ii mari de informaiie. |n 1896, Hollerith a \nfiiniat Compania Maainilor de Tabelat, mai tarziu parte a IBM -; unul dintre cei mai mari produc`tori de calculatoare electronice din lume.

|n anii ‘40, maainile de calculat aciionate electric erau larg utilizate. Un pas decisiv a fost dezvoltarea calculatoarelor electronice. La \nceput, acestea utilizau supape electronice (tuburi electronice cu vid) \n circuite care efectuau calcule laborioase ca determinarea orelor de zbor ale obuzelor ai bombelor. Datele (informaiiile) erau de obicei introduse prin cartele sau benzi de hartie perforate. Trecerea la un alt tip de calcul necesita o echip` de tehnicieni care schimbau programul sau setul de instruciiuni prin transformarea a numeroase conexiuni din interiorul aparaturii. Apoi a ap`rut ideea de a stoca programul sub form` de semnale electronice \n interiorul calculatorului. Schimbarea unui program a devenit o chestiune de introducere a unui nou set de semnale. Un alt progres a ap`rut \n anii ‘60, odat` cu \nlocuirea supapelor cu tranzistori care efectuau sarcini similare, dar erau mult mai fiabili, mult mai mici ai utilizau foarte puiin` energie electric`.
|n anii ’70, orientarea s-a mutat de la sistemele de calculatoare centralizate spre o gam` de aplicaiii pe hardware mai ieftin. M`rimea redus` a devenit cuvantul cheie, deoarece schema electric` a fost micaorat` ai s-a n`scut tehnologia microprocesoarelor. S-au dezvoltat structuri de meniu, iar \n anii ’80 mouse-ul ai ferestrele au preluat funciia cursorului. Progresele \n tehnologia ieftin`a microcipurilor \nsemnau expansiunea procesoarelor ai a memoriei de calculator. Gamele de calculatoare care ofereau aplicaiii variate erau larg disponibile: de la calculatoarele care efectuau sarcini de procesare mari, pan`la minicalculatoare care accesau unit`ii da calcul centrale din aceeaai cl`dire sau erau legate \n reiea cu calculatoare aflate la distanie de mai mulii kilometri. La mijlocul anilor ’80, posibilit`iile au crescut odat` cu introducerea calculatorului personal (PC) ai a staiiilor de lucru, iar companiile de finanie ai de proiect`ri (\ndeosebi) investeau mult \n aceste maaini, datorit` graficelor clare ai sofisticate pe care le produceau. |n anii ’90, calculatoarele au devenit o surs` important` de informaiie ai de divertisment atat acas` cat ai la locul de munc`, modemul ai faxul fiind \ncorporate \n calculator. Asemenea maaini sunt acum cunoscute sub numele de PC-uri Multimedia.

Principalele componente hardware ale unui calculator din ziua de azi sunt: monitor sau unitate de vizualizare, tastatur`, calculatorul propriu-zis (hard-disk-ul), mouse, disc drive, CD drive, difuzoare, microfon ai imprimant`.
Monitorul ai imprimanta sunt dispozitive de ieaire. Semnalele de la calculator ajung la ele astfel \ncat putem vedea ce a f`cut calculatorul. Tape drive-urile ai disc drive-urile pot fi ai ele dispozitive de ieaire. Un document se poate \nregistra sub form` de semnale pe o band` sau pe un disc pentru a-l utiliza la o dat` ulterioar`. |nregistrarea materialelor \n acest fel se nemeate \nmagazinare sau salvare.
Tastatura este un dispozitiv de intrare -; permite introducerea de programe ai date. Tape drive-urile ai disc drive-urile pot avea rol de dispozitive de intrare: permit introducerea de programe ai informaiii de pe o band` sau disc magnetic. Aceste semnale sunt stocate sub form` de diagrame electronice \n memoria cu acces aleatoriu a calculatorului (random access memory -; RAM). Aceasta este un loc electronic de depozitare temporar. Calculatorul are ai o memorie doar citibil` (read-only memory -; ROM) care este un loc electronic permanent de depozitare ai coniine informaiii necesare calculatorului pentru a funciiona. De exemplu, o parte din ROM coniine detalii privind modul de formare a imaginilor pe ecran. Calculatoarele stocheaz` programe ai date \n coduri binare grupate \n baituri sau biii. RAM ai ROM sunt alc`tuite din circuite integrate (CI-uri). CI-ul care organizeaz` funciionarea calculatorului se numeate microprocesor.
Majoritatea calculatoarelor de azi utilizaez` un cip microprocesor numit Pentium. Viteza unui procesor este m`surat` \n megahertzi (MHz). Cu cat num`rul este mai mare, cu atat procesorul este mai rapid. Pentiumurile au \ntre 200 ai 500 MHz ai vor dep`ai 800 MHz. Procesoarele mai rapide nu \nseamn` numai viteze de r`spuns mai mari, ci ai imagini ai sunete mai clare.
De asemenea, a crescut ai capacitatea de memorare a calculatorului, pe piai` ajungand alte dispozitive de memorare, precum CD-ROM-ul. CD-urile sunt relativ ieftin de produs, aceast` form` de \nmagazinare fiind mult cercetat`. A fost lansat CD-E, “E” \nsemnand “erasable” (care se poate aterge), dar cel mai mare salt \n tehnologia CD-urilor a fost dezvoltarea DVD-ROM-ului. Acest “disc digital versatil” are o capacitate de \nmagazinare imens`, de aproximativ 25 de ori mai mare decat a CD-urilor de ast`zi, fiind capabile s` efectueze o gam` imens` de funciiuni. Discurile DVD-ROM necesit` maaini specializate, dar \n viitor filmele pe CD ar putea \nlocui casetele video.
O alt` gam` de calculatoare a ap`rut la \nceputul anilor ’90. Acestea au fost calculatoarele portabile ai cele de man`, r`spandite \n lumea afacerilor. Ele \ai au propria surs` de energie electric` ai au puterea de procesare comparabil` cu a calculatoarelor de birou. Majoritatea sunt mai scumpe decat PC-urile, dar pot fi utilizate oriunde ai se pot conecta la o priz` de telefon pentru obiinerea leg`turii cu un birou. Datorit` acestei inveniii ai a \mbun`t`iirii telecomunicaiiilor, tot mai mulii oameni pot lucra acum de la domiciliu.
Software se refer` la sistemul de operare al unui calculator ai la programele care determin` un calculator s` efectueze anumite sarcini. Gama de software care poate rula pe PC este imens` ai include programe de editare de texte, pachete didactice ai activit`ii pentru timpul liber, de la jocuri interactive pan` la demonstraiii de art` culinar`.
Ast`zi super-reieaua de informaiii sau “Internetul” leag` calculatoarele de pe \ntregul glob. Exist` Cybercafé-uri unde clieniii pot savura o cafea \n timp ce utilizeaz` PC-urile pentru a comunica cu prietenii sau pentru a scana o pagin` de ziar.

Nu se atie unde ne vor conduce calculatoarele, dar exist` cateva proiecte interesante: ecranele minuscule, activate prin voce ai purtate pe cap sunt doar una dintre posibilit`ii. Recunoaaterea vorbirii este \n dezvoltare ai exist` deja tehnologia necesar` pentru ecrane ai cipuri minuscule. Exist` prediciii privind schimbarea radical` a procesorului, memoriei ai stoc`rii. |n prezent sunt exploatate utilizarea luminii holografice pentru a scrie ai a citi date stocate pe cristale sau obiinerea circuitelor pentru calculatoare cu un singur atom -; schem` electric` cuantic`.