e8n17nq

Structurile de date erau definite Œn limbajul C drept organizarea datelor primare.In limbajul C++, acestea reprezinta o colectie de date Œmpreuna cu operatiile lor (data obiect).
De exemplu, prin multimea N a numerelor naturale se va Œntelege si elementele multimii N, dar si operatiile ce se pot efectua cu acestea: 1, 2, 3, ..., +, -,
*, /. Sau prin multimea numerelor complexe:
C: Az = a + bi/a si bR, i = sqrt(-1)S, -, +, *, /, etc.
Algoritmul se defineste ca o metoda de rezolvare a unei probleme Œntr-un numar de pasi, metoda efectiva (pas cu pas), finita (are un numar finit de pasi) si cu o intrare si o iesire (I/O).
Un algoritm poate avea un limbaj natural (o specificatie), un limbaj matematic (alta specificatie), un limbaj de programare (alta specificatie), s.a.m.d.Intre limbajul natural si cel Œn C++, de exemplu, vom folosi un pseudolimbaj (de trecere).

Modele de calcul
Masina este un model de calcul care se constituie din Unitate Centrala (U.C.),
Memorie (M), I/O.
Exemple de modele de calcul:
Masina Von Newman - presupune executia pe baza modelului de calcul cu:

Programarea este Œn acest caz programare imperativa procedurala.
Masina RAM (Random Acces Memory) cu:

model bazat pe algebra booleana; programarea este imperativa procedurala; evolutia se face prin set redus de instruciuni; viteza foarte mare de executie.
Masina TURNING
1. MODELUL functional - bazat pe teoria lambda - calcul.
Limbajele Œn acest model sunt LISP, ML, MIRANDA, etc. iar programarea este
Œn acest caz programare functionala.
2. MODELUL logic - bazat pe predicate de ordin I.
Un exemplu de limbaj Œn acest model este PROLOG.Iar programarea se numeste programare logica.
In cele ce urmeaza ne vom limita la modelul Von Newman.
Asadar limbajul C++ se constituie din: variabile; identificatori; constante; operatori numerici obisnuiti; operatori relationali; structuri de control a executiei: if/else, while, do/while, for, etc.

Analiza performantelor algoritmului

Analiza performantelor (estimarea algoritmului) se impune Œnca Œnainte de scrierea programelor.
Etapele de realizare a unui produs software (software engineering)
Aceasta stiinta pune Œn evidenta metodologii clare pentru modele.
Modelul initial:waterfall (cascada):

Etapele de realizare ale unui produs software:
O prima faza: se pleaca de la cerinte; se obtin specificatii; se face analiza specificatiilor;
A doua faza (DESIGN): proiectare de ansamblu (se sparge modulul Œn submodule, etc); proiectarea structurilor de date; proiectarea algoritmilor; analiza performantelor; codarea (scrierea programului);
A treia faza: testarea;
Ultima faza: implementarea.
Programul rezultat se compara cu cerintele, si daca nu corespunde, se reia ciclul ori de cƒte ori este nevoie.
Analiza performantelor presupune renuntƒnd la acuratete estimarea timpului de lucru si a spatiului de stocare, nestiind Œnca limbajul care va fi folosit si calitatea programului ce se va obtine.
Presupunƒnd ca modelul RAM de masina pe care lucram executa instructiuni pseudocod, si ca fiecare instructiune pseudocod consuma acelasi timp de executie,rezulta ca timpul estimat pentru executia unui algoritm este proportional cu numarul instructiunilor executate de acel algoritm.

Timpul de executie al algoritmului depinde de: dimensiunea datelor de intrare spatiul de memorie suplimentar ocupat

Dimensiunea datelor de intrare este o functie f(n) care calculeaza, pentru un n dat, numarul de instructiuni al algoritmului respectiv.

Estimarea se face pƒna la o constanta c.

Spatiul de memorare suplimentar
Definitie: Date doua functii f, g : N N cu f = O(g) sau f(n) = O(g(n)), f este ordinul de complexitate a lui g daca N N si const. c > 0 astfel incat .