Continut a. La inceput b. Un nou “copilas” la orizont c. Confruntare si dezvoltare d. Tux: spiritul Linuxului

a. La inceput

Era 1991, si agonia nemiloasa a razboiului rece se apropia treptat de sfarsit. Se anunta o atmosfera de pace si liniste la orizont. In domeniul computerelor, se anunta un viitor stralucit in perspectiva, dupa ce hardware-ul puternic impinsese limitele computerelor dincolo de asteptarile generale. h9q23qi
Dar, totusi, lipsea ceva. Nimic altceva decat Sistemele de Operare, unde se parea ca a aparut un vid enorm.
Pe de o parte, Dos-ul domnea inca in vastul sau imperiu de computere personale. Cumparat de Bill Gates de la un hacker din Seattle pentru $50 000, acest sistem de operare se strecurase in toate colturile lumii in virtutea unei strategii inteligente de marketing. Utilizatorii de PC nu aveau de ales. Apple Mac-urile erau mai bune, dar cu preturile astronomice pe care nimeni nu si le putea permite, ramaneau un orizont indepartat.
Cealata tabara consacrata a computerelor era lumea Unix. Dar Unixul era mult mai scump. In cautarea castigurilor mari, vanzatorii de Unix il evaluau destul de scump cat sa se asigure ca micii utilizatori de PC stateau departe de el. Codul sursa al Unix-ului, odinioara predat in universitate, era acum pazit cu grija si nu era publicat oficial. Spre a mari frustrarea utilizatorilor de PC din intreaga lume, marii jucatori pe piata de software nu ofereau nici o solutie eficienta la aceasta problema.
O solutie parea sa apara sub forma MINIX-ului. Acesta a fost scris de la zero de catre Andrew S.Tanenbaum, un profesor olandez care vroia sa isi invete studentii modul de functionare intern al unui adevarat sistem de operare. Era proiectat sa functioneze pe microprocesoarele Intel 8086 care umplusera piata mondiala.
Ca sistem de operare, MINIX nu era extraordinar. Dar avea avantajul ca era disponibil codul sursa. Oricine punea mana din intamplare pe cartea “Sisteme de Operare” de Tanenbaum avea la dispozitie cele 12 000 de instructiuni ale codului, scrise in limbaj C si de asamblare. Pentru prima oara, un programator aspirant sau hacker putea citi codurile sursa ale sistemului de operare, pe care pana atunci vanzatorii de software le pazisera cu strasnicie. Un autor extraordinar, Tanenbaum a captivat mintile cele mai stralucite minti ale ciberneticii cu dezbaterea elaborata si realista a artei de a crea un sistem de operare. Studentii la informatica din toata lumea s-au repezit sa cumpere cartea si sa citeasca codurile ca sa inteleaga cum functioneaza sistemul din propriul lor computer.
Printre ei se afla Linus Torvalds.

b. Un nou “copilas” la orizont

In 1991, Linus Benedict Torvalds era un student la informatica in anul doi la Universitatea din Helsinki si un hacker autodidact. “Eram un finlandez de vreo 21 de ani, cu parul de culoarea nisipului si voce blanda, caruia ii placea sa se joace cu puterea computerelor si cu limitele la care poate fi impins sistemul”. Dar ceea ce lipsea era un sistem de operare care sa faca fata pretentiilor profesionistilor. MINIX era bun, dar era totusi un simplu sistem de operare pentru elevi, proiectat mai degraba ca un instrument didactic decat ca unul destinat industriei.
La momentul respectiv, programatorii din toata lumea erau inspirati de proiectul GNU al lui Richard Stallman, o miscare de software destinata sa produca software de calitate. Adorat ca un erou in regatul computerelor, Stallman si-a inceput nemaipomenita cariera in faimosul Artificial Intelligence Laboratory la MIT, si in prima jumatate a anilor ’70 a creat editorul Emac. La incepututul anilor ’80, companiile comerciale de software ademeneau pe multi dintre programatorii straluciti din laboratoarele AI, si negociau acorduri stricte de discretie ca sa isi protejeze secretele.
Dar Stallman avea o viziune diferita. Ideea lui era ca, spre deosebie de alte produse, cu privire la software nu ar trebui sa existe restrictii impotriva copierii sau modificarii, cu scopul de a imbunatati si spori eficienta programelor. Cu celebrul sau manifest din 1983 care declara inceputurile proiectului GNU, el a declansat o miscare de creare si distribuire a software-urilor care corespundeau filozofiei lui (Din intamplare, numele GNU este un acronim recursiv care in prezent inseamna “GNU Nu este Unix”). Dar pentru a-si implini visul de a crea in cele din urma un sistem gratis de operare, trebuia sa creeze intai uneltele. Deci, incepand din 1984, Stallman a pornit sa scrie GNU C Compiler(GCC), o fapta uimitoare pentru un programator individual. Cu legendara sa magie tehnica, el singur a depasit grupuri intregi de programatori de la firmele producatoare de software, scriind GCC-ul, considerat unul din cele mai eficiente si robuste compilatoare create vreodata.
Pana in 1991, proiectul GNU crease o multime de unelte. Multasteptatul Gnu C Compiler era gata, dar nu exista inca nici un sistem de operare si nici nu era asteptat sa apara in urmatorii cativa ani.
Asta era o intarziere prea mare pentru Linus.
Pe data de 25 august, 1991, istoricul mesaj a fost trimis grupului MINIX de catre Linus.......

From: torvalds@klaava.Helsinki.FI( Linus Benedict Torvalds)
Newsgroups: comp.os.minix
Subject: Ce v-ar place cel mai mult sa vedeti in MINIX?
Summary: mic sondaj de opinie pentru noul meu sistem de operare
MessageID:<1991Aug25.205708.9541@klaava.Helsinki.FI>
Date: 25 Aug 1991 20:57:08 GMT
Organization: Universitatea din Helsinki

Salut tuturor utilizatorilor de minix -;
Lucrez (pe gratis) la un sistem de operare (doar un hobby, n-o sa fie mare si profesional ca gnu) pentru hard-discuri 386(486) AT. Chestia asta cloceste din aprilie, si incepe sa fie gata. As vrea orice fel de informatie in legatura cu ceea ce le place/displace oamenilor la minix, deoarece SO-ul meu seamana cu el intr-o oarecare masura (aceeasi asezare a fisierelor (datorata unor motive practice) printre altele) Am importat recent bash(1.08) si gcc(1.40) si lucrurile par sa mearga. Asta inseamna ca o sa obtin ceva practic in cateva luni, si as vrea sa stiu ce trasaturi i-ar interesa mai mult pe majoritatea oamenilor. Orice sugestie e binevenita, dar nu promit ca o sa tin cont de ele:-).
Linus (torvalds@kruuna.helsinki.fi)

Asa cum reiese din mesaj, Linus insusi nu credea ca creatia sa va fi destul de importanta incat sa schimbe computerele pentru totdeauna. Versiunea 0.01 a Linux-ului a fost eliberata in septembrie 1991, si a fost pusa in retea. Entuziasmul in legatura cu noul produs a crescut, pe masura ce codurile au fost descarcate, testate, sucite si returnate lui Linus. Versiunea 0.2 a aparut pe 5 octombrie impreuna cu aceasta faimoasa declaratie a lui Linus:

From: torvalds@klaava.Helsinki.FI( Linus Benedict Torvalds)

Newsgroups: comp.os.minix
Subject: surse gratis pentru un sistem asemanator minix-ului pt 386-AT
MessageID:<1991Oct5.054106.4647@klaava.Helsinki.FI>
Date: 5 Oct 91 05:41:06 GMT
Organization: Universitatea din Helsinki

Tanjiti dupa frumoasele zile ale Minix-ului 1.1 cand barbatii erau barbati si isi scriau propriile drivere ? Duceti lipsa unui proiect si muriti de nerabdare sa va incercati puterile pe un nou SO pe care puteti incerca sa il modificati conform nevoilor voastre ? Va simtiti frustrati cand totul merge pe Minix ? Duceti dorul noptilor pierdute ca sa faceti un program sa mearga? Atunci acest mesaj poate fi chiar pentru voi:-).
Asa cum am mentionat acum o luna (?), lucrez la o versiune gratis a unui sistem asemanator cu minix-ul conceput pentru calculatoarele AT-386. In sfarsit a atins stagiul in care este utilizabil (desi s-ar putea sa nu corespunda nevoilor dvs.), si sunt dispus sa pun la dispozitie sursele pentru o distributie mai larga. Este doar versiunea 0.02 (+1 (foarte mic) patch deja) dar am rulat deja cu succes sub el bash/gcc/gnu-make/gnu-sed/compress etc. Surse pentru acest mic proiect al meu pot fi gasite la nic.funet.fi (128.214.6.100) in directorul /pub/OS/Linux. Directorul contine de asemenea niste fisiere READ-ME si cateva binare care merg sub linux (bash, update si gcc, mai mult de atat ce vreti:-) E furnizata sursa completa a nucleului, pentru ca nu a fost folosit codul minix. Bibliotecile sursa sunt numai partial libere, asa ca nu pot fi distribuite momentan. Sistemul poate sa compileze “as-is” si, din cate se stie pana acum, functioneaza. Heh. Sursele binarelor (bash si gcc) pot fi gasite in acelasi loc in /pub/gnu.

Versiunea 0.03 a Linux-ului a aparut in cateva saptamani. Pana in decembrie a aparut versiunea 0.10. Linux-ul depasise cu putin abia forma sa scheletica. Avea suport numai pentru hard-discurile AT, nu avea login (pornea direct din bash). Versiunea 0.11 era mult mai buna, avand suport pentru tastatura multilinguala, drivere pentru dischete, suport pentru VGA,EGA, Hercules etc. Numarul versiunilor a crescut direct de la 0.12 la 0.95 si 0.96 s.a. In curand codul s-a raspandit in lumea intreaga prin site-urile ftp din Finlanda si restul lumii.

c. Confruntare & dezvoltare

In curand Linus s-a confruntat cu nimeni altul decat Andrew Tanenbaum, marele profesor care a scris MINIX-ul. Intr-un mesaj catre Linus, Tanenbaum a comentat:

“Inca imi mentin punctul de vedere ca a proiecta un nucleu monolitic in1991 e o eroare fundamentala. Fii recunoscator ca nu esti elevul meu. N-ai primi o nota mare pentru un asemenea proiect:-)”
(Andrew Tanenbaum catre Linus Torvalds)

Linus a admis mai tarziu ca acesta era cel mai slab aspect al dezvoltarii Linux-ului. Tanenbaum era cu siguranta un profesor faimos, si cuvintele sale contau. Dar s-a inselat in legatura cu Linux-ul, caci Linus era un tip incapatanat care nu admitea esecul.
Tanenbaum a remarcat de asemenea ca “Linux-ul este demodat”.
Acum era randul noii generatii Linux. Sustinut de puternica comunitate Linux, Linus i-a dat lui Tanenbaum o replica ce pare mai potrivita:

“Slujba dvs. este aceea de profesor si cercetator: Asta este o scuza al naibii de buna pentru cateva dintre lipsurile minix-ului.”
(Linus Torvalds catre Andrew Tanenbaum)

Si munca a continuat. In curand mai mult de o suta de oameni s-au alaturat taberei Linux-ului. Apoi mii. Apoi sute de mii. Nu mai era doar o jucarie pentru hackeri. Completat cu un surplus de programe din proiectul GNU, Linux-ul era gata de adevarata confruntare. A fost licentiat sub GNU General Public License, astfel asigurandu-se ca oricine va putea copia, studia si schimba codurile sursa pe gratis. Studentii si programatorii l-au devorat.

In curand, au intervenit distribuitorii comerciali. Linux-ul propriu-zis era, si este inca pe gratis. Ceea ce au facut distribuitorii a fost sa compileze software-uri variate si sa le adune intr-un format care sa semene cu celelalte sisteme de operare cu care oamenii erau mai obisnuiti. Red Hat, Caldera, Debian si alte companii au avut un ecou considerabil printre utilizatorii din toata lumea. Cu noile interfete Graphical User (KDE, GNOME ) Linux-ul a devenit foarte popular.
Intre timp, lucruri uimitoare se intamplau cu Linux-ul. Pe langa PC-uri, Linux-ul a fost importat in multe alte platforme. Linux a fost transformat astfel incat sa functioneze pe handhold-urile PalmPilot produse de compania 3Com. Tehnologia combinata a permis ca un mare numar de aparate Linux sa fie combinate intr-o singura entitate, un computer paralel. In aprilie 1996, cercetatorii de la Laboratorul National Los Alamos au utilizat Linux-ul ca sa se foloseasca de 68 de PC-uri ca de un singur computer paralel, pentru a simula undele de soc atomice. Dar spre deosebire de alte Supercomputere care costau o avere, acesta era destul de ieftin. Acest supercomputer improvizat a costat doar $152 000, incluzand munca (de a conecta cele 68 de PC-uri prin cablu) -; cam o zecime din pretul unei masini comerciale echivalente. El ajungea la o viteza de varf de 19 bilioane de calcule pe secunda, ceea ce il situa pe locul 315 in topul celor mai puternice computere din lume. Si in plus, era robust. Trei luni mai tarziu, inca nu avea nevoie sa fie reinitializat.
Cel mai bun lucru in legatura cu Linux-ul in prezent este fanatismul pe care il genereaza. De cate ori apare o noua piesa de hardware, nucleul Linux-ului este transformat astfel incat sa se profite de ea. De exemplu, la cateva saptamani dupa introducerea microprocesorului Intel Xeon®, nucleul Linux era transformat si era gata pentru acesta. A fost de asemenea adaptat pentru folosirea in Alpha, Mac, PowerPC, si chiar pentru palmtop-uri, un atribut pe care nu il au alte sistem de operare. Si isi continua calatoria in noul mileniu, cu acelasi entuziasm cu care a luat nastere in 1991.
Cat despre Linus, el ramane un om simplu. Spre deosebire de Bill Gates, el nu este un miliardar. Dupa incheierea studiilor, s-a mutat in Statele Unite unde a lucrat in cadrul Transmeta Corporation. Dupa conducerea unui proiect de cercetare ultrasecret, Transmetta a lansat procesorul CruoseTM. Linus a fost un membru activ al echipei de cercetare. Recent casatorit cu Tove, el este tatal mandru al unei fetite, Patricia Miranda Torvalds. Pana in ziua de azi, el ramane cel mai faimos programator din lume. Adorat de comunitatile informaticienilor din intreaga lume, Linus este pe departe cel mai popular programator de pe planeta.

d. Tux pinguinul: spiritul Linuxului

Emblema Linux-ului este un pinguin. Spre deosebire de celelalte sisteme de operare comerciale, Linux-ul nu are un simbol serios. Tux, cum este numit afectuos pinguinul, simbolizeaza mai degraba atitudinea lipsita de griji si liberatea miscarii. Acest logo dragut are o istorie foarte interesanta. Initial, nu fusese aleasa o emblema a Linux-ului. Odata, Linus a plecat in emisfera sudica, in vacanta. Acolo a intalnit un pinguin, care semana cu simbolul actual al Linux-ului. Cand Linus a incercat sa il mangaie, pinguinul l-a muscat de mana. Acest mic incident amuzant a dus mai tarziu la alegerea pinguinului ca simbol al Linux-ului.