n1t22tb

INTERNETUL - NOTIUNI GENERALE

1. CONSIDERATII GENERALE
Aparitia Internet-ului a reprezentat unul dintre pasii cei mai semnificativi in dezvoltarea calculatoarelor si a comunicatiilor. La inceputurile sale, in stadiul de proiect al ARPA (Advanced
Research Projects Agency), Internet-ul a fost g?dit ca o retea de calculatoare prin care cercetatorii americani sa poata schimba date intre ei, aflati fiind in locatii geografice diferite, situate chiar la distante foarte mari unele de altele.
Pastr nd esenta rolului sau original, Internet-ul reprezinta astazi cea mai mare retea de retele de calculatoare si echipamente de comunicatii, prin care in principal se efectueaza schimburi de date.
Cresterea interconectivitatii, una dintre trasaturile definitorii ale lumii de astazi, a facut ca Internet ul sa depaseasca demult si cu mult rolul sau initial, acela de a face posibila partajarea unui volum de informatii. Astfel, prin Internet nu se mai vehiculeaza astazi numai date in sensul strict al cuv ntului, el reprezinta cel mai ieftin mijloc de interconectare si comunicare, cea mai mare baza de date distribuita din lume, mijlocul cel mai ieftin de efectuare a tranzactiilor comerciale si bancare, mijlocul cel mai la indem na pentru efectuarea corespondentei prin posta electronica scoala cea mai mare si cu cei mai multi studenti, etc.
Daca p?a nu demult, in lumea civilizata, era de neconceput ca o persoana sa nu posede telefon, astazi este cel putin neobisnuit ca o persoana sa nu poata furniza o adresa de posta electronica la care sa i se poata transmite mesaje.
Ce a facut ca Internet-ul sa ajunga ceea ce este? Esenta succesului a ceea ce in prezent este cunoscut si acceptat sub denumirea de tehnologie Internet o reprezinta posibilitatea interconectarii de echipamente de calcul eterogene, care functioneaza sub sisteme de operare diferite, cu resurse hardware si programe diferite, elementul comun constituindu-l o serie de reguli, cunoscute sub denumirea de protocoale.
Probabil ca Internet-ul caracterizeaza cel mai bine, din perspectiva tehnologiei informatiei si comunicatiilor, sintagma ?nitate in diversitate .
Unul dintre elementele cele mai importante care au marcat evolutia Internet-ului a fost aparitia si dezvoltarea tehnologiei World Wide Web, cu ajutorul careia s-a realizat ?nificarea modului de prezentare si accesare a oricarei resurse puse la dispozitie in aceasta retea. Tehnologia Web a revolutionat modul de realizare a browserelor, modul de concepere a paginilor si de prezentare a documentelor.
In prezent, nu se mai realizeaza aproape nici o aplicatie software (de la procesoare de texte si programe de calcul tabelar, la instrumente CASE, etc.) care sa nu ofere printre facilitatile sale posibilitatea de a naviga pe Internet, de a deschide documente stocate local sau in diverse retele, pe baza unei platforme comune, Internet-ul. Formatul (limbajul) HTML a devenit un standard de realizare a tuturor documentelor, asigur nd posibilitatea difuzarii si lucrului cu acestea intr-o maniera independenta de platforma.
Posibilitatea includerii de imagini si sunete in cadrul paginilor de Internet a dat viata si personalitate documentelor, fac nd exploatarea acestora mult mai intuitiva si mult mai eficienta.
Fara indoiala ca Internetul nu a insemnat numai o suita neintrerupta de binefaceri, el aduc nd cu sine si o serie de riscuri care cunoscute, apreciate si tratate corect, pot fi acceptate.
Tehnologia si aplicatiile de pe Internet se extind extraordinar de rapid in toate domeniile de activitate, deoarece Internetul reprezinta un mediu deosebit de facil de comunicatie, un instrument

pentru facilitarea afacerilor si un debuseu informational intr-o masura mai mare dec t sunt televiziunea si radioul. Pentru institutiile de invatam nt, Internetul are un rol deosebit in activitatea educationala si de perfectionare profesionala. Internetul a dat nastere intranet-ului care in mod precis va domina retelele viitorului si va genera o transformare radicala a sistemelor informatice de firma.

2. CE ESTE INTERNETUL ?
Un ansamblu de retele de calculatoare interconectate care impreuna cu miile de calculatoare individuale si milioanele de utilizatori, constituie comunitatea INTERNET care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foarte multe servicii informatice si resurse.
In acest ultim deceniu al sec. XX, martor al revolutiei ce marcheaza profund toate domeniile vietii economice, politice, sociale etc., al tehnologiilor multimedia si al autostrazilor informationale europene si mondiale, un accent deosebit este pus pe schimbul de idei, pe prelucrarea grupurilor constituite de reprezentantii ai intregului spectru de specialitati existente, pe posibilitatile de formare si de autoionstruire, toate bazate pe experienta si rezultatele anterioare a milioane de specialisti.
Schimbul de informatii reprezinta insasi motivatia existentei retelelor de calculatoare interconectate, in cadrul carora se detaseaza mediul de retele extrem de complex -; constituit de Internet.
Spre deosebire de retelele comerciale de calculatoare pentru servicii (CompuServe America Online,
Genie, Microsoft NetWork etc.), Internetul este un sistem mondial de retele de calculatoare interconectate, care asigura serviciile de comunicare a datelor cum ar fi deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanta, transferul de fisiere, posta electronica si grupuri de discutii.
Internetul constituie un conglomerat extrem de complex de arhitecturi, componente fizice si sisteme de operare (Fig. 1).
Putem spune ca Internetul este si un mediu informational si de calcul cu foarte bogate servicii si resurse, biblioteci, baze de date, dar in acelasi timp reprezinta si o imensa comunitate de persoane din toate domeniile vietii economico -; sociale, gata sa raspunda la solicitari, sa asculte parerea altora si sa partajeze informatiile.

Internetul este o asociere a zeci de retele private, comerciale, academice sau guvernamentale.
Atunci cand va conectati la Internet, puteti pune in comun informatia si datele cu celelalte milioane de oameni care sunt si ei conectati.
3. EVOLUTIA SI DEZVOLTAREA
INTERNETULUI


In anul 1968 guvernul S.U.A a dorit interconectarea pe o intindere mare a unui numar mare de calculatoare, in scopul cooperarii dintre universitati si departamentele militare ale tarii in cadrul unor proiecte de cercetari comune. Din aceste motive a luat fiinta agentia ARPA (Advanced Research Projects
Agency) a carei activitate s-a concretizat in anul 1970 prin proiectele :
ARPANET -; retea de calculatoare pentru cercetari in beneficiul guvernului S.U.A
MILNET -; retea de calculatoare pentru cercetari in domeniul militar de aparare
In anul 1975 s-a realizat standardizarea unor protocoale obtina ndu-se standardul TCP/IP. In aceste conditii a aparut reteaua de calculatoare DARPA Internet, apoi DARPANET, care a reprezentat nucleul giganticei retele de calculatoare pe care o numim astazi Internet.
In anii 1980 s-au constituit retele independente, care ulterior s-au conectat la reteaua Internet (prin sisteme gateways -; porti electronice de legatura).
Reteaua Usenet a luat fiinta pentru a conecta calculatoarele Universitatii Duke cu cele ale
Universitatii din Carolina de Nord
Din anul 1992 administrarea mediului Internet este realizata de organizatia internationala ISOC
(Internet Society).

4. CA T DE MARE ESTE INTERNETUL ?

Nimeni nu poate spune cu exactitate, dar se poate aprecia ca este cea mai mare retea de calculatoare din istoria stiintei si tehnicii omenirii.
• Conecteaza intre ele peste 40.000 de retele de calculatoare din 160 de tari
• Cuprinde peste 5 milioane de calculatoare care interconectate dau ceva infinit mai valoros deca t suma partilor.
• Reuneste peste 50 milioane de oameni intr-o comunitate culturala universala, cu totul noua.

5. CE OFERA CONECTAREA LA INTERNET ?

Orice se poate imagina, probabil poate fi gasit in Internet. Se poate face aproape totul !
Astfel, Internetul asigura urmatoarele :
ÿ Sursa inepuizabila de informatii din cele mai diverse domenii. Este permis accesul la mii de arhive informationale din intreaga lume.
ÿ Posibilitati nelimitate de a stabili relatii diverse intre oameni, grupuri, firme sau guverne.
ÿ Se pot primi informatii si face actualizari regulate ale subiectelor de interes prin existenta in
Internet a unui mare numar de grupuri de interes ce publica documente periodice si la care se pot alatura utilizatori interesati - grupuri de mailing lists (liste distribuite prin E-mail).
ÿ Un mijloc de comunicare eficient si ieftin. Este posibil schimbul rapid si comod de informatii prin asigurarea unor servicii specializate precum E-mail (posta electronica), transfer de fisiere cu protocolul ftp, transferul vocilor si al imaginilor.
ÿ Posibilitati de divertisment in cadrul ata t de generos si aproape inepuizabil
ÿ Posibilitati deosebite pentru educatie, invatama nt si perfectionare profesionala
Internetul realizeaza conectarea a milioane de calculatoare care reprezinta :
• Calculatoare guvernamentale si ale institutiilor natiunilor din intreaga lume;
• Calculatoare ale miilor de universitati si scoli din intreaga lume;
• Sisteme de calcul ale marilor corporatii (Microsoft, IBM, Digital etc.);
• Sisteme de calcul ale unor organizatii si fundatii stiintifice, culturale, sociale;
• Calculatoare ale marilor agentii de presa si de televiziune ;
• Calculatoare ale marilor edituri;
• Calculatoare ale milioanelor de utilizatori din intreaga lume;

6. CARE ESTE ARHITECTURA SI CUM FUNCTIONEAZA
INTERNET-UL ?
Din punct de vedere arhitectural, reteaua Internet (Fig. 2) este constituita dintr-o mare varietate de sisteme de calcul : PC-uri, mainframe-uri, supercalculatoare, retele de calculatoare LAN, MAN, sau
WAN.

Fig. 2 Componentele retelei Internet

Functionarea retelei Internet (Fig. 3) se realizeaza prin intermediul unor noduri (server -; calculator) care ofera cu ajutorul unor protocoale exploatarea eficienta a resurselor mediului Internet, noduri ce se numesc furnizori de servicii Internet (ISP -; Internet Service Provider).

Fig. 3. Serverele -; furnizori de servicii Internet

Un utilizator poate accesa serviciile Internet daca are acces la un terminal (calculator -; statie de lucru) conectat la reteaua Internet, adica la un nod din retea. Terminalul se poate afla acasa, la scoala, la facultate, la biblioteca, la serviciu, la un Internet-café etc.
Din punct de vedere arhitectural, In sistemul Internet sunt recunoscute trei tipuri de noduri (Fig.
4) :

ÿ Noduri de nivel inalt -; noduri (clasa A) la care sunt conectate nodurile continentale (de exemplu, nodul EARN -; European Academic and Research Network) de la nivelul tarilor;
ÿ Noduri continentale- noduri (clasa B) la nivelul unei tari (in Romania exista nodul de la UPB, nodul de la ICI etc.) la care sunt conectate noduri locale ale unor retele;
ÿ Noduri locale -; noduri (clasa C) la nivel local (regional) care trebuie sa fie recunoscute de un nod continental (in Romania exista noduri locale in Bucuresti -; Universitatea Bucuresti, ASE,
Guvern, Parlament etc.)

Fig. 4 Tipuri de noduri in Internet
Din punct de vedere functional (Fig. 5), in sistemul Internet sunt operationale trei tipuri de calculatoare (servere) :
ÿ Calculator router (de dirijare) -; calculator ce furnizeaza servicii de dirijare a informatiilor intre doua noduri care se adreseaza prin emisie / receptie;
ÿ Calculator gateway (de legatura) -; calculator de legatura intre nivelurile retelei Internet si care realizeaza conectarea intre doua retele distincte;
ÿ Calculator host (gazda) -; calculator conectat la reteaua Internet pe unul dintre cele patru niveluri (utilizator, local, tara si mondial) de la care se pot cere servicii Internet;

Fig. 5 Tipuri de servere in reteaua Internet

7. CINE SE POATE CONECTA LA INTERNET ?
La Internet se poate conecta oricine dispune de cel putin un PC, un modem, o legatura telefonica si se adreseaza unui ofertant de servicii Internet (ISP -; Internet Service Provider) .

8. CARE ESTE ROLUL UNUI OFERTANT DE SERVICII INTERNET ?
Rolul unui ISP (Internet Service Provider) este acela de a pune la dispozitie abonatilor sai o poarta de acces la Internet.
Aceasta presupune un sistem de calculatoare care au la capat cablul ce le leaga direct la Internet, iar la celalalt capat modemuri (periferice care conecteaza doua calculatoare prin intermediul liniei telefonice, ulterior extinsa la orice mediu de transport date) ce permit utilizatorului sa se conecteze la sistemul de calculatoare ce fac legatura cu Internet-ul.
Legatura la Internet poate fi :
• Temporara (dial-up), utiliza nd ca suport reteaua telefonica existenta. Acest mod de conectare este preferat de majoritatea utilizatorilor, datorita costurilor reduse. Calitatea si viteza de transmisie lasa de dorit. In Fig. 6 este reprezentata o conexiune temporara.
MAGISTRALA
GATEWAY
(poarta)
MODEM
P C Modem PC
Modem

Fig. 6 Conexiune temporara

• Permanenta ce presupune existenta unei linii dedicate intre domiciliul utilizatorului si ISP. Aceasta varianta este cea mai avantajoasa din punctul de vedere al vitezei si calitatii transmisiei de date, dar este si cea mai scumpa, necesita nd un abonament lunar care variaza intre cateva sute si cateva mii de dolari, in functie de capacitatea de transfer a liniei. Este preferata de firmele si de cei ce au nevoie de o conectare permanenta la Internet. In Fig. 7 este reprezentata o conexiune permanenta.
Accesarea serviciilor mediului Internet se realizeaza de la calculatorul utilizatorului conectat la
Internet, care trebuie sa functioneze sub unul dintre sistemele Windows 95/98/NT/2000, Linux, Unix etc. si sa aiba instalate o serie de programe de navigare precum Netscape Communicator sau Microsoft
Internet Explorer.

MAGISTRALA
GATEWAY
(poarta)
Reþea
WS1
Terminal
WS2 WS3

Fig. 7 Conexiune permanenta
O situatie des inta lnita este aceea a unei institutii care a inchiriat un tronson pentru legarea la
Internet si pe care-l pune la dispozitia angajatilor prin intermediul retelei locale de calculatoare. Astfel de situatii se inta lnesc in cazul companiilor mari si medii si al institutiilor de invatama nt.

Se recomanda ca la alegerea unui ofertant de servicii Internet sa aveti in vedere raspunsul la urmatoarele intrebari :
• Ce fel de acces la Internet se ofera ? Interactiv (shell), SLIP/PPP, UUCP si/sau pe linii dedicate
?
• Care este taxa de instalare?
• Care sunt preturile pentru fiecare tip de acces ? Se taxeaza in functie de numarul de ore sau este o taxa fixa lunara ?
• Ce tipuri de modemuri si ce viteze suporta sistemul dvs. ?
• Trebuie sa platesc pentru spatiul de pe serverele dvs. pe care-l folosesc (daca este disponibila o optiune) ?
• Ce servicii Internet aveti disponibile ? E-mail, news, WWW, FTP, telnet, Gofher, IRC, UNIX shell ?
• Mi se ofera asistenta pentru configurarea software-ului ?
• Ce fel de documentatie voi primi o data cu stabilirea contului ? Sunteti dispusi sa ma ajutati la instalare ?
• Care sunt sansele sa primesc ton de ocupat ca nd ma conectez la Internet ?
Daca sunteti o persoana fizica sau o firma de dimensiuni mici ce nu are nevoie de acces Internet pentru toti angajatii, atunci veti opta pentru o conectare la Internet folosind liniile telefonice comutate, cunoscute la noi ca linii telefonice.
Acest tip de conectare se mai numeste si dial-up networking sau DUN.
Pentru o conectare comutata (DUN) se recomanda sa folositi modemuri de 28.8 kbps si 33.6 kbps, care sa cunoasca corectie de erori si compresie de date.
Problema cea mai importanta la alegerea unui ofertant de servicii Internet este capacitatea de transfer a liniei dorite si posibilitatea ISP-ului de a satisface aceasta cerere. De obicei, se stabileste de comun acord cu ISP-ul viteza maxima de transfer a datelor la un moment dat.
Dupa convenirea diverselor aspecte ale conectarii cu ofertantul de servicii Internet (ISP) trebuie sa va configurati calculatorul astfel inca t sa puteti beneficia de contractul incheiat.

In Windows 95 acest lucru este relativ usor deoarece Microsoft s-a gandit inca de la proiectare la utilizarea intensa a facilitatii numita Dial-UP Networking sau DUN.

Costurile unei conexiuni Internet au urmatoarele trei componente :
ÿ Costuri datorate Furnizorilor de servicii
ÿ Costuri pentru linia telefonica folosita la conectare
ÿ Costuri de startare a activitatii de conectare la Internet

9. CE REPREZINTA ADRESELE INTERNET?
Fiecare calculator conectat in Internet este identificat printr-o adresa unica, denumita adresa
Internet sau adresa I.P. Adresa I.P. este un numar pe 32 de biti (4 octeti). De cele mai multe ori adresa este prezentata in notatie cu un punct zecimal, folosind caracterul punct drept separator intre echivalentii zecimali ai celor 4 octeti.

Exemple :
1.1.37.109.4 - server de clasa A (nivel inalt) din Olanda
2.163.1.62.3 - server de clasa B (nivel tara) pentru conectarea la diverse biblioteci universitare din intreaga lume
Utilizatorii prefera sa utilizeze pentru adresare nu coduri numerice, ci notatii simbolice, nume, gestionat de sistemul DNS si care pot fi tinute minte mai usor. Un sistem de nume pentru adrese este folosit ca o carte de telefon, cunosca nd numele persoanei pentru a afla numarul de telefon. In felul acesta numele reprezinta un corespondent al adreselor numerice, asigura nd utilizatorilor o forma mai convenabila de adresare.
Sistemul de nume folosit pentru adresare in Internet se numeste Domain Name System (DNS) si este organizat pe domenii. Adresa numerica, corespunzatoare unui nume se gaseste cu ajutorul unui serviciu de informatii, jucat de un server de nume, care pastreaza corespondenta „nume- adresa numerica”.
Un domeniu poate contine, la ra ndul sau, mai multe niveluri.
Exemplu : ux.cso.uiuc.edu reprezinta o adresa in Internet.
E ux - reprezinta numele unui calculator. Acest calculator este gestionat de un grup, care se numeste cso (corespunde aici cu departamentul care detine calculatorul).
Departamentul cso este o parte a universitatii din Illinois in Urbana Champaig uiuc.
E uiuc - face parte din grupul institutelor de invatama nt (edu- educatie).
Domeniile originale de nivel inalt sunt urmatoarele :
ß com - organizatii comerciale
ß edu - organizatii educationale
ß gov - organizatii guvernamentale
ß mil - organizatii militare
ß org - alte organizatii
ß net - resurse de retea
Extinderea retelei Internet in diverse tari a determinat adoptarea unui set de domenii corespunzatoare tarilor:
ß ro - Roma nia
ß at - Austria
ß fr - Franta
ß de - Germania
ß us - SUA.
Observatie : Componentele unui nume arata cine este responsabil cu gestionarea numelui, nu unde se afla nodul denumit.

10. CARE SUNT TENDINTELE ACTUALE ?
Principale tendinte actuale :
ÿ Limbajul de programare JAVA
ÿ Data Warehouse (depozite de date)
ÿ NC (network computer)
ÿ Extranet
ÿ Internet2

Limbajul de programare Java-; este limbajul cu cea mai uimitoare evolutie din istoria limbajelor de programare. Este un limbaj de programare puternic, orientat pe obiecte, suporta nativ programarea concurenta, are facilitati de colectare a reziduurilor de memorie, suport puternic pentru programare pe orice platforma. Limbajul a fost realizat de Sun Microsystems.
Pe partea de client exista urmatoarele solutii de programare : Java Script, VBScript, applet-uri Java sau controale ActiveX.

Data Warehouse (depozite de date)
Conceptul depozitelor de date reprezinta o evolutie importanta in zona bazelor de date; practic, conceptul reprezinta trecerea de la bazele de date orientate pe tranzactii inspre cele orientate spre analiza.
Altfel spus, depozitul de date nu serveste la gestiunea diverselor entitati, ca t mai ales la analiza lor.
Depozitul de date devine o unealta inteligenta de lucru pentru manager, un suport pentru decizii si nu o resursa pentru contabili.

NC-uri (computere de retea)
NC-ul este o componenta hardware simpla (cu un cost mai mic de 500$) capabila sa-si incarce toate aplicatiile de care are nevoie din cadrul retelei (Internet sau intranet) la care va fi conectat.

Extranet
Este un nou concept care-si face loc alaturi de cel de Internet si intranet. Acest concept se vrea o legatura dintre Internet si Intranet, adica o zona care va avea ata t caracter privat (acces restra ns la ca teva companii), cat si unul public (mai mult de o companie). Asadar, prin Extranet se intelege utilizarea tehnologiilor Internet in vederea conectarii resurselor informationale a mai multor organisme intre care exista legaturi de colaborare.
Noul concept aduce cu sine o noua provocare : structurarea informatiilor pe mai multe nivele : publice, private si mixte.
Informatiile mixte vor avea mai multe atribute, o aceeasi informatie puta nd fi partajata cu o companie colaboratoare, dar nu si cu alta (tot colaboratoare, dar pe alte probleme).

Internet2
Aproximativ o suta de universitati americane, impreuna cu firme de prima marime din domeniu
(IBM, CISCO, Microsoft etc.) lucreaza la punerea la punct a celei de a doua generatii a Internetului,
Internet2, care va fi de o suta, pa na la o mie de ori mai rapida deca t actualul Internet. Viteze de ordinul a
600 Mbits/s (care permit transmiterea unei lucrari de 30 volume intr-o singura secunda) -; in comparatie cu viteza ridicol de mica de 56 Kbits/sec a celor mai bune modemuri actuale, vor deveni o realitate intr-un viitor destul de apropiat.
Video-conferinta va fi una din importantele utilizari ale Internetului, reduca nd la minim, necesarul deplasarilor fizice, dintr-un loc geografic intr-altul.

Acest sistem se adapteaza, in mod fundamental, la necesitatile video in timp real si se combina cu tehnologia mixta de rutaj-comutare.

11. INTERNETUL SI MEDIUL MILITAR
Deloc surprinzator, desi originile Internet-ului se afla intr-un proiect coordonat de ARPA, mediul militar a fost printre ultimele care au inceput sa adopte pe scara larga elementele acestei tehnologii, dat fiind caracterul datelor si informatiilor specifice, procedurile de lucru, rigiditatea si -; de ce nu -; conservatorismul recunoscut al organizatiilor militare.
Evolutiile in plan tehnologic, modificarea drastica a caracteristicilor campului de lupta modern, diversitatea actiunilor militare, volumul tot mai mare si caracterul critic al informatiilor necesare luarii deciziilor, au impus utilizarea pe scara tot mai larga a tehnologiei informatiei si integrarea acesteia cu tehnologia comunicatiilor si cu tehnica militara, ajunsa deja la un anumit grad de maturitate.
Asemenea managerilor organizatiilor civile, comandantii militari au constatat ca tehnologia Internet le poate aduce multe avantaje si le poate usura activitatea, deoarece in esenta lor, organizatiile militare nu se deosebesc foarte mult de organizatiile moderne civile.
Cum conducerea fortelor si mijloacelor a reprezentat din totdeauna un element critic in desfasurarea actului de comanda, nu este de mirare ca sistemele de comanda - control au fost primele penetrate de tehnologia Internet.
Renuntarea treptata la standardele militare in favoarea celor comerciale a redus presiunea exercitata de valoarea crescuta a costurilor necesare dezvoltarii de echipamente cu utilizare strict militara, precum si a costurilor reprezentate de instruirea si antrenarea utilizatorilor acestora.
Comunicatiile militare au inceput sa adopte filozofia impusa de protocolul TCP/IP si care practic reprezinta esenta proliferarii Internet-ului. Astfel, comandantii au constatat ca scoaterea din func tiune a unui numar de mijloace de comunicatii nu atrage dupa sine intreruperea comunicatiilor.
Diversitatea echipamentelor militare, utilizarea lor strict dedicata si conectivitatea lor scazuta determina dificultati majore in conducere. Pe masura ce automatizarea prin intermediul tehnicii de calcul a patruns in domeniul militar, toate aceste echipamente si noduri decizionale au relevat posibilitatea de interconectare prin exploatarea tehnologiei Internet.
Ducerea actiunilor militare simultan pe areale geografice de mari dimensiuni, ori situate la distante mari a impus tehnologia Internet ca solutie naturala de adaptat nevoilor militare in aceste conditii.
Transmiterea ordinelor de lupta a evoluat de la trimiterea unui plic cu documentul propriu-zis, prin curier, la transmiterea acestora prin mijloace de comunicatii secretizate. Documentul in cauza este in prezent un fisier al carui traseu este practic imposibil de anticipat, contine informatii de tip text si multimedia ofera informatii mult mai complete celui aflat in postura de executant.
Comandamentul oricarui esalon militar este in prezent un intranet in care membrii pot comunica usor, rapid si sigur. Solutiile tehnice de realizare a teleconferintelor si videoteleconferintelor datoreaza foarte mult deja traditionalelor voice-chat-urilor de pe Internet.
Unificarea formatelor de realizare si prezentare a documentelor si-a dovedit utilitatea si in mediul militar, iar in prezent majoritatea instrumentelor software care asigura suportul activitatilor de comandament au ca cerinta expresa si specificatie formatul (limbajul) HTML.
Sintetiza nd, se poate afirma ca tehnologia Internet are un impact deosebit si asupra organizatiilor militare deoarece pune la dispozitia acestora solutii tehnice si metodologice prin care acestea sa-si poata indeplini principalele functii: q Functia de comanda, prin transmiterea ordinelor si receptionarea rapoartelor sub forma unor documente complexe, purtatoare ale unor cantitati mult mai mari de informatii ierarhizate, intr-o maniera autentificata si sigura, la distante mari si simultan; q Functia de control, prin posibilitatea aplicarii unor masuri determinate de tehnologia utilizata, care sa intareasca disciplina, controlul si monitorizarea resurselor, precum si prin posibilitatea vizualizarii in timp real a unor situatii si a prelucrarii automate a unor indicatori relevanti pentru starea organizatiei; q Functia de consultare militara si politico-militara, prin posibilitatea efectuarii de teleconferinte si videoteleconferinte in regim secretizat;

q Functia de informare interna si externa, prin posibilitatea trimiterii/receptionarii de mesaje si documente ata t in interiorul, ca t si in exteriorul organizatiei; q Functia de documentare, prin posibilitatea consultarii bazelor de date existente la nivelul unei organizatii, sau la nivelul celor ierarhic superioare, in vederea cunoasterii unei situatii, a fundamentarii unei decizii, etc.; q Functia actionala, prin posibilitatea efectiva de facilitare a actiunii practice specifice, cat si de imbogatire a tipologiei actionale prin actiuni pe Internet asupra unor tinte stabilite si cu obiective precizate; q Functia de cooperare, prin posibilitatea coordonarii, comunicarii si schimbului mai facil de informatii intr-un mediu unitar, in cadrul actiunilor militare interarme, integrate si multinationale.

12. INTERNETUL IN ROMA NIA
In Roma nia, dupa 1990, reteaua Internet a cunoscut o expansiune deosebita prin aparitia diverselor legaturi interne si internationale, constituite in diverse retele. La inceput a aparut reteaua din mediul universitar (nodul central fiind UPB -; Universitatea Politehnica Bucuresti) si reteaua din mediul cercetarii
(nodul fiind ICI -; Institutul de Cercetari In Informatica).
Reteaua locala UPB este nodul central al retelei Ro-Edu-Net (The Romanian Education Network) la care sunt conectate retele din peste 100 de institutii de invatama nt si de cultura din Bucuresti si din tara.
In prezent, majoritatea centrelor universitare au retele locale conectate la Internet. Majoritatea institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, institute de cercetare si proiectare, marile biblioteci, firme cu diverse activitati sunt conectate la Internet. Cererea pentru conectare la Internet a determinat aparitia furnizorilor de servicii Internet ata t pentru domeniul public, ca t si pentru domeniul comercial.

Furnizori de servicii publice :
• RoEduNet
• SFOS (Soros Foundation for an Open Society)
• RNC (National RD Network -; Reteaua Nationala de Calculatoare pentru Cercetare si
Invatama nt)

Furnizori de servicii comerciale :
• PC -;NET Data Network
• EUnet Romania
• EuroNET Romania
• Kappa Servexim
• IIRUC-RoLink
• Web Club
• Dynamic Network Technologies