2.1 Industria de software. d5r17rp
Perioada care marcheaza trecerea la Societatea Informatica, definita ca societate a cunoasterii, presupune realizarea unor optiuni strategice privind realizarea de produse si servicii, cerute de evolutia societatii moderne, bazate pe TIC, caracterizate de valoare adaugata mare si consumuri reduse de materii prime si energie.
Acest domeniu a trecut printr-un proces dificil de adaptare si restructurare, care a evoluat satisfacator spre acele zone ale pietii in care suntem competitivi, ca de exemplu, industria de software. Tabelul de mai jos confirma aceasta evolutie:

______________________________________________________________________________
| Numarul de societati TIC* | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Hardware | 331 | 238 | 259 | 269 | 334 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Software | 2428 | 3428 | 3953 | 4669 | 5642 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
Sursa: Registrul Comertului, Ministerul Finantelor, aprilie 2004

O analiza a datelor, releva o serie de aspecte specifice.
Astfel, intreprinderile din domeniul hardware, care au cunoscut o cadere puternica dupa 1989, au devenit profitabile prin asamblarea locala de echipamente, importate in principal din surse asiatice. Calitatea productiei, eficienta procesului de asamblare, o proiectare inteligenta si un management eficient au dus la realizarea unor echipamente de calcul si transmisii date suficient de performante. Multe firme TIC au primit certificat ISO 9001, pentru acest tip de activitate, producand cca. 58.000 PC-uri anual.
Serviciile de configurare sisteme, vanzare de hardware, instalare, scolarizare si service sunt preluate de un numar de firme integratoare, din domeniul privat, care ofera aceste servicii inclusiv pentru produse software.
Intre anii 1999 si 2003 industria TIC a produs echipamente de calcul, transmisii date, telecomunicatii, software si servicii cu o rata de crestere pozitiva - care a atins 76% in anul 2003, fata de 2001 - ajungand la peste 2,5 mld. € in 2003, conform tabelului de mai jos:

Tabel: Productia TIC (milioane €)
______________________________________________________________________________
| | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de calcul | 261 | 229 | 253 | 464 | 534 |
| Echipamente de transmisii date | | | | | |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Semiconductori | 8 | 15 | 16 | 17 | 19 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de telecomunicatii | 472 | 591 | 510 | 597 | 661 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Alte componente/subansamble | 497 | 615 | 466 | 733 | 824 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de birotica | 16 | 18 | 17 | 18 | 27 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Aparate de masura si control | 102 | 94 | 94 | 142 | 153 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Software si servicii informatice | 58 | 69 | 116 | 174 | 232 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Total | 1414| 1631 | 1472 | 2145 | 2550 |
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
Sursa: Ministerul Industriei si Resurselor, 2003

Firmele straine, din domeniu, au o prezenta activa in Romania, avand cca. 50% din piata de echipamente hardware, pe care le vand prin distribuitori sau asamblori locali.
Industria de software cunoaste o dezvoltare deosebita, existand aproximativ 5500 de firme cu aceasta activitate declarata. Problemele cu care se confrunta sunt legate de cadrul legislativ, precum si de migrarea personalului inalt calificat. Se estimeaza ca in sectorul software si servicii in informatica lucrau 17.400 angajati in 2001, 20.400 angajati in anul 2002 si peste 29.000 in 2003. Efectivul de informaticieni din Romania este in continua crestere fiind determinat de cresterea pietei IT. Industria de software si servicii informatice dispune de resurse umane de inalta calificare, dar trebuie sa suporte o rotatie de personal de cca. 45% din efectiv, datorita emigrarii masive a specialistilor.
Exista un numar mic de mari societati de software, cu aproape 400 de salariati si un numar mare de societati mici cu max. 10 salariati. In termeni procentuali, 76% din firme au mai putin de 10 salariati, 14% au intre 10 si 50 de salariati, 8% au intre 50 si 100 de salariati si numai 2% au peste 100 de salariati.
Totusi, aceasta industrie a realizat din productia de software si servicii informatice aproximativ 174 mil. € in 2002 si peste 232 mil. € in 2003. Necesitatea de a implementa in aplicatii informatice, legislatia romaneasca, folosirea limbii romane in interfetele cu utilizatorii, practicile administrative locale si mediul de afaceri au dezvoltat aceasta industrie si pentru solutii autohtone.
Activitatea micilor societati se refera la dezvoltarea de software dedicat pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, construirea si incarcarea de baze de date cu un motor de cautare cunoscut si interfete romanesti, vanzarea de software importat. In completare, firmele mari ofera servicii diversificate de consultanta, modelare, dezvoltare, implementare, integrare, testare, reinginerie, intretinere. Aceste firme dezvolta aplicatii si instrumente bazate pe tehnologii web, aplicatii de comert electronic, afaceri electronice, proiectare, dezvoltare pentru arhitecturi distribuite etc. Astfel, in aceste firme s-a concentrat segmentul majoritar al productiei de software si servicii TIC.
Industria de software a cunoscut o crestere exponentiala si datorita faptului ca marile corporatii producatoare de software au folosit mana de lucru ieftina si profesional elevata din Romania, pentru dezvoltarea de software offshore.
Toate marile companii internationale de software sunt reprezentate in tara si folosesc serviciile unor distribuitori sau dezvoltatori de produse pentru vanzarea si implementarea in Romania de produse software. Acesta este un segment de piata care ocupa o parte semnificativa a fortei de munca specializata in domeniul TIC. Totusi, ramane un potential de forta de munca superior calificata, care este capabil sa dezvolte produse competitive si de inalta tehnicitate. Industria de software are o perspectiva certa de dezvoltare in Romania.

2.2. Piata in domeniul Tehnologiei Informatiei si a Comunicatiilor

Piata de TIC in anul 2002 pentru Romania a fost de 3.047 milioane euro si este evaluata la 3.595 milioane euro in 2003, cu o rata a cresterii de 18%,:
Piata romaneasca de TIC (Valoarea in mil. euro)
__________________________________________________________________________
|Nr. | | ANUL |
|crt.| PRODUS |____________________________________|
| | | 2001 | 2002 | 2003 | 2004* | 2005* |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 1.| Echipamente de calcul Hardware | 164 | 177 | 209 | 220 | 233 |
| | Servere | 38 | 37 | 44 | 51 | 57 |
| | PC-uri si statii de lucru/alte | | | | | |
| | asemanatoare | 126 | 140 | 165 | 169 | 176 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 2.| Echipamente de transmisii date | 86 | 106 | 255 | 168 | 186 |
| | Hardware | | | | | |
| | LAN Hardware | 13 | 14 | 139 | 17 | 19 |
| | Alte echipamente pentru | 73 | 92 | 116 | 151 | 167 |
| | transmisii date | | | | | |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 3.| Software si Servicii | 67 | 88 | 146 | 122 | 140 |
| | Produse Software | 32 | 39 | 49 | 58 | 65 |
| | Servicii informatice | 35 | 49 | 56 | 64 | 75 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 4.| Echipamente de telecomunicatii | 445 | 583 | 722 | 821 | 856 |
| | (centrale PBX, echipamente de | | | | | |
| | rutare etc.) | | | | | |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 5.| Echipamente terminale | 177 | 234 | 249 | 241 | 241 |
| | Seturi telefoane mobile | 100 | 133 | 148 | 126 | 123 |
| | Alte echipamente terminale | 77 | 101 | 101 | 115 | 118 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 6.| Servicii carrier |1.093 |1.377 |1.472 | 2.107 | 2.503 |
| | Servicii telefonice (incluzand | 553 | 612 | 613 | 867 | 982 |
| | servicii Internet si on-line) | | | | | |
| | Servicii de telefonie mobila | 370 | 552 | 644 | 956 | 1.195 |
| | Servicii pentru linii | 22 | 30 | 34 | 50 | 64 |
| | inchiriate si comutare de date | | | | | |
| | Servicii CATV | 148 | 183 | 181 | 234 | 262 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| 7.| Echipamente de birotica | 88 | 52 | 56 | 59 | 64 |
| | Copiatoare | 20 | 17 | 19 | 20 | 20 |
| | Alte echipamente birotica | 38 | 35 | 37 | 39 | 44 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
| | TOTAL | 2.120| 2.617| 3.109| 3.738 | 4.223 |
|____|________________________________|______|______|______|_______|_______|
* Valori estimate
Sursa: Electronic Year Book, European Information Technology Observatory - EITO, 2003
In anul 2003, piata de calculatoare (hardware) a fost de 208 mil. Euro, cu o crestere de 18% fata de anul 2002. Piata pentru software standard a fost evaluata la 49 mil. Euro in 2003, iar piata de servicii informatice la 56 mil. Euro. Pentru anul 2004 se estimeaza o crestere de 16 - 17% pentru acest sector, respectiv la cca. 66 - 68 mil. Euro.

2.3. Estimarea evolutiei pietei
Piata de TIC in Romania trebuie evaluata in perspectiva a cel putin 2 - 3 ani, pana in 2006 - 2007, pentru a defini orientarile si optiunile strategice, asociate cu directiile de actiune necesare pentru realizarea obiectivelor prioritare, legate de dezvoltarea acestui sector in tara. In termeni generali, factorii determinanti ce definesc piata sunt:
1. Cerintele (cererea), definite prin asteptarile consumatorilor de TIC, satisfacute prin cumpararea si utilizarea de servicii si produse. Cererile exista in fiecare potential utilizator de TIC sau pot fi stimulate prin educatie si prin alte metode specifice pietei;
2. Competitia, a carei existenta conduce la scaderea preturilor, cresterea calitatii produselor si serviciilor si implicit a satisfactiei cetatenilor;
3. Dimensiunea pietei, definita prin volumul vanzarilor care se pot realiza, exprimat atat prin numarul de cumparatori, cat si prin cantitatea sau frecventa in cumpararea de bunuri si servicii TIC pe o anumita perioada.
In evaluarea de ansamblu a pietei TIC ca piata industriala, trebuie sa fie avuta in vedere proportia diferitelor categorii de consumatori/utilizatori. In cadrul tarilor dezvoltate aceasta este de: cca. 25% pentru fiecare din domeniile industrial si financiar-bancar (impreuna aproximativ 50%), cca. 17% pentru domeniile comert si sector public (impreuna aproximativ 34%). In Romania, datele preliminare furnizate de INSE pentru 2003 aferente dotarii tehnice si numarului de utilizatori Internet din intreprinderile cu peste 50 de salariati sunt prezentate in continuare:
______________________________________________________________________________

| Activitate | Utilizatori Internet | Dotare la 31 decembrie 2003 |
| | (numar) | (numar PC, servere, |
| | | calculatoare personale) |
|________________________|_______________________|_____________________________|
| | 2001 | 2003 | 2001 | 2003 |
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Industrie-constructii | 4.378 | 35.382 | 66.564 | 117.344 |
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Comert | 1.259 | 8.615 | 10.638 | 25.233 |
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Servicii | 5.787 | 23.448 | 31.933 | 58.177 |
|________________________|___________|___________|________________|____________|
| Asigurari si banci | 1.190 | 6.999 | 34.320 | 40.159 |
|________________________|___________|___________|________________|____________|
(sursa: date preliminate INSE, 2003)
Astfel, numarul de utilizatori Internet in cadrul intreprinderilor cu peste 50 de angajati a crescut de 7 ori, fata de 2000, iar numarul de PC-uri, servere si calculatoare a crescut, pentru aceeasi categorie de intreprinderi, cu 75%, fata de 2000. Utilizatorii Internet din cadrul intreprinderilor cu peste 50 de angajati sunt structurati dupa cum urmeaza: 48% in industrie si constructii, 12% in comert, 31% in industria de servicii, 9% in domeniul bancar si de asigurari. Dotarile cu calculatoare personale, servere sau PC-uri este structurata, (pentru intreprinderi cu peste 50 de angajati), pe domenii dupa cum urmeaza: 49% in industrie si constructii, 10% in comert, 24% in industria de servicii si 17% in domeniul bancar si de asigurari.
O dezvoltare cu participare semnificativa la PIB a domeniului TIC nu poate fi conceputa fara o penetrare pe piata externa, dominata de firmele localizate in tarile dezvoltate in principal, fapt ce impune ca strategie trei optiuni:
- cooperarea cu firmele prezente pe piata externa, oferind acestora avantaje competitive in special prin valorificarea fortei de munca cu pregatire superioara, cat mai bine plasata in ierarhia valorii adaugate la produsele si serviciile folosind TIC;
- ocuparea unor segmente ale pietei externe, prin oferte atractive, in conditiile asigurarii unei infrastructuri de comunicatii la nivelul celor existente in tarile dezvoltate;
- concentrarea pe realizari in domenii care presupun valorificarea superioara a cunostintelor si fortei intelectuale, care pot transforma aptitudinile intelectuale in valoare adaugata pentru produse si servicii specifice societatii informatice, cu obtinerea unui profit si a unei pozitii favorabile pe plan international.
Piata interna poate fi analizata cantitativ prin statisticile existente, pana in anul 2003 si prin ritmuri posibile de dezvoltare fie la nivelul mediu prognozat pentru tarile vecine si cele din UE, fie cu ritmuri de 2 - 3 ori mai mari.

Volumul total al cheltuielilor in domeniu TIC in Europa Centrala si de Est in 2003 a fost de cca. 10.618 mil. EURO, cu o crestere maxima in zona serviciilor de cca. 20%. La acest indicator, se pot prevede urmatoarele niveluri si ritmuri pentru Romania:

___________________________________________________________________
| | Cheltuieli TIC | Cheltuieli TIC pe cap de |
| | ca % din | locuitor (EURO) |
| | PIB |_________________________________|
| | in 2001 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |
|________________|________________|_______|_______|________|________|
| Cu rata de | 1,5 | 22 | 26,5 | 31,8 | 38,2 |
| crestere 20% | | | | | |
|________________|________________|_______|_______|________|________|
| Cu rata de | 1,5 | 22 | 33,1 | 49,6 | 74,4 |
| crestere 50% | | | | | |
|________________|________________|_______|_______|________|________|

Piata TIC din Romania este evaluata pentru anul 2003 la 3.047 mil. Euro, iar piata serviciilor Internet in 2003, este evaluata la 43,2 mil. Euro, urmand sa atinga 44 mil. Euro in 2004.
In ipoteza unor ritmuri de 20% si respectiv 50% crestere anuala se poate ajunge la:

(nr./1000 locuitori)
______________________________________________________________________________
|\ Rata de crestere | 20% | 50% |
| \ |___________________________|___________________________|
| \ Ani | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |
| \ | | | | | | | | |
| \ | | | | | | | | |
| \ | | | | | | | | |
|Indicatori \ | | | | | | | | |
| \ | | | | | | | | |
| \ | | | | | | | | |
| \ | | | | | | | | |
|____________________\_|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Adrese Internet | 1,4 | 1,67| 2,01| 2,48| 1,4 | 2,06 | 3,2 | 4,69 |
| inregistrate | | | | | | | | |
| (Web site) | | | | | | | | |
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Utilizatori Internet | | | | | | | | |
| inregistrati (IP) | 38 | 45,9 | 55,12| 66,15| 38 | 57,4 | 86,13|129,5 |
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| Calculatoare de tip | 45 | 54,2 | 65,14| 78,2 | 45 | 67,8 |101,79|152,6 |
| PC | | | | | | | | |
|______________________|______|______|______|______|______|______|______|______|

- Surse: IDC, Banca Mondiala, ANISP, Studiul Roland Berger.

In conditiile cresterii anuale cu rata 50%, in 2006, Romania poate depasi nivelul mediu pe ansamblul statelor CEE. In valori absolute (mii de calculatoare de tip PC) piata romaneasca poate depasi pietele tarilor amintite cu mentiunea ca acestea au un numar mai mic de locuitori:

(mii PC)
___________________________________________________________
| Ani | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 |
| Rata de crestere | | | | |
|______________________|________|________|________ |________|
| 20% | 1.021 | 1.225 | 1.435,1 | 1.723 |
|______________________|________|________|________ |________|
| 50% | 1.021 | 1.225 | 2.296 | 3.445 |
|______________________|________|________|________ |________|

La acest indicator, in 2005, Romania depaseste ca dimensiune a pietei nivelurile atinse de Republica Ceha si Ungaria din anul 2003.
Proiectele guvernamentale anuntate in 2003, asociate cu cadrul legal si de reglementari prevazut cu cresterea economica in domeniile mari consumatoare de TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finante-banci, comert etc.) pot asigura ritmuri de recuperare a ramanerii in urma a tarii in acest domeniu la cei mai multi indicatori.
Cerintele in domeniul B2B se preconizeaza a reprezenta cca. 95,6% din valoarea totala a pietei de e-business in tarile amintite, cu o rata de crestere anuala de cca. 50%, depasita insa de cresterea aplicatiilor B2C ca ritm (cca. 170% in urmatorii trei ani), insa nu in valori absolute.
In 2003, s-au realizat tranzactii B2C in valoare de cca. 2,1 mil. EURO, fata de 18 mil. EURO in Republica Ceha, 8,5 in Slovacia si 9,8 in Ungaria. Se apreciaza ca domeniul comertului electronic va reprezenta un segment important al pietei interne si externe, impunandu-se masuri si actiuni ferme de sustinere si stimulare a domeniului.
Daca se considera datele din Yearbook of World Electronic, ale Ministerului Industriei si Resurselor din 2003 si cu estimarile pentru 2004, se pot evalua urmatoarele dimensiuni ale ofertei in domeniul TIC:

Produse si servicii TIC (mil. EURO)
______________________________________________________________________________
| Ani si rate de | 2003| 2004 | 2005 | 2006 |
| crestere | |_______________|_______________|_______________|
| | | | | | | | |
| Produse si | | 20% | 50% | 20% | 50% | 20% | 50% |
|_servicii_______________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de calcul | 533 | 640 | 800 |767,9 | 1.200 | 921,1 | 1.440 |
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Componente active | 19 | 22,2 | 28 | 27,2 | 33,4 | 32 | 40,1 |
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de | 661 | 793 | 992 |952,1 |1.487,7|1.142,5|2.231,5|
| telecomunicatii | | | | | | | |
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Componente si | 825 | 989,7 |1.237,2|1.187,6| 1.862 |1.425,2|2.166,2|
| subansamble | | | | | | | |
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Echipamente de | 28 | 33,4 | 42 | 40,1 | 63 | 48,2 | 94 |
| birotica | | | | | | | |
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Aparate de masura si | 153 | 459 | 229 | 551,2 | 345 | 661,4 | 516,8 |
| control | | | | | | | |
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| Software si servicii | 232 | 278 | 348 | 334 | 522 | 400,3 | 783 |
| informatice | | | | | | | |
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|
| TOTAL |2.451|3.215,3|3.676,2|3.860,1|5.513,1|4.630,7|7.271,6|
|________________________|_____|_______|_______|_______|_______|_______|_______|

Considerand un ritm mediu anual de 50% si pornind de la un volum al produselor si serviciilor estimat in 2003 de 2.451 mil. EURO, se ajunge in 2006 la un total de 7.271,6 mil. EURO. La aceasta dimensiune a pietei interne (cca. 7.308 mil. EURO) ar trebui obtinut un volum la export de produse si servicii, in special in domeniul aplicatiilor si software-ului, de minimum 3.480 mil. EURO (aproximativ (50%), in vederea acoperirii eforturilor care se fac pentru dezvoltarea infrastructurii informationale si de comunicatii, precum si in domeniul educatiei si formarii de specialisti pentru a fi la nivelul cerintelor din UE.

2.4. Orientari si optiuni strategice de dezvoltare
Societatea Informatica se bazeaza pe o abordare orientata catre cetateni. Aceasta abordare trebuie sa asigure integrarea cunoasterii si experientei cetatenilor in acest proces, ca o forta conducatoare catre o noua societate, bazata pe cunoastere.
Societatea Informatica este bazata pe partajarea informatiei si participarea in conditii egale a tuturor componentelor societatii, Guvern, sector privat si societate civila. Contributia acestor componente este vitala in eforturile de a permite tuturor cetatenilor sa beneficieze de serviciile Societatii Informatice.
Definirea directiilor principale pentru strategia de dezvoltare a Societatii Informatice are la baza urmatoarele cerinte:
- Asigurarea accesului la informatii si la cunoastere
Indivizii si organizatiile trebuie sa beneficieze de accesul la informatie si la cunoastere, cu precadere in domeniul public. Informatia trebuie sa fie usor accesibila. Statul trebuie sa extinda oportunitatile de furnizare a informatiilor pentru toti, prin crearea de continut digital.
- Dezvoltarea capacitatii umane prin educatie, instruire si formare
Cetatenii trebuie sa aiba acces la dobandirea noilor abilitati in scopul de a participa activ la Societatea Informatica si sa beneficieze pe deplin de posibilitatile pe care aceasta le ofera. Aceste abilitati vor fi obtinute in scoala primara, generala si in liceu, in cadrul formarii la locul de munca, dar pot fi obtinute si prin educatie continua si la distanta.
- Dezvoltarea capacitatii nationale de cercetare-dezvoltare si inovare in domeniul TIC
Politicile guvernamentale trebuie sa sustina intarirea capacitatii si inovare in domeniul TIC, pentru a permite realizarea unor progrese semnificative pe plan national, ca si cresterea capacitatii de integrare si a competitivitatii pe plan international in aceste domenii cu impact major in dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere.

- Crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, inclusiv cadrul legal, de reglementari si politici generale
Pentru a maximiza beneficiile sociale si economice ale Societatii Informatice, Statul trebuie sa creeze un mediu de incredere, transparent si un cadru legal si de reglementare ne-discretionar, care sa incurajeze inovatia tehnologica si competitia, si astfel sa incurajeze investitiile necesare, in principal din partea sectorului privat, pentru dezvoltarea infrastructurii si a noilor servicii.
- Promovarea serviciului universal la un pret accesibil
O infrastructura dezvoltata in mod adecvat reprezinta o preconditie pentru accesul sigur si ieftin la informatie, de catre toate componentele societatii. Imbunatatirea conectivitatii prezinta o importanta speciala si este atat responsabilitatea sectorului privat cat si a sectorului public, intre care se pot dezvolta parteneriate, inclusiv pentru dezvoltarea comunitatilor locale.
- Imbunatatirea securitatii informatiei la nivel global si a retelelor de comunicatii
Societatea Informatica presupune imbunatatirea potentialului creativ al oamenilor si a modului in care circula informatia. In acelasi timp, sistemele globale de comunicatii si de informare pot fi utilizate si in scopuri incompatibile cu cele pentru care au fost dezvoltate. Este necesar ca Statul sa actioneze hotarat pentru a preveni utilizarea rau-intentionata a resurselor informationale si a tehnologiilor.

2.4.1. Obiective globale si prioritati
Utilizarea larga a tehnologiilor informatice si de comunicatii (TIC) conduce la implicatii profunde in viata social-economica si la transformari fundamentale in modul de a realiza produsele si serviciile, in comportamentul uman. Valorificarea superioara a acestor tehnologii poate asigura un progres economic-social ce caracterizeaza Societatea Informatica, cu conditia indeplinirii unor obiective si orientari de natura strategica si prin politici adecvate starii societatii in care traim:
- consolidarea democratiei si a institutiilor statului de drept prin participarea cetatenilor la viata politica si facilitarea accesului nediscriminatoriu la informatia publica, imbunatatirea calitatii serviciilor publice si modernizarea administratiei publice (e-Government, e-Administration);
- dezvoltarea economiei de piata si trecerea progresiva la noua economie, cresterea competitivitatii agentilor economici si crearea de noi locuri de munca in sectoare de inalta tehnologie prin dezvoltarea comertului electronic, tele-lucrului, a unor noi metode de management a afacerilor, de management financiar si a resurselor umane, integrarea capabilitatilor TIC in noi produse si servicii, dezvoltarea sectorului TIC.
- cresterea calitatii vietii prin utilizarea noilor tehnologii in domenii precum: protectia sociala, asistenta medicala, educatie, protectia mediului si monitorizarea dezastrelor, siguranta transporturilor etc. si pe aceasta cale integrarea in structurile euro-atlantice si in Societatea Informatica Globala.
- consolidarea si dezvoltarea unei ramuri a economiei nationale care sa asigure realizarea de produse si servicii competitive pe piata interna si externa, cerute de evolutia lumii contemporane. O ramura a economiei bazata pe produse si servicii care valorifica TIC pe piata interna si, mai ales, la export, ar permite ocuparea resursei umane in activitatile caracterizate de eficienta maxima, comparativ cu alte ramuri, prin faptul ca produsele si serviciile specifice Societatii Informatice contin o cota ridicata a valorii adaugate, asociata cu consumuri minime de resurse materiale si de energie. O asemenea optiune corespunde previziunilor privind evolutia societatii umane in secolul XXI, fiind sustinuta de experienta ultimilor zece ani in tari de dimensiuni mici, cum sunt Irlanda, Finlanda sau Israelul.
In ultimii ani au intervenit schimbari importante in evolutia societatii, cu un impact major asupra modului in care gandim, muncim, interactionam, petrecem timpul liber si in mod special, asupra modului in care realizam lucrurile si serviciile. Schimbarile majore care au impus acest impact si care vor marca evolutia societatii in perspectiva noului mileniu sunt legate in principal de globalizarea competitiei si a pietelor si de progresele obtinute in domeniul TIC.
In acest context ce defineste Societatea Informatica, asistam la impunerea cunoasterii ca un factor critic, determinant, al cresterii economice si al standardului de viata. Cunoasterea acumulata in lume poate fi transformata in bunuri si servicii de catre cei care au acces la aceasta cunoastere. Cunoscutul dicton "cunoasterea este putere" devine o realitate in conditiile Societatii Informatice si a globalizarii. Globalizarea si noile TIC impun realizarea produselor si serviciilor la nivelul standardelor existente pe piata externa/globala, in special pe piata interna a UE, in care aceste standarde sunt la nivelul cel mai ridicat.
- realizarea produselor si serviciilor inovative la acest nivel nu se poate asigura decat prin mentinerea si dezvoltarea unei capacitati de cercetare-dezvoltare-inovare sustinuta de un transfer tehnologic activ catre producatorii de bunuri si servicii. Constientizarea acestei stari impune elaborarea unei strategii a dezvoltarii economiei nationale si a unor sectoare viabile ale acesteia care sa faca fata competitiei pe piata interna si externa, mai ales a UE.
Avand exemplul tarilor amintite mai sus (Irlanda, Israel, Finlanda), Romania trebuie sa faca o optiune fundamentala pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei care sa realizeze produse si servicii bazate pe TIC, cerute de Societatea Informatica.

2.4.2 Optiuni strategice in domeniul hardware si software
In domeniul hardware pot fi alese unele nise pe piata interna sau la export, pentru produse care pot fi mentinute prin cercetare-dezvoltare-inovare, la un nivel competitiv ridicat, pe durate medii-lungi.
O alta optiune in domeniul fabricatiei ar fi aceea pentru o pozitie de furnizor pentru anumite componente si subansamble, cu un nivel de competitivitate corespunzator, sustinut de asemenea prin activitati de cercetare-dezvoltare-inovare.
In concluzie, pentru acest domeniu, se poate continua fabricatia de asamblare, cu componente si subansamble de import, pentru cerintele pietei interne si, eventual, un export nesemnificativ pentru produse complexe, insa cu o pozitie satisfacatoare de subfurnizor pentru anumite componente si subansamble.
In domeniul software exista un potential deosebit si o perspectiva ce poate fi atinsa numai printr-o abordare realista, pragmatica. Plecand si de la evaluarile unor experti straini asupra starii acestui domeniu, se pot recomanda cateva cai de urmat, tinand cont de piata (interna, externa) si tipul activitatii cerute pentru a satisface cererea (activitati de tipul serviciilor si activitati mai complexe care urmaresc realizarea de produse-program standard, pe domenii de aplicatie). In acest cadru se pot defini patru optiuni:
- Servicii la cerere pentru piata interna
- Produse-program complexe pentru piata interna
- Servicii la cerere pentru piata externa
- Produse-program complexe pentru export
Pe baza acestor optiuni se pot defini mai multe strategii, cu scenarii posibile de realizare:

1. O strategie orientata pe cererea pietei interne, bazata pe primele doua optiuni, care presupune inlaturarea unor bariere care se opun dezvoltarii acestei orientari, cum ar fi:
- costurile mari presupuse de realizarea de produse program complexe, cu o pregatire corespunzatoare a specialistilor implicati (analisti si proiectanti de aplicatii si sisteme complexe, alaturi de programatori-codificatori), inclusiv a managementului de proiect;
- preferinta pentru software de import;
- pirateria si dimensiunea inca redusa a pietei interne pentru produse program complexe;
- insuficienta educare a consumatorilor in domeniul comertului electronic;
- absenta unor informatii de piata suficiente si semnificative, care sa permita planificarea si realizarea, mai ales de produse program complexe.
2. O strategie orientata pe export, bazata pe ultimile optiuni, care poate fi benefica si pietei interne, insa cu necesitatea inlaturarii unor bariere care se opun si dezvoltarii acestei orientari, cum ar fi:
- asigurarea unei infrastructuri informatice nationale la nivelul tarilor dezvoltate;
- asigurarea unor cercetari de piata si a unor contacte cu parteneri externi;
- dezvoltarea pietei interne la nivelul cerintelor pietei externe;
- sustinerea obtinerii unor profituri care sa permita dezvoltarea mai rapida, datorita intrarii mai tarziu pe piata (time-to-market intarziat fata de competitori);
- restructurarea pregatirii specialistilor pentru activitati presupuse de cele doua optiuni.
In concluzie, pentru acest domeniu, se pot proiecta mai multe cai de urmat cu urmatoarea ordine de prioritati:
1. Consolidarea elaborarii de Servicii la cerere pentru piata interna pentru acele servicii care sunt competitive pe piata interna;
2. Trecerea la Export de servicii, in diferite formule, care sa permita cunoasterea pietei si acumularea de know-how;
3. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru piata interna, ceea ce presupune consolidarea firmelor romanesti pe piata interna si asigurarea pregatirii unui numar mai mare de specialisti in domeniu (analisti si proiectanti de aplicatii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activitatilor si de inovare, in special la nivelul agentilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice;
4. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru export, ceea ce presupune consolidarea firmelor romanesti pe piata externa si asigurarea pregatirii unui numar mai mare de specialisti in domeniu (analisti si proiectanti de aplicatii complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activitatilor si de inovare, in special la nivelul agentilor economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice pe plan international, in special in nise de piata care pot oferi avantaje competitive Romaniei;
Se remarca faptul ca pentru primele trei cai prezentate (1, 2, 3), exista o experienta pozitiva in tara, care trebuie stimulata si generalizata, inclusiv prin crearea de parcuri stiintifice si tehnologice in domeniul software in marile orase si centre universitare, pentru a valorifica si stabiliza tanara generatie de specialisti, care se pot forma si afirma in tara.

2.4.3. Scenarii privind dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor
Pe ansamblul celor doua domenii prezentate, fabricatia de echipamente si software, din punctul de vedere al strategiei si politicii guvernamentale exista mai multe scenarii de sprijin, cu tot atatea cai de urmat:
- Scenariul cu actiuni "in forta", de tipul economiilor centralizate;
- Scenariul cu actiuni de urmarire pasiva a evolutiei domeniilor considerate, care se poate numi al "statului minimal" (ca interventie);
- Scenariul cu actiuni promotionale, de incurajare si motivare prin mecanisme de piata a realizarii obiectivelor urmarite, care se poate numi al "statului promotional".
Calea scenariului "in forta" este de neconceput in cadrul noii orientari a tarii, iar calea scenariului "statului minimal" ar insemna o desconsiderare a interesului national, Romania urmand a face ceea ce nu au facut economiile cele mai liberale, in USA, Japonia, UK, care au sprijinit incepand cu anii '50 - '60 domeniul TIC prin programe speciale si fonduri pentru cercetarea-dezvoltarea universitara si de firma cu fonduri impresionante. Calea "statului minimal" ar insemna o ramanere in urma inadmisibila cu pierderea de timp la scara istorica. Se pune deci problema urmarii unei cai a statului promotional, care sa valorifice la maximum ceea ce poate oferi statul si piata intr-o perioada de timp cat mai scurta.
Pentru a urma aceasta cale, trebuie sa se plece de la o evaluare corecta/obiectiva a starii indicatorilor ce definesc Sistemele Informatice si sa se asigure la nivelul factorilor competenti (Guvern, Parlament, Asociatii profesionale si patronale), interventii promotionale pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei bazate pe TIC prin:
- asigurarea unei infrastructuri informationale nationale la nivelul tarilor dezvoltate;
- stimularea investitiilor in domeniul TIC;
- asigurarea pregatirii si competentelor cerute pentru optiunile strategice din domeniul software-ului;
- stimularea cercetarii - dezvoltarii pentru a sustine exportul in domeniul TIC si cooperarea internationala;
- realizarea de studii de piata in domeniul TIC;
- actiuni promotionale pe piata externa si incurajarea productiei destinate exportului;
- asigurarea dreptului la proprietate intelectuala si reducerea pirateriei software;
- sprijinirea firmelor autohtone de produse si servicii TIC si incurajarea parteneriatelor care sa faciliteze transferul de tehnologie (know-how), inclusiv externalizarea anumitor servicii;
- asigurarea restructurarii si privatizarii firmelor de stat din domeniul TIC si crearea unor parcuri stiintifice si tehnologice in domeniu;
- asigurarea cadrului legal si al reglementarilor cerute de utilizarea TIC si de dezvoltarea Sistemului Informatic.
In concluzie, se poate spune ca trecerea de la "statul proprietar/autoritar" la "statul promotional" trebuie sa se faca direct, evitand faza intermediara a "statului minimal", care ar insemna pierderea unui timp pretios in consolidarea si dezvoltarea unei ramuri a economiei care sa realizeze produse si servicii competitive in conditiile globalizarii, cerute de Societatea Informatica.
In aceste conditii, urmarind si natura interventiilor promotionale prezentate mai sus, rezulta cateva orientari care, la randul lor, genereaza actiuni si proiecte, cu responsabilitati, resurse si indicatori de urmarire si evaluare, cu prioritate privind:
- dezvoltarea infrastructurii informationale intr-un ritm accelerat, insa asociat cu realizarea conditiilor de valorificare a infrastructurii prin servicii cu valoare adaugata care sa motiveze investitiile, mai ales daca sunt de stat sau cu garantii guvernamentale;
- completarea si consolidarea cadrului legislativ si de reglementari specifice domeniului TIC si a impactului acestor tehnologii in dezvoltarea social-economica;
- stimularea cererii pe piata interna din partea agentilor economici, sectorului public (prin cerere agregata) si la nivel de familie/persoana, in paralel cu incurajarea exportului si patrunderii pe piata externa, inclusiv in parteneriat cu firme de prestigiu care dispun de capital, tehnologii avansate si piata;
- orientarea formarii de specialisti pentru a permite implicarea intr-un timp minim la realizarea de produse si servicii specifice TIC, in partea superioara a ierarhiei valorii adaugate (fazele de specificare-conceptie-proiectare), scutind firmele romanesti de cheltuieli suplimentare si pierdere de timp in raport cu competitia, la livrarea de produse si servicii pe piata interna si la export.
Pe acest fundal de sprijin si conditii favorabile promovarii domeniului TIC, firmele pot adopta diferite strategii de dezvoltare:
1. Realizarea de produse complexe, de un interes mai larg in utilizare, pe baza unor activitati de cercetare-dezvoltare proprii si in cadrul unor proiecte costisitoare, insa cu o valoare adaugata mare;
2. Realizarea de produse si servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, in urma analizei realizate impreuna cu acestia;
3. Realizarea de produse prin generalizarea unor solutii rezultate dintr-o experienta anterioara, prin ceea ce s-ar numi "servicii transformate in produse", care satisfac o cerere curenta a unui client;
4. Realizarea si dezvoltarea de aplicatii pe baza unor tehnologii si orientari noi, a unei inovari ce rezulta dintr-o cercetare proprie sau valorificata de la institutii de cercetare-dezvoltare prin costuri mai mici, daca cercetarea-dezvoltarea a fost sustinuta de programe guvernamentale.
Pe baza obiectivelor globale specifice evolutiei societatii moderne catre o societate informatica ca societate bazata pe cunoastere, precum si a optiunilor strategice posibile a fi adoptate in Romania, se poate trece la definirea si selectarea unor obiective prioritare, specifice/adaptate tarii noastre, sustinute de directii de actiune, cu responsabilitati, termene si resurse necesare, cu un sistem adecvat de evaluare si urmarire a obiectivelor propuse.