" 6.1. Notiuni de tiparire in mediu Windows 95/98

Desi lumea moderna tinde, din ce in ce mai mult, catre "biroul fara hartie", imprimarea rezultatelor prelucrarii computerizate a datelor este inca o operatiune des executata. Actiunea prin care un set de date, organizat intr-o anumita maniera, este transpus din calculator in varianta scrisa, prin intermediul unei imprimante, se numeste tiparire. Se folosesc, in mod uzual, si alti termeni, avand aceeasi semnificatie: listare, imprimare si chiar printare (cuvantul folosit in limba engleza este print, de unde si acest din urma termen; nu se recomanda utilizarea acestuia, deoarece exista suficiente cuvinte romanesti care pot exprima acelasi lucru!).

Dispozitivul care manipuleaza suportul pentru tiparire (hartie, carton, folie transparenta etc) si care realizeaza imprimarea propriu-zisa se numeste imprimanta (printer, in limba engleza). Aceasta trebuie sa fie conectata, intr-un mod anume, la calculatorul care contine datele de tiparit, si sa poata sustine un "dialog" cu acesta. Cat timp lucrati asupra unui fisier specific unei aplicatii (registru, in cazul Excel), orice prelucrare realizati asupra sa este vizibila pe ecranul monitorului. Se spune ca monitorul este un dispozitiv periferic de iesire: periferic pentru ca este extern carcasei calculatorului, de iesire pentru ca afiseaza date rezultate in urma actiunii utilizatorului, deci de la calculator spre utilizator (un dispozitiv periferic de intrare este tastatura, prin intermediul careia utilizatorul furnizeaza date catre calculator). Imprimanta este si ea tot un dispozitiv periferic de iesire, asemeni monitorului.

Modul in care o imprimanta este conectata la un anumit calculator, precum si configurarea acesteia pentru a tipari exact ceea ce se asteapta de la ea, sunt notiuni care vor fi tratate in aceasta lectie.

Unul dintre marile avantaje ale mediului Windows este posibilitatea de a utiliza mecanisme unice, standardizate, pentru a executa operatii comune mai multor aplicatii. Tiparirea este una dintre acestea. Orice aplicatie care lucreaza in mediu Windows va utiliza acelasi mecanism pentru tiparirea datelor. Acesta este implementat in interiorul sistemului de operare si trebuie sa poata fi accesat de orice aplicatie care lucreaza in sistem. Totusi, fiecare aplicatie manipuleaza, in stil propriu, anumite tipuri de date. Windows, ca sistem de operare, nu trebuie sa stie toate aceste tipuri de date. In caz contrar, ar fi nevoie de foarte mult spatiu de stocare pentru mecanismele de interpretare si tiparire, pe de-o parte, iar pe de alta parte ar insemna restrictionarea producatorilor de aplicatii la utilizarea doar a acelor tipuri de date pe care le "stie" Windows. Din aceste motive, fiecare aplicatia dispune de proceduri prin care transforma (intern, in memoria calculatorului sau pe hard disk) propriile date intr-un format compatibil cu mecanismele generale ale Windows. Din momentul incheierii acestei actiuni de conversie, tiparirea intra in sarcina sistemului de operare, aplicatia putand sa execute alte activitati.

Prin urmare, sistemul de operare Windows 95/98 pune la dispozitie un mecanism prin care date, furnizate de catre aplicatie, intr-un format standardizat, sunt transmise catre un dispozitiv periferic de iesire, in general imprimanta1, in vederea transpunerii lor pe un suport extern, (in general hartie2). Windows 95/98 pune la dispozitie mecanismul, indiferent daca exista sau nu o imprimanta accesibila. Totusi, procesul de tiparire necesita existenta unei imprimante, conectate la calculator si capabila de dialog cu acesta.

Atunci cand este utilizata pentru prima oara, o imprimanta trebuie mai intai "instalata". Instalarea unei imprimante cuprinde doua grupe mari de operatiuni: %$Conectarea fizica;

%$Conectarea logica;

1Acelasi mecanism, utilizat pentru tiparirea pe o imprimanta, este utilizat de Windows si pentru transmiterea de faxuri direct din aplicatie. Aceasta notiune nu este tratata in prezentul curs, dar o puteti intalni chiar pe calculatorul dumneavoastra, daca aveti conectat un fax/modem la calculator.

2 Se poate tipari si pe carton, folie transparenta, panza etc, dar depinde foarte mult de tipul de imprimanta si acestea nu sunt suporturi uzuale.

# 6.1.1. Conectarea fizica a unei imprimante

Din punctul de vedere al conexiunii fizice, exista doua clase de imprimante: imprimante locale si imprimante situate in retea.

Imprimante locale

Daca imprimanta este conectata, prin intermediul unui cablu special, direct la calculatorul pe care se executa operatiunea de tiparire, se spune ca aceea este o imprimanta locala. Legatura cu calculatorul se realizeaza prin intermediul unui cablu (denumit uneori si cablu paralel), conectat in general la spatele calculatorului, intr-o mufa de forma speciala. Termenul generic sub care este cunoscuta aceasta mufa este portul paralel. Pentru conectarea fizica a imprimantei la un calculator nu este necesara o experienta deosebita in domeniul calculatoarelor. Atat mufa corespunzatoare de pe cablul de imprimanta, cat si cea a portului paralel, sunt de asa natura construite incat nu puteti gresi. In portul paralel nu prea "intra" altceva decat un cablu paralel, iar mufa cablului paralel nu poate intra intr-un alt locas al calculatorului, decat mufa portului paralel. In plus, majoritatea imprimantelor comercializate in prezent au o carte pentru utilizator, in care sunt prezentate imagini sugestive si indicatii amanuntite privind procedura de conectare.

Nota: Indiferent de tipul de imprimanta folosit, exista o serie de reguli privind conectarea, care trebuie neaparat respectate:

(a) Inainte de conectarea imprimantei la portul paralel, opriti calculatorul prin intreruperea alimentarii acestuia (nu uitati sa folositi procedura Shut down inainte de oprirea calculatorului din buton). De asemenea, in momentul conectarii este recomandabil ca imprimanta sa fie nealimentata cu curent. Conectarea dispozitivelor periferice cu calculatorul oprit este o cerinta stricta, nerespectarea acesteia putand duce la deteriorarea grava a imprimantei sau calculatorului.

(b) Verificati modul in care mufele cablului sunt fixate in mufele corespunzatoare de la calculator, respectiv imprimanta. Acestea trebuie sa faca contact ferm. Orice pozitie incerta a mufelor poate duce la disfunctionalitati, iar uneori chiar la deteriorarea dispozitivelor. In general, mufele cablului paralel au doua "urechiuse" pentru fixare. Studiati cartea tehnica a imprimantei si respectati toate conditiile impuse acolo privind instalarea fizica a imprimantei.

(c) Dupa conectarea fizica, porniti imprimanta, apoi calculatorul. Este recomandabil sa respectati aceasta secventa ori de cate ori veti porni ansamblul imprimanta/calculator.

Observatie: Exista si imprimante care se pot conecta la portul serial, denumite imprimante seriale. Ele sunt mai lente si apartin unei generatii mai vechi.

Imprimante in retea

Desigur, este foarte placut sa aveti imprimanta conectata direct la calculatorul pe care lucrati. Puteti tipari cand doriti si nu trebuie sa va deplasati pentru a culege foile de hartie din alt birou. Daca insa va ganditi la faptul ca toate cheltuielile (incepand cu achizitia imprimantei) sunt suportate tot de dumneavoastra, parca nu mai este atat de confortabil. Mai ales ca tiparirea este o activitate care nu ocupa mai mult de 10% din timpul zilnic de lucru.

Din motivele mai sus prezentate, este evident ca, acolo unde exista multe calculatoare, nu se justifica aproape niciodata utilizarea unei imprimante pe fiecare calculator. Din acest motiv, s-a pus problema ca o imprimanta sa poata fi utilizata in comun de catre mai multe calculatoare.

Acest lucru este posibil, prin intermediul retelelor de date.

unor resurse: hard disk-uri, imprimante, unitati de CD-ROM etc. Reteaua presupune atat conexiuni fizice intre

calculatoare (realizate prin placi de retea pe fiecare calculator si cabluri de conectare), precum si utilizarea unor sisteme de operare si aplicatii specifice capabile sa asigure dialogul intre echipamentele conectate in retea.

I2: O imprimanta de retea este conectata la fel ca

orice calculator.

C

I1: Aceasta imprimanta este locala calculatorului C, dar poate fi utilizata si de celelate

calculatoare din retea, daca a fost partajata.

Fig. 6-1. O retea de date permite utilizarea imprimantelor in comun.

In conditiile existentei unei retele de date (vezi Fig. 6-1), cea mai simpla metoda de utilizare in comun a imprimantei este conectarea acesteia la un calculator aflat in retea (vezi imprimanta I1 si calculatorul C, in Fig. 6-1), acesta punand-o apoi la dispozitia celorlati utilizatori prin comenzi ale sistemului de operare. Deoarece disponibilitatea pentru ceilalti utilizatori este realizata prin intermediul sistemului de operare, practic nu este implicat nici un fel de cost suplimentar, fata de cazul imprimanta locala. Avantajul metodei este deci costul scazut. In cazul Fig. 6-1. imprimanta I1 este locala pentru calculatorul C, si in retea (la distanta) pentru celelalte calculatoare, in cazul in care au dreptul sa o foloseasca. In acest caz, conectarea fizica se realizeaza doar la calculatorul gazda, ca o conectare locala, in timp ce pentru restul calculatoarelor din retea care vor utiliza imprimanta, aceasta va fi conectata doar logic. Dezavantajul acestei metode este acela ca, pentru ca imprimanta sa poata fi utilizata de alte calculatoare din retea, calculatorul gazda (C, in Fig. 6-1) trebuie sa fie pornit, indiferent daca se lucreaza sau nu pe el.

O alta metoda de conectare a unei imprimante intr-o retea de calculatoare este conectarea directa, schematic ilustrata de imprimanta I2 din Fig. 6-1. Pentru a putea fi conectata direct, imprimanta trebuie sa aiba o constructie speciala, si sa fie dotata cu placa de retea, asemeni calculatoarelor. Aceste modele constructive sunt denumite imprimante de retea (network printer, in limba engleza). O imprimanta de retea este disponibila oricarui calculator din retea, in conformitate cu drepturile pe care acesta le are. Imprimantele de retea sunt, in general, modele noi si foarte performante si au preturi destul de mari. Placile de retea pentru imprimante, diferite de placile de retea pentru calculatoare, sunt relativ scumpe. Prin urmare, utilizarea unei imprimante de retea are un cost mai ridicat decat utilizarea unei imprimante obisnuite in retea, si se justifica in cazul retelelor mari, cu volum zilnic de tiparire ridicat. Avantajul utilizarii unei imprimante de retea, pe langa performantele ridicate, este ca aceasta nu mai necesita un calculator special pornit pentru a fi disponibila.

Conectarea fizica pentru acest gen de imprimante implica introducerea placii de retea in interiorul dispozitivului si conectarea cablului de retea, similar cu conectarea unui calculator in retea. Necesitatea efectuarii acestei proceduri presupune existenta unei retele, deci a unui administrator de retea. Aceasta operatiune va fi, probabil, executata de catre acesta, dumneavoastra urmand doar sa utilizati aceasta imprimanta, la fel ca pe oricare alta din retea.

Nota: Daca aveti aceasta posibilitate, este bine sa incredintati conectea fizica a imprimantei cuiva de specialitate. Atunci cand realizati personal aceasta operatiune, consultati cu atentie manualul acesteia si respectati regulile enuntate in nota precedenta.

Conectarea logica a unei imprimante se refera la totalitatea procedurilor executate pe un calculator, astfel incat

imprimanta conectata fizic sa poata utiliza mecanismele generale ale sistemului de operare in vederea tiparirii. Prin conectarea logica, pe calculator vor fi instalate driverele corespunzatoare modelului de imprimanta, precum si orice aplicatie auxiliara necesara administrarii si configurarii acesteia. In plus, in cazul imprimantelor situate in retea, pe parcursul procesului de instalare se solicita precizarea caii si a numelui cu care este recunoscuta aceasta in retea, pentru a putea identifica locatia precisa unde este situata. Asupra regulilor de denumire a locatiei unui dispozitiv partajat din retea (deci si a unei imprimante) se va reveni in continuare.

Comentariu: Un driver este un program de o factura speciala, destinat manipularii de catre sistemul de operare a unui dispozitiv atasat la calculator. Un driver nu poate fi lansat in executie in mod obisnuit (nu este un fisier executabil in sensul strict), ci este interpretat si utilizat de catre sistemul de operare. In lipsa driverelor corespunzatoare, dispozitivul, chiar daca este conectat fizic, nu poate sustine dialogul cu calculatorul si, prin urmare, nu poate functiona corespunzator. Driverele sunt construite pentru un anumit sistem de operare si nu pot fi portate pe alt sistem de operare.

Fara a fi complicata, procedura de instalare a unei imprimante este in general foarte personalizata, puternic dependenta de modelul de imprimanta. De altfel, procedura de instalare este insotita de explicatii precise asupra fiecarui pas executat, si trebuie doar sa urmati pasii indicati pe parcursul acesteia.

Nota: Instalarea unei imprimante nu face obiectul acestui curs. Daca este nevoie sa realizati personal aceasta operatiune, puteti consulta manualul de utilizare care insoteste imprimanta, sistemul de ajutor al sistemului de operare (Help, disponibil prin intermediul meniului deschis de apasarea butonului Start al Windows) sau orice carte care trateaza sistemul de operare Windows 95/98.

Instalarea unei imprimante se poate realiza, de multe ori, si fara ca imprimanta sa fie conectata fizic. Totusi, exista modele care necesita conectare fizica, deoarece in procesul instalarii se realizeaza un dialog intre calculator si imprimanta. Chiar si in aceste conditii, imprimanta poate fi ulterior deconectata fizic, sau inlocuita cu alt model, fara a se pierde instalarea software. In orice moment se poate recupla modelul de imprimanta si utiliza driverele si programele specifice corespunzatoare in vederea tiparirii. Pentru a tipari efectiv, utilizand un anumit model de imprimanta este insa, absolut necesar ca imprimanta sa fie conectata fizic, functionala (pornita si fara defecte de functionare) si instalata in mod corespunzator.

In continuare se presupune ca exista cel putin o imprimanta instalata in sistem, disponibila pentru tiparire.

# 6.1.3. Utilizarea imprimantelor in mediu Windows. Folderul Printers

La un calculator se poate conecta fizic, in general, o singura imprimanta locala. Exista cazuri (rare) in care pe un acelasi calculator pot exista doua imprimante conectate fizic, dar aceasta depinde de disponibilitatea mai multor porturi paralele. Marea majoritate a calculatoarelor au un singur port paralel. Pe langa imprimanta conectata local, calculatorul poate avea dreptul sa tipareasca pe o multitudine de alte imprimante situate in retea (conectate la calculatoare din retea si puse la dispozitie, sau imprimante de retea). Un calculator poate sa nu aiba nici o imprimanta conectata local, in schimb poate accesa orice imprimanta din retea pe care o are instalata si la care are drept de acces.

Pentru a putea sti ce imprimante aveti la dispozitie, cel putin din punct de vedere logic (adica instalate), va trebui sa deschideti folderul Printers. Ori de cate ori, in cele ce urmeaza, se va solicita deschiderea folderului Printers veti alege una dintre urmatoarele metode:

Fig. 6-2. Deschiderea folderului Printers folosind butonul Start din Windows 95

1) Actionati butonul Start al Windows, si alegeti Settings/Printers din meniul care se deruleaza; 2) Deschideti aplicatia My Computer si selectati folderul Printers.

Ambele proceduri vor deschide fereastra asociata folderului Printers. Elementele existente in folderul Printers difera de la calculator la calculator. De la o singura imprimanta locala, la o multitudine de imprimante disponibile local sau in retea, aproape orice configuratie este posibila.

Pictograma asociata implicit folderului Printers

Fig. 6-3. Deschiderea folderului Printers folosind aplicatia My Computer.

Fig. 6-4. Un posibil aspect al folderului Printers.

Fig. 6-5. Coada de sarcini a imprimantei denumite HP LaserJet 4L, la un moment dat.

Prin dublu clic asupra acestei pictograme se va declansa procedura de instalare a unei noi imprimante (locale sau in retea). Folderul Printers contine cel putin acest buton. Sub aceasta pictograma este indicata in scris functia acestei: Add new printer (adauga o noua imprimanta). Procedura de instalare va ghideaza pas cu pas asupra a ceea ce aveti de facut. Folositi acest buton ori de cate ori doriti instalarea unei imprimante si instructiunile scrise care insotesc produsul nu indica altceva.

Daca exista in folderul Printers, indica o imprimanta instatalata local pe calculatorul pe care lucrati. Aceasta imprimanta nu este disponibila pentru alti utilizatori din retea. Numele sub care este recunoscuta imprimanta pe calculatorul local este scris langa pictograma. Pictograma este vizibila, chiar daca imprimanta respectiva (al carui nume este alaturi de pictograma) este temporar deconectata fizic.

Daca exista in folderul Printers, indica o imprimanta instatalata local pe calculatorul pe care lucrati, dar disponibila si pentru alti utilizatori din retea (in simbolistica Windows 95/98, "manuta" indica punerea resursei respective la dispozitia altor utilizatori). Numele sub care este recunoscuta imprimanta pe calculatorul local este scris langa pictograma. Pentru ceilalti utilizatori din retea ea poat fi identificata cu un alt nume, pe care il veti furniza in momentul in care o paratajati (Share, in limba engleza). Partajarea unei imprimante, astfel incat sa fie disponibila pentru alti utilizatori din retea, nu este tratata in acest curs.

Daca exista in folderul Printers, indica o imprimanta din retea, conectata logic la calculatorul dumneavoastra (bara orizontala de sub simbolul de imprimanta reprezinta un cablu de retea). Numele sub care este recunoscuta imprimanta pe calculatorul local este scris sub pictograma. Acesta poate fi personalizat de dumneavoastra, diferit de numele generic cu care este ea partajata in retea.

Din cele expuse mai sus, reiese ca fiecare imprimanta la care aveti acces, locala sau nu, primeste o pictograma in folderul Printers si este identificata in sistem printr-un nume. Acest nume se da in general, in cadrul procesului de instalare, dar el poate fi schimbat, ca si numele oricarui fisier Windows.

Desi simultan pot fi instalate mai multe imprimante (Fig. 6-4), totusi una singura este declarata implicita (default printer, in limba engleza). Acest lucru inseamna ca, atunci cand se va da o comanda de tiparire din orice aplicatie Windows (deci, si din Excel), se va presupune ca se doreste utilizarea aceastei imprimante. Desigur, imprimanta implicita poate fi oricand schimbata. In orice moment se poate tipari la orice alta imprimanta dintre cele disponibile, fara ca aceasta sa devina implicita. Cu alte cuvinte, o comanda de tiparire poat fi transmisa unei singure imprimante, implicite sau nu. Cea mai mare parte a procesului de tiparire se desfasoara "in fundal" (background, in limba engleza), ceea ce inseamna ca se poate transmite o sarcina (job, in limba engleza) catre o imprimanta si, chiar inainte de incheierea acesteia, de pe acelasi calculator se poate lansa o alta comanda de tiparire, catre acceasi imprimanta sau catre alta aflata la dispozitie (vezi folderul Printers). In mod similar, o singura imprimanta poate primi sarcini cvasi-simultane (exista macar o fractiune de secunda care le desparte in timp) dinspre mai multe calculatoare, sau chiar de la acelasi calculator, prin comenzi de tiparire succesive. Orice comanda de tiparire care ajunge la o imprimanta este inregistrata intr-o coada de sarcini (jobs queue, in limba engleza), intretinuta de Windows. Modul de functionare al acestei liste este, implicit, de tip "primul sosit, primul servit". Cu alte cuvinte, sarcinile sunt rezolvate pe masura ce sosesc la imprimanta. In timp ce sarcina cea mai veche se deruleaza, celelalte asteapta in coada.

Fiecare imprimanta fizica are asociata o coada de sarcini. Aceasta arata ca in Fig. 6-5, fiecare sarcina avand o descriere sugestiva. In coada de sarcini, fiecare tiparitura este prezenta prin numele sau (Document Name), starea curenta

sunt trimise de calculatorul GABIN), cat a fost tiparit la un moment dat din job-ul curent (Progress) si ora la care a pornit

acesta (Started At). Numele job-ului, asa cum apare el in aceasta lista, este de cele mai multe ori numele fisierului din care aplicatia respectiva extrage informatia tiparita. Uneori acesta este insotit de numele aplicatiei din care se tipareste. Starea unei sarcini poate fi: Printing (in curs de tiparire); Spooling (in pregatire pentru tiparire -; se va reveni), Paused (in pauza: tiparirea efectiva a sarcinii curente este temporar oprita, putand fi oricand reluata), Deleting (in curs de eliminare din coada, fara a fi tiparita), Error (imprimanta semnaleaza o conditie de eroare: de exemplu, lipsa hartie) s.a. Odata incheiata tiparirea propriu-zisa, sarcina respectiva este inlaturata din coada, urmatoarea luandu-i locul. Acest mecanism continua pana cand se termina de tiparit toate sarcinile din coada.

# 6.1.4. Principii constructive pentru imprimante

Din punct de vedere constructiv si functional, imprimantele actuale sunt foarte diferite. Exista imprimante care tiparesc doar cu culoare neagra (in eventuale tonuri de gri) si imprimante care tiparesc color.

Din punct de vedere al tehnologiei utilizate pentru tiparire, imprimantele actuale se impart in mai multe categorii: %$Imprimante cu ace: Acest tip de imprimante produc caractere si ilustratii la impactul dintre o matrice de ace

metalice si o banda tusata, rezultatul fiind o secventa de puncte apropiate, dispuse intr-o forma corespunzatoare pentru a creea imaginea tiparita. La un impact al capului pe banda tusata, pe hartie este imprimata o matrice de puncte, de unde si numele (imprimate cu matrice de puncte - dot matrix printers, in limba engleza). Datorita tehnologiei, imprimantele cu ace se mai numesc si imprimante cu impact. Aceaste modele au fost dominante pana la aparitia imprimantelor inkjet, dar in prezent pretul imprimantelor cu ace este relativ ridicat si calitatea tiparului nu este foarte buna. Aceasta din urma depinde de numarul de ace din care este formata matricea de tiparire. Uzual, acest numar este cuprins intre 9 si 24. Cele mai bune (24 de ace) realizeaza o calitate de tipar buna, mai ales pentru text. Limitarea cea mai mare a acestui tip de imprimante este aceea ca nu pot tipari color (cel mult, bicolor - rosu/negru -, dar aceasta este o solutie limitata pentru anumite aplicatii si este disponibila la un numar mic de modele). Aceste imprimante raman, totusi, de neinlocuit pentru tiparirea mai multor exemplare odata, prin folosirea indigoului sau in orice alta situatie in care impactul este necesar. Ofera, de asemeni, calitate si viteza de imprimare bune pentru tiparirea de text, in special din aplicatii DOS.

%$Imprimante cu jet de cerneala (inkjet, in limba engleza): Aceste imprimante folosesc pentru tiparire un tip special de cerneala. Tiparirea cu jet de cerneala este o metoda non-impact. Cerneala este eliberata prin orificiile capului de imprimare, in timp ce acesta trece peste diverse medii suport: hartie, carton, folie transparenta etc. Odata ajunsa pe mediul suport de tiparire, picatura se usuca si ramane fixata acolo. Spre deosebire de imprimantele cu impact, cele cu jet de cerneala pot tipari si color, daca imprimanta respectiva are optiune de culoare. Imprimantele inkjet sunt la ora actuala cele mai populare modele, datorita unui raport foarte bun pret/performanta. Calitatea tiparirii poate varia de la slab pana la calitate apropiata de cea fotografica. Ca limitare, trebuie retinut ca cerneala folosita de aceste imprimante nu rezista la apa. De aceea evitati contactul cu lichide, care pe langa deteriorarea foilor tiparite, duce si la stergerea informatiei (cerneala se "intinde"). Imprimantele cu jet de cerneala sunt realizate intr-o mare varietate constructiva, folosind tehnologii diverse (unele dintre ele proprietar) cum ar fi:

Metode termice: cerneala este incalzita pana cand presiunea forteaza formarea unei picaturi, care care este eliberata prin orificiul capului de scriere si este imprimata pe mediul suport de tiparire. La contactul cu hartia, picatura se raceste si ramane fixata pe suport. Acest tip de tehnologie este utilizata in special de firmele Hewlett Packard (DeskJet Printers) si Canon (Bubble Jet Printers).

Metoda piezoelectrica: pentru a genera picatura, aceasta tehnologie utilizeaza un cristal piezoelectric situat in spatele rezervorului de cerneala; este folosita de imprimantele inkjet ale firmei Epson.

%$imprimante cu cerneala uscata: este o tehnologie folosita aproape in exclusivitate de catre firma Tektronix. Pentru imprimare, batoane de cerneala solide sunt lichefiate in rezervoare, de unde cerneala este preluata pe un tabur si apoi este depusa si racita pe mediul suport de tiparire. Calitatea tiparirii este foarte buna, insa prezinta dezavantajul ca cerneala se poate "intinde" prin frecare cu mana. Aceste imprimante sunt destinate tiparirii de imagini grafice care necesita calitate superioara si se recomanda plastifierea mediului suport dupa imprimare, pentru a pastra imaginea nealterata.

%$imprimante laser: acest tip de imprimante folosesc un fascicul laser pentru a realiza o imagine pe un tambur. Lumina laserului altereaza sarcina electrica a tamburului, oriunde il atinge. Tamburul este apoi trecut peste un rezervor de toner, pe care il atrage in functie de sarcina electrica: variatia sarcinii electrice inseamna acoperire diferita cu toner. In final, tonerul este aplicat pe hartie printr-o combinatie de temperatura si presiune. Acesta

anumita culoare (ex. negru, galben etc); exista diverse variante de toner, functie de modelul imprimantei sau

copiatorului care il foloseste.

# 6.1.5. Disponibilitatea unei imprimante in mediu Windows

Inainte de a discuta procesul de tiparire propriu-zis, trebuie sa descoperiti ce posibilitati de manevra va pune la dispozitie folderul Printers.

Selectia unei imprimante din folderul Printers se face identic cu selectia unui fisier din fereastre tip My Computer: clic cu mouse-ul pe pictograma imprimantei in cauza. Pictograma acesteia va apare diferit de a celorlalte imprimante disponibile, indicand starea de selectie.

Deoarece fiecare imprimanta are propriile ei optiuni de configurare, foarte diferite de la un model la altul, cele expuse in continuare vor fi exemplificate pe un model de imprimanta destul de frecvent, si anume HP DeskJet 690 C. Aceasta este o imprimanta cu jet de cerneala, color, produsa de firma Hewlett Packard. Daca aveti un alt model de imprimanta, ferestrele descrise in continuare, in cadrul acestei sectiuni, pot diferi de ceea ce va fi afisat pe ecranul dumneavoastra. Acolo unde este cazul, vor fi facute precizari referitor la ceea ce este general, respectiv particular. Nu se

va intra in detalii referitor la optiunile particulare ale modelului exemplificat.

Stabilirea imprimantei implicite

Selectati imprimanta dorita din folderul Printers si apasati butonul drept al mouse-ului. Acesta va derula un meniu contextual specific pentru obiectul imprimanta.

Fig. 6-6. Prin bifarea optiunii Set As Default din meniul contextual atasat imprimantei, aceasta devine imprimanta implicita.

Indiferent de modelul de imprimanta folosit, optiunile din Fig. 6-6 vor fi disponibile. Daca nu este deja, bifati optiunea Set As Default. Astfel, imprimanta selectata va deveni imprimanta implicita (se mai numeste imprimanta curenta). La un moment dat o singura imprimanta dintre cele existente in folderul Printers este curenta, deci o singura imprimanta are optiunea Set As Default bifata.

Imprimante temporar indisponibile

Imprimanta aceasta este activa (optiunea Imprimanta aceasta este inactiva (optiunea

Work offline nebifata) Work offline bifata)

Fig. 6-7. Imprimanta din retea poate fi din nou disponibila pentru calaculatorul dumneavoastra, dupa debifarea optiunii Work Offline.

Daca lucrati pe un calculator izolat (acasa, de exemplu) este putin probabil sa aveti mai multe imprimante disponibile la un moment dat. Daca insa lucrati intr-o retea, este aproape imposibil sa aveti acces la o singura imprimanta.

In general, veti putea utiliza mai multe imprimante situate in retea. In principiu, tot ceea ce exista in folderul Printers este accesibil. Cu toate acestea, exista destul de multe situatii in care o anumita imprimanta devine curent

imprimanta respectiva a ramas fara hartie si operatorul a oprit-o pana la realimentare. In acest caz, desi ii vedeti numele

trecut in folderul Printers, imprimanta este temporar inutilizabila. In termeni Windows acest lucru se traduce prin lucru off-line (work off-line). Daca pe toata durata intreruperii de functionare nu ati avut nevoie sa accesati imprimanta in cauza, calculatorul dumneavostra nu sesizeaza nimic anormal. Daca insa ati accesat imprimanta si calculatorul a primit un raspuns prin care i se indica indisponibilitatea imprimantei in cauza, atunci starea imprimantei devine Work Offline. Starea aceasta temporara de disfunctionalitate se transmite si pictogramei, care este afisata de aceasta data mai palid. Se spune ca imprimanta este temporar inactiva (vezi Fig.6-7.). Chiar daca ulterior disfunctionalitatea este remediata, pentru calculatorul dumneavoastra este posibil sa fie nevoie ca starea Work Offline sa fie inlaturata manual. Acest lucru este posibil tot prin intermediul meniului contextual:

Daca este bifata, defibati optiunea Work Offline. Daca veti primi un mesaj de avertisment, prin care se spune ca nu se poate realiza conectarea la imprimanta de retea, atunci inseamna ca defectiunea nu este inca remediata. Asteptati pana la remediere si incercati din nou anularea bifei.

Se poate trimite un job catre o imprimanta care lucreaza off-line, dar tiparirea efectiva nu va fi incheiata decat dupa scoaterea imprimantei din starea off-line (se spune ca imprimanta a redevenit on-line). Totusi, dupa trimiterea job- ului in coada de sarcini, se poate continua lucrul in aplicatia din care ati declansat tiparirea.

Daca veti trimite la tiparit catre o imprimanta aflata in stare off-line, titlul ferestrei in care este afisata coada de sarcini va mentiona acest lucru, si va preciza necesitatea interventiei utilizatorului (vezi Fig. 6-7) pentru a scoate imprimanta din aceasta stare. Totusi, interventia utilizatorului va avea succes doar daca a fost inlaturata cauza care a dus la trecerea imprimantei in starea off-line.

Fig. 6.8. Imprimanta HP Color Laserjet 5 este offline si necesita interventia utilizatorului pentru a functiona normal.

Nota: Optiunea Work Offline nu apare in meniul contextual al unei imprimante locale. Acest fapt are la baza consideratia ca, pentru o imprimanta aflata in apropiere (langa calculator) este mult mai usor de sesizat starea de nefunctionare decat pentru o imprimanta la distanta.

Nota: Starea de lucru off-line, ca si eventuala indisponibilitatea a unei imprimante locale, nu inseamna ca imprimanta trebuie reinstalata. Este posibil ca starea de disfunctionalitate sa implice o reconectare fizica (vezi sectiunea 6.1.1), dar conexiunea logica exista inca. Cu alte cuvinte, o disfunctionalitate fizica nu sterge elementele de program copiate la instalare.

# 6.1.6. Configurarea generala a unei imprimante

Ceea ce este insa foarte important pentru utilizarea cu succes a unei imprimante este configurarea acesteia, fie ca este locala, fie ca este in retea. Configurarea generala se refera la suportul pe care se va tipari, la dimensiunile si orientarea acestuia, la calitatea imprimarii, etc. O prima configurare este realizata la instalare, fiind stabilita asa zisa configuratie implicita. Majoritatea modelelor de imprimante disponibile pe piata au o multitudine de optiuni de configurare, in orice moment putand fi stabilite cele mai potrivite optiuni de lucru, astfel incat rezultatul sa fie cat mai aproape de dorinta utilizatorului. Configurarea imprimantei este disponibila prin selectarea optiunii Properties din meniul contextual. Configuratia stabilita in acest mod este disponibila pentru toate aplicatiile Windows care folosesc imprimanta.

Fig. 6-9. Prin intermediul optiunii de meniu contextual Properties se poate modifica in orice moment configuratia imprimantei in cauza. Modificarile de configuratie astfel realizate sunt preluate in

interiorul oricarei aplicatii Windows.

Nota: Veti vedea ulterior ca fiecare aplicatie poate schimba una sau alta dintre optiuni, intr-un mod convenabil pentru situatia specifica. Schimbarea de configuratie executata din interiorul unei aplicatii este valabila doar pentru acea aplicatie, si numai pana la incheierea sesiunii de lucru curente. Asupra acestei notiuni se va reveni la tiparirea in Excel.

Toate consideratiile exprimate pana in prezent sunt valabile indiferent de modelul de imprimanta implicat. Utilizarea optiunii Properties va permite configurarea imprimantei selectate atat din punct de vedere general, cat si particular, specific modelului fizic de imprimanta. Desi optiunea Properties exista in meniul contextual al oricarei imprimante, locale sau situate in retea, fereastra de configurare deschisa poate fi diferita, functie de model. In continuare va fi exemplificata in mare configurarea imprimantei HP DeskJet 690C, cu accent pe optiunile generale, sau specifice unui numar mare de modele. Configurarea odata facuta, nu va fi foarte des schimbata, dar daca totusi o faceti, e bine sa stiti ce consecinte poate avea interventia dumneavoastra.

Nota: Pentru configurarea specifica modelului dumneavoastra de imprimanta, puteti citi cartea de utilizare furnizata impreuna cu aceasta. Puteti folosi de asemenea sistemul de ajutor (Help) daca acesta exista, si in special ajutorul contextual (vezi lectia 3; desi este vorba de alta aplicatie, ajutorul contextual tip What^s this? functioneaza identic).

Indiferent de modelul de imprimanta utilizat, fereastra Properties contine obligatoriu doua grupe de optiuni de configurare: General si Details, care sunt exemplificate in Fig. 6-10 si Fig. 6-11. In afara de aceste grupe comune, fiecare model de imprimanta poate adauga grupe specifice, asa cum puteti vedea la imprimanta HP DeskJet 690C, exemplificata in acest curs. Chiar si comportamentul butoanelor disponibile in cele doua grupe de proprietati generale poate fi diferit, functie de model.

Fig. 6-10. Fereastra de configurare generala a unei imprimante

Pagina de optiuni de configurare General contine butonul Print Test Page. Acest buton va declansa tiparirea din Windows a unei pagini de test, specifica modelului de imprimanta in cauza. Componenta acesteia este de asa natura incat cuprinde majoritatea elementelor definitorii pentru tiparirea pe imprimanta respectiva: caractere, hasuri, culori (daca este cazul). Unele modele tiparesc si numele si localizarea driver-elor imprimantei respective. Scopul tiparirii unei asemenea pagini este de a verifica functionarea imprimantei, in contextul sistemului de operare pe care este instalata. Puteti da oricand un asemenea test de imprimanta, dar este bine sa utilizati aceasta facilitate mai ales dupa realizarea unor operatiuni de intretinere sau reparatii. Tiparirea unei astfel de pagini de test este numita si test software, pentru ca este efectuata in contextul unui anumit sistem de operare (in acest caz, Windows 95 sau Windows 98). Intrucat rolul testului software este de a verifica in primul rand instalarea corecta a imprimantei, procedura de instalare se incheie cu tiparirea unei pagini de test.

Nota: Majoritatea modelelor au posibilitatea de a tipari o pagina de test direct din butoanele disponibile pe imprimanta. Acest gen de test este diferit de cel mentionat anterior si este independent de sistemul de operare. Poate fi efectuat si in absenta unei conexiuni a imprimantei la un calculator si atesta buna functionare a dispozitivului; se mai numeste si test hardware. Daca acest test nu se deruleaza corect, testul software nu are sens, imprimanta fiind fizic nefunctionala. Daca testul hardware functioneaza corect, iar testul software nu, inseamna ca exista probleme de conectare sau instalare a imprimantei.

Fig. 6-11. PaginaDetails a ferestrei de proprietati

Print to the following port: (tipareste folosind urmatorul port)

%$pentru o imprimanta conectata local, in general va fi LPT1:, acesta fiind numele sub care portul paralel este recunoscut de sistemul de operare. Acesta este un nume dedicat si indica faptul ca imprimanta este conectata local (vezi sectiunea 6.1.1) la portul paralel al calculatorului.

%$pentru o imprimanta din retea, numele portului va fi format, in general, din numele calculatorului la care aceasta este conectata fizic, urmat de numele sub care imprimanta este disponibila in retea (cel dat la partajarea ei de pe calculatorul local).

In Fig. 6-11, imprimanta discutata se afla conectata pe calculatorul Doru, iar numele cu care aceasta este disponibila in retea este hp690 . Observati cele doua caractere backslash (aa) care preced numele calculatorului, in timp ce numele imprimantei este precedat de un singur caracter backslash. Denumirile resurselor disponibile in retea sunt similare cu denumirile fisierelor locale, singura diferenta fiind aceea ca, in loc sa inceapa cu numele unei unitati logice (de ex. C:), acestea incep cu numele unui calculator (in exemplu, aaDoru).

Print using the following driver:

In aceasta caseta este trecut numele driver-ului curent folosit pentru modelul fizic reprezentat de imprimanta pe care o configurati. Este foarte important ca imprimanta sa utilizeze driver-e corespunzatoare, altfel imprimarea este necorespunzatoare sau chiar imposibila. In Fig. 6-11 este indicata folosirea driverelor specifice modelului HP DeskJet 690C.

Nota: Numele unei imprimante, mai ales atunci cand se afla undeva in retea, poate fi inselator (vezi Fig. 6-4, Imprimanta Roxana, un nume care nu spune nimic despre modelul imprimantei). In general, la instalare, imprimantele asociaza driverele corespunzatoare modelului fizic respectiv. Din acest motiv, este recomandabil sa nu schimbati aceasta informatie manual.

Spooling Settings

Acest buton va configura modul in care este transmisa o sarcina de tiparire dintr-o aplicatie catre imprimanta. Dupa cum a fost mentionat anterior, fiecare aplicatie realizeaza o prima parte a procesului de tiparire, care consta in pregatirea datelor in format general Windows (o conversie), astfel incat sistemul de operare sa nu fie nevoit sa lucreze cu formate de date specifice aplicatiei. Acest proces poate fi directionat direct catre imprimanta, sau poate avea ca rezultat crearea unei imagini locale (pe hard disk) a ceea ce se va tipari, imaginea urmand a fi trimisa ulterior la tipar. Aceasta din

functie de volumul de date care trebuie tiparit si de formatul in care aplicatia le manipuleaza.

In esenta, prin spooling aplicatia care solicita tiparire realizeaza pe hard disk o imagine a ceea ce va trebui tiparit, imagine care ulterior este trimisa catre imprimanta. Aceasta imagine poate fi transmisa toata odata, la sfarsitul procesului de spooling, sau pe masura ce este asamblat continutul unei pagini fizice. Aplicatia din care se tipareste este imobilizata pe toata durata procedurii de conversie. Ideal din punctul de vedere al utilizatorului este ca durata conversiei sa fie cat mai mica, astfel incat sa-si poata relua lucrul in aplicatie.

Nota: Veti vedea ca, dupa terminarea spooling-ului, chiar daca paginile vor fi tiparite dupa un timp mai lung, utilizatorul aplicatiei isi poate relua lucrul nestingherit.

Fereastra Spooling Settings, deschisa prin apasarea butonului cu acelasi nume, permite oprtimizarea modului de lucru al mecanismului de conversie. Zona inconjurata de un dreptunghi este o caseta de 2 butoane radio care permit alegerea intre doua optiuni principale:

Fig. 6-12. Fereastra Spool Settings.

Spool print jobs, so program finishes printing faster: Aceasta activeaza conversia cu stocare temporara a imaginii pe hard disk, si este optiunea recomandata, mai ales daca tiparirea se executa pe o imprimanta din retea. Imediat ce procesul de conversie (cu stocarea imaginii pe hard disk) se incheie, aplicatia devine disponibila pentru lucru. Tiparirea propriu-zisa poate dura mult, mai ales daca exista multe sarcini anterioare in coada, dar utilizatorul poate lucra in continuare pe calculatorul propriu.

Print directly to printer: Selectand aceasta metoda, procesul de conversie va fi directionat direct catre imprimanta. Pe masura ce datele sunt covertite, ele sunt transmise catre imprimanta, fara s mai realiza o imagine temporara pe hard disk. Aplicatia va astepta pana cand imprimanta este gata de tiparit, inainte de a transmite sarcina direct catre aceasta. Deoarece se asteapta eliberarea imprimantei si pe durata conversiei aplicatia din care s-a lansat tiparirea este inaccesibila pentru utilizator, poate dura foarte mult pana cand va puteti continua lucrul. Este recomandabil sa nu folositi aceasta varianta, in afara cazurilor in care aveti probleme cu tiparirea. Aceasta optiune devine oricum inactiva daca imprimanta in cauza este conectata local si este partajata pentru utilizarea in retea.

Daca ati selectat conversia cu spooling, atunci aveti la dispozitie doua optiuni suplimentare, care se exclud una pe cealalta:

Start printing after last page is spooled: Daca este selectata, va astepta intai crearea imaginii complete pe hard disk, dupa care va incepe transmitere catre imprimanta a sarcinii; deoarece scrierea pe hard disk este o opeartiune mult mai rapida decat scrierea pe imprimanta, aceasta optiune va fi cea mai rapida in ceea ce priveste eliberarea aplicatiei care a solicitat tiparire, fiind necesar insa suficient spatiu liber disponibil pe hard disk pentru a stoca imaginea;

Start printing after first page is spooled: incepe transmiterea imaginii catre imprimanta (eliberand spatiul pe hard disk) pe masura ce paginile sunt convertite. Aceasta varianta este ceva mai lenta decat prima, dar nu necesita atat de mult spatiu liber pentru stocare. Oricum, procesul de spooling se va incheia cu mult inainte de tiparirea propriu-zisa.

ocupat de aceasta este eliberat automat, fara sa fie nevoie ca utilizatorul sa intervina in vreun fel. Prin urmare, imaginea

rezultata in urma conversiei nu se pastreaza, si nu este accesibila utilizatorului in mod direct.

Pagina Details a fereastrei de proprietati asociate unei imprimante poate avea, in stanga butonului Spool Settings,

un alt buton, denumit Setup. Acest buton va deschide o fereastra suplimentara de configurare, cu optiuni specifice modelului fizic de imprimanta aflat in discutie.

Fig. 6-13. Anumite modele de imprimante fac disponibile optiuni de configurare specifice prin butonul Setup.

In cazul imprimantei HP DeskJet 690C acest buton lipseste, optiunile de configurare specifice fiind disponibile prin grupe adaugate ferestrei de configurare principale (vezi Fig. 6-10 si Fig. 6-11, grupele Setup, Paper, Services). Acest lucru este valabil si la alte modele de imprimante.

In continuare vor mai fi prezentate doua grupe de optiuni, specifice imprimantei HP DeskJet 690C, in scopul evidentierii unor proprietati generale sau specifice unor familii de imprimante. Aceste proprietati vor fi regasite in cadrul aplicatiilor (in speta, Excel) si este important sa intelegeti ce reprezinta si cum le puteti folosi pentru a va optimiza activitatea.

Proprietati legate de mediul suport pentru tiparire

Este cunoscut faptul ca hartia reprezinta cel mai ieftin si cel mai utilizat mediu de tiparire. Daca pentru o notita de mana putem scrie chiar si pe un servetel, in cazul imprimantei lucrurile trebuie sa fie oarecum standardizate. Doua sunt apectele importante legate de mediul suport pentru tiparire: tipul acestui mediu (hartie, carton, folie transparenta, panza etc) si dimensiunile (latime/inaltime). Odata stabilita dimensiunea, se mai pune problema orientarii suportului: tiparirea se face paralel cu latura mica (orientarea se numeste Portrait - portret) sau paralel cu latura mare (orientarea se numeste Landscape - peisaj).

modele de imprimante, acestea pot fi altfel localizate, dar sub o forma sau alta va trebui sa le regasiti printre optiunile

specifice de configurare. Sunt optiuni specifice de configurare, pentru ca fiecare model de imprimanta accepta un set specific de materiale pe care poate tipari, cu dimensiuni specifice bine definite. Astfel, fiecare model de imprimanta ofera o plaja distincta de optiuni posibile. In Fig. 6-14 este prezentata fereastra de configurare referitoare la suportul de tiparire, asociata imprimantei HP DeskJet 690C.

Paper Type: Schimbarea tipului mediului suport de tiparire

Paper Size: Schimbarea dimensiunii mediului de tiparire

Fig. 6-14. Optiuni de configurare referitoare la mediul suport de tiparire

In zona de optiuni pentru mediul de tiparire (Paper Options) poate fi aleasa dimensiune hartiei (Paper Size) si tipul acesteia. Implicit tipul este Plain Paper, adica hartie normala, dar poate fi schimbat dintr-o lista autoderulanta (in figura este selectata ca mediu de tiparire folia transparenta - Transparecy). Ca dimensiune, probabil ca veti selecta formatul standard A4 (vezi figura), acesta fiind cel mai des utilizat in Romania.

Orientarea hartiei este stabilita prin pagina Orientation, si implicit este Portrait.

O alta optiune pe care va trebui sa o retineti ca posibila pentru orice tip de imprimanta, este numarul de copii

(Copies - coltul din dreapta jos acestei ferestre particulare). Numarul aflat in dreptul aceastei proprietati este numarul de copii ale aceluiasi material pe care il va tipari imprimanta, printr-o singura comanda (sarcina). Acest numar este implicit 1, dar poate fi schimbat in orice moment. Imprimanta va tipari fiecare pagina in numarul de copii indicat de acest parametru. Realizarea mai multor copii la tiparire este intrucatva asemanatoare cu tiparirea la indigou. In primul rand, activitatea de conversie se realizaeza o singura data, pentru toate copiile. Transpunerea imaginii pe hartie este realizata in atatea exemplare cate au fost specificate in caseta Copies. Diferenta fata de copiile la indigou este ca, in cazul tiparirii in mai multe exemplare, fiecare fila este tiparita separat, dar este identica cu copia ei.

Nota: Numarul de copii indicat in fereastra de optiunii a unei imprimante, deschisa din folderul Printers, este valabil pentru toate aplicatiile care vor tipari folosind acea imprimanta. Fiecare aplicatie poate ulterior modifica acest numar de copii, pentru o sarcina de tiparire precisa, dar modificarea din aplicatie se rasfrange doar asupra aplicatiei. Este recomandat sa lasati 1 acest numar, pentru configurarea generala a Windows (folderul Printers), si sa modificati numarul de copii din aplicatii, atunci cand este cazul. Asupra numarului de copii se va reveni atunci cand va fi tratata tiparirea in Excel.

Paginile de proprietati Setup si Services contin optiuni specifice tipului de imprimanta exemplificat si nu vor mai fi detaliate.

# 6.2.1. Consideratii generale

In continuarea acestei lectii va fi folosit in principal registrul Pentru_Tipar.xls, furnizat pe discheta care insoteste prezentul curs. Daca nu ati facut-o deja, copiati acum fisierul indicat de pe discheta in "Folderul meu de lucru". Este recomandabil sa nu modificati fisierul existent pe discheta, pastrandu-l ca referinta.

Datele cuprinse in unica foaie de calcul a registrului Pentru_Tipar.xls este o lista de mari dimensiuni, care va ocupa mai multe pagini la tiparire. Pana in prezent nu s-a pus foarte acut problema modului in care ceea ce a fost realizat in Excel va fi transpus pe hartie. In sectiunea precedenta s-a trecut in revista problematica tiparirii in general. In primul rand, pentru a tipari este nevoie de o imprimanta accesibila si functionala. Daca aceasta exista, atunci probabil stiti deja ce dimensiuni de hartie accepta. Formatul A4 (210x297 mm) este, in mod sigur, cel mai utilizat in lucrarile de birou. Toate modelele uzuale de imprimante accepta folosirea acestui format. Chiar daca imprimanta pe care o utilizati accepta hartie de format mai mare (A3, de exemplu), chiar daca dispuneti de acest tip de hartie, pentru cele ce urmeaza se va considera ca se utilizeaza formatul A4. Aceasta deoarece scopul prezentarii este de a intelege cum se poate dispune lista de date pe mai multe coli, intr-un mod optim fata de scopul lucrarii dumneavoastra. Oricum, o imprimanta care poate utiliza format de hartie A3, va utiliza in mod sigur si A4. De multe ori, chiar daca datele se "aseaza" mai bine pe A3, veti prefera probabil A4, din motive de indosariere si pastrare.

In general, imaginea tiparita a lucrarilor executate in Excel va fi mai mare decat o coala A4, atat pe latime, cat mai ales pe inaltime. In cadrul acestei sectiunii veti invata cum sa previzualizati si sa controlati aspectul a ceea ce urmeaza sa fie tiparit. De asemenea, se va pregati pentru tipar intreaga foaie de calcul. In sectiunile urmatoare veti vedea ca selectia a ceea ce se va imprima este mult mai flexibila, putandu-se tipari mai multe foi de calcul odata, dar si numai anumite portiuni din foaia (foile) de calcul existente intr-un registru.

Deschideti registrul Pentru_Tipar.xls in Excel. Deoarece acesta contine o singura foaie de calcul, aceasta este automat selectata la deschiderea registrului. Daca veti defila foaia de calcul in fereastra de lucru si veti privi cu atentie, veti vedea marcajele de margine de pagina indicate de Excel, atat verticale, cat si orizontale (vezi Sectiunea 5.5, lectia 5). Acestea inseamna ca, plecand de la un set de optiuni de configurare implicite, Excel stie ca datele existente in foaia de calcul nu incap pe o singura foaie, nici pe latime, si nici pe inaltime.

Excel nu este ceea ce se numeste o aplicatie WYSIWYG (What You See Is What You Get - in limba engleza, insemnand "ceea ce vezi (pe ecran) este ceea ce vei obtine (pe hartie)"). WYSIWYG inseamna ca orice modificare efectuata in datele cu care se lucreaza va fi vizibila imediat pe ecran, in acelasi mod in care va fi tiparita pe imprimanta (inclusiv asezarea in pagina, ceea ce implica stabilirea anterioara a dimensiunii si orientarii paginii). Acest mecanism se leaga de la bun inceput de un model fizic de imprimanta (imprimanta implicita de Windows) si de o anumita dimensiune si orientare a hartiei (cea configurata in fereastra de proprietati a imprimantei, accesata prin folderul Printers din Windows). Excel nu este o aplicatie WYSIWYG pentru ca este in primul rand destinat introducerii si prelucrarii datelor, iar nu tiparirii lor. Puteti lucra doua saptamani in Excel, pentru a realiza o lucrare deosebita, iar pe hartie sa tipariti un raport de o jumatate de pagina, care sa contina doar esentialul. Munca inglobata poate insemna, insa, zeci de foi de calcul, sute de formule, zile intregi de incercari de variante posibile pentru o anumita strategie de finalizare. Prin urmare, ar fi total neproductiv ca aplicatia sa se preocupe in fiecare clipa de modul in care rezultatele vor fi afisate pe hartie, actualizand in permanenta ecranul in concordanta cu imaginea care ar urma tiparita, cu atat mai mult cu cat nu este clar ce urmeaza a fi intr-adevar imprimat. Ca utilizator de Excel este mai important ca pe ecran sa aveti posibilitatea de a vizualiza datele in ansamblu si de a lucra usor cu ele. De aceea in modul normal de editare (cel in care ati lucrat pana acum) ideea de hartie este doar sugerata prin acele marcaje de margine de pagina. In acelasi timp, insa, Excel este foarte flexibil atunci cand se pune problema ce si cum se tipareste, dar personalizarea acestor elemente se va face intr-un mod de lucru in care nu mai este posibila modificarea datelor. Acest mod de lucru se numeste Print Preview si este tratat in continuare.

Lista cuprinsa in registrul Pentru_Tipar.xls reprezinta un centralizator al activitatii depuse pe parcursul mai multor luni de catre un numar de agenti de vanzare ai unei firme de calculatoare. La un anumit moment dat, este solicitata tiparirea acestei liste. Inainte de tiparire, veti previzualiza modul in care Excel "se gandeste" sa organizeze pe hartie aceste date, si eventual sa modificati ceea ce este necesar pentru a corecta "perceptia" aplicatiei.

Excel pune la dispozitie doua metode distincte pentru previzualizarea datelor care urmeaza a fi tiparite: Print Preview si Page Break Preview. In acelasi timp, aceste mecanisme sunt moduri de lucru distincte de cel normal, cu care v-ati obisnuit pana acum, si asigura posibilitati diverse de configurare a tiparirii, astfel incat sa satisfaca cele mai pretentioase cerinte. In continuare va fi tratat separat fiecare dintre aceste mecanisme.

# 6.2.2. Print Preview

Mecanismul Print Preview este accesibil prin doua metode: %$din meniul File, optiunea Print Preview;

%$prin apasarea butonului Print Preview de pe bara de unelte Standard. Indiferent care dintre aceste metode va fi selectata, va fi deschisa fereastra de previzualizare.

Bara de butoane

Zona de previzualizare

Bara de stare

Fig. 6-15. Fereastra de previzualizare

In Fig. 6-15 sunt indicate principalele zone ale acestei ferestre:

Bara de butoane: Prin intermediul butoanelor aflate pe aceasta bara se poate naviga printre foile previzualizate

(Next, Previous) si se poate modifica scara de afisare a foii, astfel incat sa fie vizibile detaliile (Zoom - magnified view), sau din contra, aspectul general al paginii (Zoom - full page view, acesta fiind implicit); asupra functionarii butonului Zoom se va reveni imediat. De asemenea, exista butoane pentru configurarea tiparirii (Setup) si pentru tiparire propriu- zisa (Print). Butonul Close va inchide fereastra de previzualizare, aducand utilizatorul in fereastra de aplicatie, pentru a putea continua lucrul (in fereastra de previzualizare nu se poate edita!). Butonul Help va oferi ajutor specific pentru operatiunile care se pot desfasura in fereastra de previzualizare. Butonul Page Break Preview va inchide fereastra de previzualizare, revenind in foaia de calcul, cu posibilitate de editare, dar cu afisajul schimbat. In fapt, acest buton declanseaza celalalt mod de previzualizare enuntat, si anume Page Break Preview. In cadrul acestei sectiuni acest mod de previzualizare va fi doar amintit, urmand a fi tratat mai in detaliu in sectiunea urmatoare.

Bara de stare: permite obtinerea rapida a unor informatii referitoare la rezultatul tiparirii; in detaliul prezentat in Fig. 6-15 puteti observa ca, pentru configuratia de tiparire preconizata in acest moment, rezultatul va fi imprimat pe 6 coli, in prezent in zona de previzualizare propriu-zisa fiind infatisata pagina 1. Cum sunt dispuse datele pe cele 6 coli va fi discutat mai jos.

Zona de previzualizare: va afisa pe rand imaginea fiecarei coli dintre cele care urmeza sa fie imprimate cu datele

dorite.

In momentul de fata, foaia de calcul este vizibila in totalitate (full page preview) in zona de previzualizare (vezi Fig. 6-15), ceea ce confera o imagine de ansamblu a ceea ce se va tipari. Se poate vedea, de exemplu, ca foaia "pare" sa fie A4 si este orientata Portrait. In aceasta prima foaie sunt tiparite un numar de linii, dar si un anumit numar de coloane (4, cum se distinge oarecum in capul de tabel), mai mic decat cel pe care il are efectiv lista de date (adica 9). Unde sunt restul de coloane? Ce date si cum anume vor apare ele pe hartie? Este toata infomatia vizibila in zona de tabel aferenta? (va amintiti ca, in modul de lucru normal, scara de vizualizare poate induce in eroare referitor la ocuparea celulelor cu

(Zoom) pentru a mari afisajul. Acest lucru este posibil prin doua metode:

%$prin apasarea butonului Zoom, care are rol de comutator intre cele doua modalitati de vizualizare; %$direct asupra foii previzualizate, prin clic cu mouse-ul pe ceea ce reprezinta foaia de hartie in zona de

previzualizare. In cazul aplicarii acestei metode trebuie sa observati cu atentie forma cursorului: daca foaia este

afisata in mod full page view si duceti cursorul deasupra foii, forma acestuia se schimba intr-o lupa . Daca veti

da clic cu stanga atunci cand forma cursorului este de lupa, pagina va fi afisata marit (magnified), astfel incat puteti observa detaliile. Atunci cand foaia este afisata in modul marit, forma cursorului, indiferent de pozitia sa in

zona de previzualizare este cea de sageata , dar un clic cu butonul stang pe imaginea colii va readuce pagina in modul de afisare full page view.

Incercati aceste metode de scalare a afisajului. Aceasta operatiune nu modifica nimic in datele foi de calcul, nici in modul de tiparire propriu-zis. Ramaneti pentru moment in modul de afisare marit, pentru a putea vedea detaliile.

Utilizand butoanele Next si Previous defilati printre foile previzualizate. Urmariti in permanenta linia de stare. Aceasta va indica pagina curent afisata. Observati ca aceste butoane sunt active atata vreme cat actiunea realizata de ele are sens. De exemplu, atunci cand este previzualizata pagina 1, butonul Previous este inactiv, intrucat inaintea paginii 1 nu este nimic!

Navigand corespunzator in foile previzualizate, cautati coloanele lipsa, conform constatarii facute la observarea paginii 1. Le veti identifica dupa capul de tabel. Daca nu a modificat altcineva configuratia implicita de tiparire a Excel, probabil veti gasi aceste coloane incepand cu pagina 4. Ce inseamna acest lucru? Asa cum preconizeaza in acest moment Excel sa tipareasca lista, o va parcurge in intregime de sus in jos pe o latime de foaie, apoi din nou, de la inceput pana la sfarsit pe urmatoarea latime de foaie s.a.m.d. Probabil ca nu vi se pare modul de parcurgere cel mai indicat. Dupa ce veti fi tiparit asa, va trebui sa cautati folie corespondente in teancul luat de la imprimanta, ca sa le puteti alatura pentru a forma lista completa (fila 1 va trebui alaturata filei 4, 2 la 5, 3 la 6). Este mai convenabil in acest caz ca ordinea de tiparire sa fie alta, si anume la final sa puteti alatura pagina 1 cu 2, 3 cu 4 s.a.m.d. Cum se face acest lucru, va fi explicat mai jos.

In acest punct, este bine sa intelegeti modul de ordonare a paginilor pentru tiparire. Pentru aceasta, apasati butonul Page Break Preview. Pentru moment va fi inchisa fereastra de previzualizare si veti reveni in foaia de calcul. Veti primi probabil un mesaj de intampinare, asupra caruia nu se va insista acum. Apasati deci, butonul "OK", fara a va procupa deocamdata de continutul mesajului. Desi restul ferestrei de aplicatie este identica cu ceea ce aveati inainte de a intra in fereastra Print Preview, zona de lucru este schimbata. Marcajele de margine de pagina sunt mult accentuate, si in

plus, in anumite zone ale foii de calcul, "sub" datele propriu-zise este scris ceva de genul: , acesta indicand

numarul paginii pe care va fi tiparita informatia delimitata de marcajele de margine de pagina inconjuratoare. Puteti observa acum cu usurinta ca pagina 1 trebuie sa fie asezata langa pagina 4, s.a.m.d. Prezentarea in detaliu a modului de previzualizare Page Break Preview va fi realizata in sectiunea urmatoare. Deocamdata veti readuce zona de lucru la aspectul normal, cu care ati lucrat pana acum, procedand astfel: din meniul View de pe bara de meniuri selectati optiunea Normal View.

Redeschideti fereastra de previzualizare (vezi inceputul prezentei sectiuni), pentru a continua explicatiile referitoare la aceasta.

# 6.2.3. Configurarea modului in care datele vor fi tiparite

Configurarea propriu-zisa a modului de tiparire se efectueaza prin apasarea butonului Setup. Aceasta va deschide fereastra de configurare Page Setup.

Nota: Modificarile specifice realizate in cadrul ferestrei Page Setup si care au corespondent in fereastra generala de proprietati a imprimantei, asa cum este ea deschisa din folderul Printers al Windows (vezi sectiunea 6.1.1.), vor avea efect doar in Excel si numai pentru domeniul de tiparit curent (in cazul acesta, intreaga foaie de calcul Pentru_tiparire, din registrul Pentr