e5d5di
Pe langa marii curenti ai circulatiei atmosferice generale, ca alizeele, exista vanturi regionale si periodice: musonul, foehnul, mistralul... Fiecare influenteaza clima regiunii in care sufla. Chiar daca aceste vanturi sunt specifice unei anumite regiuni, ele se supun totusi acelor legi ale marilor curenti: de deplaseaza din zonele cu presiune inalta spre zonele cu presiune scazuta.
3.1.Musonul
Oceanul Indian se afla in afara zonei dominata de prezenta alizeelor,datorita continentului asiatic.intr-adevar contrastele termice si barice legate de marea intindere a uscatului Asiei creeaza premisele formarii unora din cele mai cunoscute vinturi ale globului,musonii.sint vinturi sezoniere,dupa cum dealtfel le arata si numele(mausin,in limba Araba,inseamna anotimp).Nu trebuie sa credem insa ca nu erau cunoscute pana la patrunderea arabilor in zona oceanului Indian.Inca din secolul al IV-lea i.e.n navigatorul cretan Nearchos le folosise in expeditia sa pina la gurile fluviului Indus de-a curmezis partea vestica a OceanuluiIndian.Dar arabii le-au folosit veacuri de-a randul in drumetiile lor prin aceasta parte a lumii. Musoni sunt vinturi cu caracter periodic,ce iau nastere datorita marilor contraste termice intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului.In timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv,temperatura aerului ajungind la si la 50 grade Celsius.Ca urmare a acestui fapt deasupra acestor regiuni se va contura o vasta zona depresionara,spre care converg masele de aer umed,denssi racoros de pe oceanele ce scalda tarmurile sudice si sud-estice ale Asiei.Si, astfel ia nastere musonul de vara.Puternicile vinturi musonice strabat toata partea centrala si nordica a Oceanului Indian,aducind ploi deosebit de bogate in India,Bangladesh,Birmania,tarile din peninsula Indochinei si in partea de vest a

Indoneziei. Ploile musonice favoriteaza obtinerea a cate doua si trei recolte anual in aceasta parte a lumii unde traiesc,aproximativ,1.800.000.000 de oameni,adica 2/5 din populatia globului.Dar in acelasi timp de musonul de vara este legata formarea pradalnicilor cicloni tropicali,ce provoaca mari calamitati naturale in aceste regiuni. In semestrul rece al anului situatia atmosferica sufera schimbari radicale fata de sezonul cald.De asta data in partea centrala si nordica a Asiei ia nastere un intins maxim barometric,ca urmare a persistentei aerului rece,dens si uscat,in timp ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de zone depresionare.Spre aceste depresiuni se vor indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic,dand nastere musonului de iarna. Pe catde umed si de bogat in precipitatii este musonul de vara pe atat de sarac in umezeala este cel de iarna.Vreme de sase luni(octombrie-aprilie)seceta domneste in partile sudice si sud-estice ale Asiei.Intensitatea acestui muson este la fel de mare ca si a celui de vara,schimband si el directia alizeelor si desfiintind calmul ecuatorial.Influenta sa se resimte pana in Madagascar,pe tarmurile Mozambicului si in nordul Australiei.In aceste regiuni musonul de iarna nu mai este un vint uscat,deoarece traversind intinsul oceanului se incarca cu umezeala si aduce ploi bogate.
3.2.Foehnul
Foehnul este un vant de munte, cald si uscat, care se deplaseaza cu o viteza mare. Cand aerul dintr-o vale urca pe panta unui masiv muntos, se raceste pe masura ce se inalta. Vaporii de apa pe care ii contine se condenseaza si se produce ploaia. Cand trece de varful muntelui, aerul, care si-a pierdut intreaga umiditate, devine uscat. Coborand pe celalat versant, aerul se incalzeste rapid, cu aproximativ 1 C la fiecare 100m. Foehnul provoaca deseori incendii si avalanse. Existenta Foehnului explica vegetatia diferita care poate fi observata pe fiecare din versantii unui munte: vegetatie specifica mediului umed pe primul versant si specifica mediului arid, chiar desertic, pe cel de-al doilea. Foehnul din Muntii Stancosi este vestit pentru temperaturile sale ridicate. In ianuarie 1943, la Searfish, acesta a dus la o crestere a temperaturii de la -20 C la +7 C, in numai putin de 2 minute.
3.3.Crivatul
Crivatul este un vant deosebit de puternic, care bate in Moldova, Dobrogea si sudul si estul Munteniei. Sufla dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depasesc uneori 30-35 m/s. Asociat cu nisoare, el determina deseori in anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din tara noastra. Aparitia lui in timpul verii este cu totul intamplatoare, dar atunci fiind un vant cald si uscat aduce pagube recoltelor in regiunile din sud-estul tarii.
3.4.Nemirul (Nemerul)
Vant local care apare in depresiunea Brasovului. Aerul rece al Crivatului, acumulat in partea estica a Carpatiileo Orientali, patrunde prin vaile si trecatorile muntilor si se revarsa pe versantul vestic in depresiune sub forma unui vand rece, cu o viteza de deplasare de 10-20 m/s.
3.5.Alte vanturi regionale(Din Romania)
In Crisana, Banat si Oltenia sufla uneori in cursul verii, dinspre apus, un vant cald si foarte uscat, Austrul sau Saracila, aducator de seceta. In sudul Banatului, un vant reprezentativ este Cosava, care sufla dinspre est si sud-est cu viteza 25-30 km/h. Prin partile de sud ale Munteniei, in timpul verii, sufla din cand in cand Baltaretul, un vant umed si caldut, destul de prielnic agriculturii, fiind aducator de ploi bogate. In sudul Dobrogei,in schimb, isi face aparitia uneori un vant uscat si fierbinte, Vantul Negru, numit si Caraelul (Kara-yel=Vant Negru in limba turca), care compromite culturile agricole; de aceea localnicii ii mai spun si Traista Goala. Cateodata, influenta sa se simte si in Baragan. Regiunilor montane ale tarii le sunt caracteristice o serie de vanturi locale, specifice unor anumite masive muntoase. Astfel, mai tot timpul anului, pe versantii vestici ai muntilor Apuseni sufla dinspre ves si nord Oradeanul. Tot dinspre vest, in masivele Ciucas si Bucegi, deseori isi face aparitia vantul denumit de localnici Fagarasul. Pe versantii transilvaneni ai Carpatilor Orientali sufla dinspre apus Ardeleanul, in timp ce in partile sudice ale acelorasi munti apare vantul local Munteanul. Si in tara Oltului apar o serie de vanturi cu specific local, numite Sadeanul(din vest), Muresanul(din Nord) si Gureanul(Din Sud). Pentru locuitorii Muntilor Apuseni, vantul puternic dinspre vest insotit de ploaie si grindina poarta numele de Vigadalm, iar in timpul iernii, vantul care aduce ninsoarea se numeste Vojot.
3.6.Vanturile de furtuna
Vanturile de furtuna au o viteza de pana la 120km/h si sufla in rafale puternice.In general, ele nu sunt nici periodice, nici regionale, ci sunt provocate pur si simplu de o puternica depresie, care poate aparea in orice mediu la un moment dat. Astfel, marea furtuna din octombrie 1987 care a surprins meteorologii, a devastat sudul Angliei si nord-vestul Frantei. Furtuna s-a soldat cu perte 20 de vistime si a provocat importante pagube materiale.