O veche citadela crestina, presarata cu incantatoare biserici, cu zeci de turnuri si un impresionant zid de aparare medieval, dar si un mare oras cu temperament mediteranean, brazdat de bulevarde largi (Grandes Vias), agrementate cu palmieri si cu ficusi, aceasta este Valencia „la clara” (cea luminoasa), Valencia lui Rodrigo Diaz del Vivar (El Cid sau El Campeador), Valencia portocalelor… p1c24ck
Pe drumul spre Valencia, strabatut de-a lungul coastei (Costa de Ahazar sau Coasta Florii de Portocal), pe mii si mii de hectare se intind livezi de portocali, ce s-au succedat celor de maslini din sudul Frantei si din insorita Catalonie. Costa de Ahazar, fasia insorita de plaja din preajma Valenciei, a devenit una dintre cele mai cautate centre de turism estival din Spania. Statiunile balneare ca Benicassim, Peniscola, Benicarlo si Vinaros, la nord, sau El Saler, Cullera Si Oliva, la sud, s-au dezvoltat ca o retea continua de imobile, stradute si hoteluri, ce formeaza un insolit peisaj urban intre plaja si oranjerii.

1.Monumente UNESCO

Daca in Barcelona primul lucru pe care faci este un tur al operelor lui Gaudi, in Valencia trebuie sa incepi cu un tur al turnurilor valenciene. Valencia este un oras al turnurilor, doua dintre cele cu scop religios fiind cu adevarat remarcabile: El Miguelete (un turn octogonal ce serveste drept clopotnita catedralei) si Santa Catalina, o biserica in stil baroc, ca multe altele din Spania, dar cu o clopotnita incarcata de ornamentati exterioare. Intr-una dintre pietele Valenciei, Placa de la Virgen des Desamparadores (Piata Fecioarei celor Abandonati), o fastuoasa fantana arteziana bordata de nimfe si fauni, in mijlocul unei pipete largi si primitoare, ofera un peisaj incredibil, colosal prin armonia si linistea sa, prin eleganta oamenilor si atmosfera patriarhala. Ar mai trebui vizitate si impunatoarele turnuri de aparare, Torres de Serrano si Torres de Quart, podurile Trinidad si Puente Real. Curios la aceste poduri este faptul ca fiecare este vegheat de sfinti sculptati, parinti spirituali ai acestor monumente, la picioarele carora oamenii asezau flori si lumanari. In Piata Primariei si in Piata Centrala se gasesc nu mai putin de trei monumente UNESCO: grandioasa Bursa de Marfuri (La Lonja)- un adevarat castel, Hala Alimentara acoperita (mostra a arhitecturii moderniste) si Biserica Santos Juanes, cu o fatada migalos lucrata cu stucaturi. Constructia unei cladiri pentru bursa, la fel ca in Barcelona, a fost inceputa la cererea negutatorilor, iar maretia ei este expresia prosperitatii orasului acelor vremuri.

2.Campiile de portocali

Fondata de greci in anul 138 i. Hr., Valencia trece prin mainile cartaginezilor, ale romanilor, vizigotilor si arabilor. In 1094, Valencia maura este temporar cucerita de legendarul Cid. Eroul, devenit duce de Valencia, va muri in 1099. Trei ani mai tarziu, ravnitul oras este recucerit de mauri. Mai mult de un secol le va lua spaniolilor pentru a stapani definitiv bogata citadela. Valencia devine infloritoarea capitala a regatului de Aragon 9ce cuprindea provinciile Aragonului, Cataloniei si Valenciei). Descoperirea Americii si stramutarea polului comercial spre porturile dinspre ocean (in principal Sevilla, a fost puternic resimtita de negustorii regatului aragonez, Barcelona si Valencia intrand intr-un declin prelungit. Dezvoltarea industriala va readuce insa orasul pe linia de plutire.
Categoric, spectaculoasa emancipare economica a Valenciei se datoreaza in buna masura fertilei campii („huerta”) a raului Turia, in care este asezata orasul. Datorita unui sistem de irigatii bine studiat, stabilit de romani si perfectionat de arabi, pe zeci de mii de hectare au fost cultivati portocali, lamai sau mandarini. Valencia este unul dintre principalii exportatori de citrice din Europa. La sudul aglomeratiei urbane, o vasta laguna, Albufera, separata de Mediterana printr-un coridor litoral, este principalul loc de pescuit. Anghilele capturate aici compun un meniu titpic local -; poella, un fel de ghiveci de orez, cu legume fierte si fructe de mare.