Fascinanta poveste a naturii si a vietii pe pamantul romanesc, este cunoscuta
prin studiul scoartei pamantesti executat de vestiti geologi romani, dintre
care cei dintai au fost: Gr. Cobalcescu, Gh. Murgoci, Ion Popescu-Voitesti v2t1th
Figura luminoasa a marelui savant Ion Popescu -Voitesti dainuie prin lucrarea
sa "Evolutia geologica -paleogeografica a pamantului romanesc" (1936),
in care descifreaza tainele de alcatuire a pamantului nostru si framantarile
cu privire la epicentrul cutremurelor ce se gasesc la Curbura Carpatilor, in
Vrancea.
Scoarta pamantului la adancime de 130-180 km prin retopire a produs magma lichida
sau moale, care a erupt in spatele Muntilor Carpati, formand lantul muntos vulcanic.
In Muntii Apuseni eruptiile vulcanice au fost mai atenuate, iar magma bazaltica
este intercalata cu sedimente si roci impermeabile.
In Muntii Banatului rocile vulcanice sunt numite "banatite" in aceasta
zona. Vulcanismul a luat sfarsit in Cuaternar.
Incepand din Muntii Maramuresului, eruptiile vulcanice au lasat urme prin forme
de "cosuri", mlastini si tinoave, izvoare minerale, bazalte impunatoare
- insirate de-a lungul lantului muntos din Carpatii Rasarite ni, continuand
prin Carpatii de Curbura, si mai atenuat in Muntii Apuseni; in Carpatii Sudici
fenomenele vulcanice sunt numai sporadice.
Voi incepe cu Obcinele Bucovinei unde este Rezervatia Creasta (Pana) Cocosului
un masiv eruptiv andezitic inalt de 100 m, cu infatisare de tuburi de orga si
"cosuri" sau conuri vulcanice, alcatuit cu o vegetatie saraca alcatuita
din tufe de ienupar, salcie de munte, arini, clopotei, fereguta s.a. Fauna este
reprezentata prin pasari: acvila tipatoare, acvila de stanca, corbi.
In Mlastina Vaschinescu este un crater vulcanic stins, in care s-a instalat
un teren mlastinos-lacustru, cu o vegetatie caracteristica, in care creste o
planta rara "Scheuchzeria palustris": si planta carnivora Roua cerului
(Drosera rotundifolia).
Rezervatia din Muntii Caliman (spre Dorna) prezinta un relief ce urca in trepte
pana la altitudinea de 2100 m, cu vai adanci si pante spre Obcine, cu infatisare
bizara ("Maimute", "Mosul din Caliman" s.a.). Eruptiile
vulcanice au avut loc acum 55 milioane de ani (in Tertiar), iar "caldarile"
s-au format in timpul ghetarilor, acum un milion de ani. in acesti munti, intalnim
flora din cununa crestelor alpine (jnepeni, molizi, smirdari, zambru, arbore
de tisa, precum si o fauna ocrotita: ursul brun, rasul, jderul; pasari: cocosul
de munte si cocosul de mesteacan.
Aceasta rezervatie este propusa sa devina Parc National.
In Rezervatia "Rapa cu papusi" (Domnesti-Bistrita N.) izvoarele de
apa minerala depun tuf calcaros pe resturi din sfaramaturi de roci, resturi
de scoici si resturi vegetale, formand grupuri de figuri numite "Soldatii",
"Femeia de piatra", "Ciuperci".
Aceste figuri sunt adevarate opere de arta create de natura, care prin frumusetea
lor atrag numerosi turisti.
In masivul Borsec intre depresiunea Bilbor-Bistrita-Caliman, sunt trei
mlastini in trepte, incarcate cu CO2 in care cresc relicte glaciare: Daria si
Ligularia siberica (Curechiul de munte).
Urmeaza o salba de tinoave (vulcani stinsi) denumite "imparatia stranie
a vietii si a mortii", unde predomina plante carnivore: Roua cerului, care
ademeneste insectele cu picaturile stralucitoare dulci si lipicioase, ca niste
ace de gamalie vii cu frunzulitele delicate.
- Tinovul de la Sancraieni (Ciuc) are numeroase izvoare minerale cu apa
calduta (+20° C)> care ies prin conuri marunte; in jur creste o vegetatie
de turbarie.
- Tinovul Luci (Covasna) ocupa caldarea unui crater de forma alungita,
in jurul caruia creste o vegetatie forestiera lemnoasa amestecata (molid, plop,
arin, mesteacanul pitic si relictul glaciar Viola epipsila).
- Tinovul Mohos (Tusnad-Bai) este un crater vulcanic inconjurat de lacuri
si cratere mici, care dateaza din ultima glaciatiune. Este astupat de un dop
de turba si inconjurat de paduri de arin, pin, pernite de muschi de turba (Sphagnum).
- Lacul Sfanta Ana situat in apropiere este un crater vulcanic (cu suprafata
de 22 ha), cu latime de 1,5 km si adancime de 7 metri, cu apa altadata cristalina,
acum tulbure, poluata.
Muntele Puciosu (Covasna) cu aspect de pestera care contine gaze din activitatea
vulcanica de acum un milion de ani: CO2 (bioxid de carbon) si hidrogen sulfurat
(SH2). Hidrogenul sulfurat este foarte toxic pentru om si animale; cand se acumuleaza
in aer, pasarile cad din zbor, de aici denumirea locului de "Cimitirul
pasarilor".
Vulcanii noroiosi. Rezervatia Paclele Mari si Paclete Mici din comuna Berea
(Buzau) numite de localnici "fierbatoare" sunt vulcani in miniatura
(conuri inalte de 7-8 m, late de 4-5 m) din care ies periodic gaze aruncand
noroi. Cum se explica fenomenul? Argilele bogate in hidrocarburi lichide si
gazoase ies la suprafata pamantului, unde ploaia le preface intr-un noroi fin
si sarat. Gazele de petrol ridica noroiul la suprafata, ca niste basici, apoi
crapa formand aceste movilite care sunt de fapt mici conuri vulcanice. Aici
creste o planta interesanta, numita" Gardurarita (Nitraria Schoeberi),
niste tufe ramificate, inalte de 1-2 m, cu spini si smocuri de frunze carnoase,
cu flori verzui si fructe carnoase (drupe). Este planta indicatoare pentru zone
cu petrol si mult azot. (Se gaseste numai aici si in Siberia si Australia).
In tinovul de la Laptici (Bucegi) creste relictul glaciar (Salix myrttiloides)
care se mai gaseste doar in Coreea si Manciuria.
In mlastinile de la Prejmer (langa Brasov) creste Stanjenelul siberian (Iris
siberica), Cruciulita (Senecio daria), Roua cerului (Drosera rotundifolia).
in padurile de foioase creste o flora bogata: laleaua pestrita, bulbucii, clopotei,
garoafe de munte.
Fauna ocrotita este: Vinterelul, Sorecarul, huhurezii, sturzii.
Vulcanii noroiosi de la Hasag (Sibiu) reprezinta trei conuri lipsite de vegetatie.
Zona vulcanica se afla intre doua masive muntoase, iar printre fracturi ale
scoartei pamantului, iese gazul metan cu apa sarata.
- In Muntii Persani sunt Bazaltele de Ia Piatra Cioplita, iar la Rupea (la Racosul
de Jos) exista singurul "neck" de bazalt.
La Simeria (jud. Hunedoara) exista t) formatiune ecologica de scurgere de lava
andezitica.
Cetatea Deva este un conc vulcanic - ultima prelungire din Muntii Poiana Ruscai
- cu ruinele cetatii (cu interesant trecut istoric militar), care a fost distrusa
in anul 1849 din cauza exploziilor de la magazinele de munitii din Cetate. Are
fauna mediteraneana: Vipera amodytes si anumite raritati floristice.
In localitatea Sampetru (jud. Hunedoara) s-a gasit de curand scheletul unui
dinozaur (din marile calde) Strutiosaurus transilvanicus. in Muntii Apuseni
formatiuni de provenienta vulcanica sunt cele doua Detunate si Cetatea romana
de Ia Rosia Montana iar in Bihor, la Baile Episcopiei "Dealul Somleu"
(Betfia) ar fi tot de provenienta vulcanica.
Aceste urme strayechi de activitate vulcanica, astazi stinse, au o importanta
stiintifica. Prin studiul istoriei vegetatiei din trecute ere geologice din
tara noastra, savantul clujean Emil Pop, prin metoda analizelor de polen fosil,
stabileste succesiunea padurilor din 440 mlastini (din care studiaza 137 de
plante fosile prediluviale). A cutreierat lumea in cautarea adevarului stiintific,
dovedind ca un savant "oricat l-ar ninge anii ramane vesnic tanar"
De asemenea, statiunile balneare insirate de-a lungul acestui traseu sunt renumite
in tara si strainatate.
