Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Urme ale activitatii vulcanice in muntii nostri
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Fascinanta poveste a naturii si a vietii pe pamantul romanesc, este cunoscuta prin studiul scoartei pamantesti executat de vestiti geologi romani, dintre care cei dintai au fost: Gr. Cobalcescu, Gh. Murgoci, Ion Popescu-Voitesti v2t1th
Figura luminoasa a marelui savant Ion Popescu -Voitesti dainuie prin lucrarea sa "Evolutia geologica -paleogeografica a pamantului romanesc" (1936), in care descifreaza tainele de alcatuire a pamantului nostru si framantarile cu privire la epicentrul cutremurelor ce se gasesc la Curbura Carpatilor, in Vrancea.

Scoarta pamantului la adancime de 130-180 km prin retopire a produs magma lichida sau moale, care a erupt in spatele Muntilor Carpati, formand lantul muntos vulcanic.
In Muntii Apuseni eruptiile vulcanice au fost mai atenuate, iar magma bazaltica este intercalata cu sedimente si roci impermeabile.
In Muntii Banatului rocile vulcanice sunt numite "banatite" in aceasta zona. Vulcanismul a luat sfarsit in Cuaternar.
Incepand din Muntii Maramuresului, eruptiile vulcanice au lasat urme prin forme de "cosuri", mlastini si tinoave, izvoare minerale, bazalte impunatoare - insirate de-a lungul lantului muntos din Carpatii Rasarite ni, continuand prin Carpatii de Curbura, si mai atenuat in Muntii Apuseni; in Carpatii Sudici fenomenele vulcanice sunt numai sporadice.
Voi incepe cu Obcinele Bucovinei unde este Rezervatia Creasta (Pana) Cocosului un masiv eruptiv andezitic inalt de 100 m, cu infatisare de tuburi de orga si "cosuri" sau conuri vulcanice, alcatuit cu o vegetatie saraca alcatuita din tufe de ienupar, salcie de munte, arini, clopotei, fereguta s.a. Fauna este reprezentata prin pasari: acvila tipatoare, acvila de stanca, corbi.
In Mlastina Vaschinescu este un crater vulcanic stins, in care s-a instalat un teren mlastinos-lacustru, cu o vegetatie caracteristica, in care creste o planta rara "Scheuchzeria palustris": si planta carnivora Roua cerului (Drosera rotundifolia).
Rezervatia din Muntii Caliman (spre Dorna) prezinta un relief ce urca in trepte pana la altitudinea de 2100 m, cu vai adanci si pante spre Obcine, cu infatisare bizara ("Maimute", "Mosul din Caliman" s.a.). Eruptiile vulcanice au avut loc acum 55 milioane de ani (in Tertiar), iar "caldarile" s-au format in timpul ghetarilor, acum un milion de ani. in acesti munti, intalnim flora din cununa crestelor alpine (jnepeni, molizi, smirdari, zambru, arbore de tisa, precum si o fauna ocrotita: ursul brun, rasul, jderul; pasari: cocosul de munte si cocosul de mesteacan.


Aceasta rezervatie este propusa sa devina Parc National.
In Rezervatia "Rapa cu papusi" (Domnesti-Bistrita N.) izvoarele de apa minerala depun tuf calcaros pe resturi din sfaramaturi de roci, resturi de scoici si resturi vegetale, formand grupuri de figuri numite "Soldatii", "Femeia de piatra", "Ciuperci".
Aceste figuri sunt adevarate opere de arta create de natura, care prin frumusetea lor atrag numerosi turisti.




  In masivul Borsec intre depresiunea Bilbor-Bistrita-Caliman, sunt trei mlastini in trepte, incarcate cu CO2 in care cresc relicte glaciare: Daria si Ligularia siberica (Curechiul de munte).
Urmeaza o salba de tinoave (vulcani stinsi) denumite "imparatia stranie a vietii si a mortii", unde predomina plante carnivore: Roua cerului, care ademeneste insectele cu picaturile stralucitoare dulci si lipicioase, ca niste ace de gamalie vii cu frunzulitele delicate.
-  Tinovul de la Sancraieni (Ciuc) are numeroase izvoare minerale cu apa calduta (+20° C)> care ies prin conuri marunte; in jur creste o vegetatie de turbarie.
- Tinovul Luci (Covasna) ocupa caldarea unui crater de forma alungita, in jurul caruia creste o vegetatie forestiera lemnoasa amestecata (molid, plop, arin, mesteacanul pitic si relictul glaciar Viola epipsila).
- Tinovul Mohos (Tusnad-Bai) este un crater vulcanic inconjurat de lacuri si cratere mici, care dateaza din ultima glaciatiune. Este astupat de un dop de turba si inconjurat de paduri de arin, pin, pernite de muschi de turba (Sphagnum).
- Lacul Sfanta Ana situat in apropiere este un crater vulcanic (cu suprafata de 22 ha), cu latime de 1,5 km si adancime de 7 metri, cu apa altadata cristalina, acum tulbure, poluata.

Muntele Puciosu (Covasna) cu aspect de pestera care contine gaze din activitatea vulcanica de acum un milion de ani: CO2 (bioxid de carbon) si hidrogen sulfurat (SH2). Hidrogenul sulfurat este foarte toxic pentru om si animale; cand se acumuleaza in aer, pasarile cad din zbor, de aici denumirea locului de "Cimitirul pasarilor".
Vulcanii noroiosi. Rezervatia Paclele Mari si Paclete Mici din comuna Berea (Buzau) numite de localnici "fierbatoare" sunt vulcani in miniatura (conuri inalte de 7-8 m, late de 4-5 m) din care ies periodic gaze aruncand noroi. Cum se explica fenomenul? Argilele bogate in hidrocarburi lichide si gazoase ies la suprafata pamantului, unde ploaia le preface intr-un noroi fin si sarat. Gazele de petrol ridica noroiul la suprafata, ca niste basici, apoi crapa formand aceste movilite care sunt de fapt mici conuri vulcanice. Aici creste o planta interesanta, numita" Gardurarita (Nitraria Schoeberi), niste tufe ramificate, inalte de 1-2 m, cu spini si smocuri de frunze carnoase, cu flori verzui si fructe carnoase (drupe). Este planta indicatoare pentru zone cu petrol si mult azot. (Se gaseste numai aici si in Siberia si Australia).
In tinovul de la Laptici (Bucegi) creste relictul glaciar (Salix myrttiloides) care se mai gaseste doar in Coreea si Manciuria.
In mlastinile de la Prejmer (langa Brasov) creste Stanjenelul siberian (Iris siberica), Cruciulita (Senecio daria), Roua cerului (Drosera rotundifolia). in padurile de foioase creste o flora bogata: laleaua pestrita, bulbucii, clopotei, garoafe de munte.
Fauna ocrotita este: Vinterelul, Sorecarul, huhurezii, sturzii.
Vulcanii noroiosi de la Hasag (Sibiu) reprezinta trei conuri lipsite de vegetatie. Zona vulcanica se afla intre doua masive muntoase, iar printre fracturi ale scoartei pamantului, iese gazul metan cu apa sarata.
- In Muntii Persani sunt Bazaltele de Ia Piatra Cioplita, iar la Rupea (la Racosul de Jos) exista singurul "neck" de bazalt.
La Simeria (jud. Hunedoara) exista t) formatiune ecologica de scurgere de lava andezitica.
Cetatea Deva este un conc vulcanic - ultima prelungire din Muntii Poiana Ruscai - cu ruinele cetatii (cu interesant trecut istoric militar), care a fost distrusa in anul 1849 din cauza exploziilor de la magazinele de munitii din Cetate. Are fauna mediteraneana: Vipera amodytes si anumite raritati floristice.
In localitatea Sampetru (jud. Hunedoara) s-a gasit de curand scheletul unui dinozaur (din marile calde) Strutiosaurus transilvanicus. in Muntii Apuseni formatiuni de provenienta vulcanica sunt cele doua Detunate si Cetatea romana de Ia Rosia Montana iar in Bihor, la Baile Episcopiei "Dealul Somleu" (Betfia) ar fi tot de provenienta vulcanica.

Aceste urme strayechi de activitate vulcanica, astazi stinse, au o importanta stiintifica. Prin studiul istoriei vegetatiei din trecute ere geologice din tara noastra, savantul clujean Emil Pop, prin metoda analizelor de polen fosil, stabileste succesiunea padurilor din 440 mlastini (din care studiaza 137 de plante fosile prediluviale). A cutreierat lumea in cautarea adevarului stiintific, dovedind ca un savant "oricat l-ar ninge anii ramane vesnic tanar"
De asemenea, statiunile balneare insirate de-a lungul acestui traseu sunt renumite in tara si strainatate.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta