Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special. r3j13jg
Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural.
Turismul rural in tara noastra se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii ’20-’30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unie asezari rurale.
Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un inceput promitator , caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistica interantionala procedeaza la identificare asi selectarea unor localitati rurale representative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun accord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locale s-a atabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.
Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numarul 744/1973 se declarau , experimental, sate de inters turistic, demumite “sate turistice”, urmatoarele 14 localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea).
In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turistilor straini in locuintele particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international. Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale Oficiului National de Turism „Carpati” Bucuresti si contracte pe piata externa, se realizeaza o bresa -; prin intermediul unei ordonante a fostei puteri politice (cancelaria PCR) -; pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.
Scurta perioada de „oficializare” a turismului nu a facut posibila organizarea activitatii de turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), in altele cazarea tuirstilor romani se facea in mod neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in annul 1989.
Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana entru Dezvolatare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) -; 1994 -, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).
Din randul acestora ANTREC este cea mai viabila si in maer parte a realizat ceea ce isi propunea la fondare:
- identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc;
- formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de lunga si scurta durata;
- burse de specializare;
- schimburi de experiente in tara si in strainatate;
- editarea de buletine informative si reviste;
- infiintarea unei banci de date;
- cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tara si strainatate;
- campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;
- participarea la targuri ssi expozitii nationale si internationale;
- realizarea unui sistem dee rezervati in turismul rural romanesc.
Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul
Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale (Invatamantului) si insusi Guvernul Romaniei.
Urmarea fireasca a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre (Ordonanta Gguvernului nr. 62/24 august 1994) si Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995 referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice.
Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), reunea la sfarsitul anului 1995 peste 2 000 de membri, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a desfasurat in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiunii sau gospodarii taranesti), care au atras 18 500 de turisti -; din care 3 500 turisti straini -; cu un sejur mediu de 4 zile/turist.
Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de catre ANTREC, saptamanalul economico-financiar „Capital” a acordat asociatiei premiiul Oskar -; Capital pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta „initiativa cu cel mai mare impact social”.
Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor si a intregii activitati. Din punct de vedere calitativ ANTRC a fost preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursurii de tehnica turistica si marketing turistic in mod centralizat sau zonal in regiunile de circulatie turistica insemnata (Brasov, Maramures, Bucovine, etc.). pe de alta parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastra. Cu acest prilej a fost demarata o puternica activitate de promovare a resurselor turismului rural romanesc si au inceput demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari.
In cel de-al treilea an de existenta (1997) la ANTREC Romania numarul membrilor sai a ajuns la 3 000 iar cel al filialelor la 28. asociatia a reusit editarea primului CD- rom , al primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale.
Anul 1998 concretizeaza imaginea ANRECU-lui in:
- cei peste 2 500 membrii, organizati in 30 de filiale judetene;
- mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice -; omologate si clasificate;
- aproxiamtiv 150 000 turisti romani ssi straii, cu un sejur mediu de 4 zile.
Preocuparile actuale vizeaza: editarea celui de-al doilea catalog al pensiunilor turistice si agroturistice, finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, prezenta in paginile INTERNET-ului. O problema vitala ce se doreste relizata in cel mai scurt timp este cea a implementarii unnui sistem viabil de asigurari pentru turistii care prectica turismul rural, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile taranesti.
Legat de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Ministerul Turismului au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerul turismului 59/ iulie 1995, Comisia tehnica pentru dezvoltarea turismului rural. Din acesta comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie in acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Institutul de Cercetare pentru Turism, Institutul National de Fomare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectia Mediului si Mministerul Educatiei Nationale.
Pe langa cele prezentate pana acum, consider ca nu lipsita de importanta este existenta, in momentul de fata, peste 25 de firme ce desfasoara activitate de touroperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: „Branimex” si „Ovidiu Tour” Bran (Brasov), „Trans Tour” Praid (Harghita), „Dublion” Campulung (Arges), „Darugus” Balavanyos (Covasna), „Montana Service” Vidra (Vrancea).