Municipiul timisoara este infratit cu sase orase europene : Faenza , Rueil
-; Malmaison , Mulhouse , Karisruhe , Gera ,Szeged , si este in tratative
avansate pentru infratire cu orasul Trevisti , de asemenea are relatii de colaborare
cu multe alte orase sau regiuni : Arezzo , Udine , Neapole , Genova , Florenta
, Rorii , Verona , Bologna , Ravenna , Piemont , Veneto existand un schimb periodic
de vizite cu orasele :Zrenjanin , Varset , Kikinda , Novi Sad , Pancavo si Cincinnati
. Impreuna cu orasele Pancavo si Cincinnati este dezvoltat un program trilateral
comun in cadrul “Resource Cities Program” .
In perioada 10 -; 13 octombrie 2002 a avut loc o vizita la Taizhou , China
, ca urmare a invitatiei primite din partea Primariei Taizhou pentru a participa
la manifestarea denumita “Intrunirea primarilor oraselor prietene cu Taizhou
in Toamna Aurie “ . p5v1vf
Scopul vizitei a fost cel de a realiza un schimb de experienta privind modalitatile
de intensificare a relatiilor si a cooperarii in domeniile : econoimic , stiintific
, educational , cultural si al sanatatii .
Prin istoria sa si prin caracterul locuitorilor , Timisoara este un adevarat
oras al concordantei interetnice , ce promoveaza cele mai progresiste idei ,constituindu-se
un real symbol al democratiei , tolerantei si dezvoltarii pentru orasele Romaniei
.
Stema si sigiliul
In anul 1781 , orasul Timisoara si-a primit privilegiile si a fost ridicat
la rang de oras liber , scrisoarea de acreditare , continand confirmarea stemei
si a sigiliului .
Blazonul este impartit printr-o orizontala in doua , partea de sus fiind la
randul ei impartita in doua printr-o linie verticala . Jumatatea din stanga
de sus , cuprinde patu benzi argintii intr-un camp imbibat de sange , simbolizand
cele patru rauri principale care strabat Ungaria . In jumatatea din dreapta
pe un fond auriu , se inalta , pe o baza verde , fostul turn de apa al cetatii
Timisoara , prin poarta lui deschisa putandu-se vedea o roata de moara . In
partea de sus a turnului se vad , la stanga si la dreapta cate un steag purpuriu
cu o cruce argintie . In partea de jos , lstanga se poate vedea soarele -;
cu chip uman -; deasupra orasului , in dreapta fiind reprezentata semiluna
intunecata -; in descrestere -; ca symbol al turcilor invinsi de crestini
.
Sub aceste simboluri este reprezentata cetatea pregatita de aparare , la dreapta
curgand Bega , alimentata de Timis .
In mijlocul blazonului un scut pe care este reprezentata acvila imperiala bicefala
incoronata , tinand in gheare , de o parte o spada de argint , si in cealalta
parte insemnele imperiale cu cruce iar pe piept initialele J II (Josif al II-
lea . Pe blazon mai este reprezentata , coroana simpla , blazonul sprijinindu-se
pe doi cai albi . Pe noul blazon al orasului din 1919 , au ramas simbolurile
caracteristice Timisoarei fiind inlocuite doar cele referitoare la Imperiul
Austro -;Ungar , prin cele corespunzatoare statului roman . Stema din 1919
, aprobata in 1930 , a fost schimbata , astfel ca in locul coroanei cu cinci
zimti au fost amplasate sapte turnuri , ce probabil reprezentau cele sapte provincii
ale Romaniei de atunci ; locul celor patru rauri , a fost luat de podul lui
Traian cu un leu inaltandu -;se deasupra lui , pastrandu-se din vechea
stema ; turnul apei in partea dreapta , in mijloc s-a simplificat fortareata
, soarele si semiluna s-au pastrat , renuntandu-se insa la cei doi cai albi
. In1972 , regimul communist , a introdus o noua stema , astfel ca cele sapte
turnuri au disparut , in locul podului lui Traian si a leului apare un electromotor
, pe un zid -; postament , ca simbol al dezvoltarii indrustriale si al
progresului ethnic .
Turnul apei se mentine ca simbol al stapinirii naturii de catre om , se mentine
reprezentarea cetatii , dar se schimba aspectul soarelui si a semilunii .
Pe stema actuala , aparuta dupa 1989 , se poate constata o importanta schimbare
, si anume : drapelul tricolor din dreapta de deasupra turnului apei , are campul
de culoare galbena gaurit, asemeni tricolorului care a insotit multimea in acele
zile ale lui decembrie din 1989 .