De la Dunare pana in vaile Somes si Barcau, in partea de vest a tarii, se intind Carpatu Occidentali. in sud sunt Muntii Baaatului, iar la nord de Mures, Muntii Apuseni. Formati din roci eruptive, sedimentare (calcare) si sisturi cristaline, au inaltimi mai reduse (ntre 1000 si 1600 m). v2q14qb
In Muntii Banatului, in apropierea batranului fluviu Danubiu, sunt locuri de o rara frumusete, care atrag numerosi turisti din tara si multi straini. Cele cinci rezervatii stiintifice sunt cartea de vizita a Banatului, care se mandreste cu ele, spunand: "Banatu-i fruncea!" Rezervatia Valea Cernei Domogled cuprinde zona forestiera cu o suprafata de 10000 ha,. Aici se afla vestita statiune de pe vremea romanilor "Baile Herculane". De straja pe cleanturi si chei vegheaza frumosul pin banatean (Pinus nigra var. banatica) cu o coroana in forma de umbrela. Molizii razleti, pieptanati de suieratul vantului, infipti in teren pietros, printre radacinile jnepenilor si ienuperilor si padurile de foioase de pe stanci incheie* decorul prin mozaicul de flori: garoafe, crinul galben de Banat, in jurul carora se intrec peste 1500 specii de fluturi sa le soarba nectarul. Doar teama de a tiu fi atacat de unele animale care au venin ucigas (scorpioni, vipera cu corn) este nedorita de turisti. .
Rezervatia Gura Vai Varciorova lipsita de pini prezinta numai paduri de foioase ^i arbusti exotici, ca smochinul si planta Ilex aquifolium. In pajisti cresc: Stipa, poroinicul (Orchis gemari), sabiutele (Gladiolus ilfyricus), carcelul (Ephedra distachya).
Rezervatia Cazanele Dunarii cu suprafata de 65,3 ha cuprinde o flora submediteraneana in amestec cu flora central-europeana. Pe stancile insorite sunt paduri de foioase (stejarul pufos, alunul turcesc). in crapaturile stancilor creste liliacul salbatic si arborele de tisa. Pe abruptele inaccesibile omului creste laleaua Cazane lor (Tulipa hungarica), cu flori galbene.
Rezervatia Cheile Nerei-Beusnita prin salbaticia platoului Plesuva (1144 m), cu frumoasele cascade de pe Valea Beusnita, sunt de neuitat. La altitudine relativ mica, creste bibilica (Fritillatia montana) sijioua specii de ghimpe (Ruscus aculeatus), iar prin vai arborele de tisa. Fauna cuprinde elemente balcanice: insecte, scorpioni, vipere si un relict preglaciar (Cobitis elongatus)-pestele fasa mare.
Rezervatia Muntii Semenic-Cheile Carasului are suprafata de 894,50 ha cuprinde paduri de foioase si sase pesteri interesante. Aceasta rezervatie este propusa ca Parc National din Muntii SemeniculuL

LEGENDA
Laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica)
In fisurile inospitaliere ale stancilor din defileul Dunarii, la Cazane, primavara stralucesc la lumina soarelui, ca niste faclii galbene, frumoasele lalele luminand drumul pana la Turnu-Severin. Povestea lor am aflat-o de la un pastor din acele locuri. Iata-o:
De mult intr-un castel aproape de Baile Herculane, locuia un mare demnitar cu sotia si fiica lor Brandusa. Se spune ca la nasterea ei, facand o serbare familiara, printre musafiri a aparut o batranica pe care nimeni nu o baga in seama. Era de fapt o ursitoare care, la plecare le-a spus parintilor urmatoarele: "Sa stiti ca o sa va pierdeti fiica de mica si numai atunci o veti gasi, cand un tanar viteaz va reusi sa indeparteze vrajile, distrugand demonul care i-a sortit un destin nedorit!"
Vremea a trecut; fetita avea trei ani cand a ramas orfana de mama (fiindca mama ei a fost intepata de un scorpion ascuns in frunzisul padurii). Tatal s-a recasatorit cu o femeie frumoasa dar rea, care nu iubea deloc fetita si dorea sa scape de ea. intr-o zi, a pornit cu Brandusa la plimbare catre Dunare. Fetita, vioaie si zglobie, era imbracata intr-o rochita galbena, ce se potrivea de minune cu ochii ei albastri si parul ei blond; mergea tinand-o de mana pe mama ei vitrega. Ajungand pe malul Dunarii, mama yitrega i-a dat un branci fetitei sa cada in apa, sa se inece; apoi grabita a parasit-o, indreptandu-se spre casa. Dar, ca prin minune, fetita a cazut intr-o fisura de stanca, agatandu-si rochita in spinii unui arbust. Sperita, tipand si plangand fetita a fost observata de un padurar care, intamplator trecea prin apropiere. Acesta, cu blandete si rabdare, a reusit sa o scoata afara dintre stanci. A luat-o la el acasa cu gandul ca ii va gasi parintii; au ingrijit-o ca pe copilul lor. Padurarul avea si el un baietel mai mare, cam de opt anisori. impreuna cu baietelul, fetita era crescuta cu drag, incat dupa cativa ani, s-a facut mare'. Era harnica, blanda si ajuta si ea la treburile din casa. Calin, fiul padurarului, s-a facut un flacau chipes neinfricat, incat deseori cutreiera padurile de prin apropiere. Avea tolba cu sageti permanent la el, iar in caz de pericol stia sa se apere.
Iata ca, intr-o zi a ajuns la o manastire din acele parti, a intrat si s-a rugat sa-i indrepte Dumnezeu pasii sa poata ajunge acasa pana nu se insereaza. in traistuta avea plante de leac, pe care le-a cules asa cum il invatase tatal sau. A cules si planta numita carcel (Ephedra distachya) ca leac pentru bolnavii de astma.
Se innopta si, zarind in apropiere un castel, a batut in poarta, rugand pe stapanul casei sa-1 gazduiasca peste noapte.
Un batran castelan suferind de astm, incat mereu era sa se sufoce, i-a deschis usa, si din vorba in vorba, a aflat de boala lui si necazul acelui om binevoitor.
Intre altele, i-a spus ca s-a imbolnavit de suparare, ca-si pierduse unica fiica cu ani in urma. Calin i-a oferit cateva ramurele de carcel, din care a facut un ceai si 1-a recomandat batranului, pentru a se vindeca de astm.

Peste noapte, Calin a adormit intr-o camera de langa bucatarie, nestiind ca la etaj era camera sotiei castelanului. Afara era o noapte cu luna plina, asa ca se vedea aproape ca ziua. Calin a auzit cum s-a deschis fereastra de la etaj si a vazut sarind pe iarba o femeie care avea corp de sarpe. Repede a tras cu arcul o sageata drept in ochii femeii, care urland de durere, 1-a trezit din somn pe sotul ei. Acesta, impreuna cu Calin au coborat in gradina, sa vada cine e acolo jos si, spre surprinderea lor, castelanul a vazut fata insangerata a sotiei sale. Atunci a inteles ca este o vrajitoare. Cu arcul in mana Calin a intrebat-o daca stie unde se afla Brandusa;' ea a marturisit ca a ucis-o, inecand-o. Calin si-a dat, insa, seama ca fetita pe care au crescut-o parintii lui, impreuna cu el, era Brandusa care acum se afla in casa parintilor lui. Aprins de manie, castelanul a. dat ordin unui argat sa-i taie capul nevrednicei femei, stapanita de demoni, iar in jurul ei a curs o balta de sange negru.
Dupa aceea, castelanul impreuna cu Calin si doi argati, au plecat spre Orsova, unde locuiau parintii lui. Cu lacrimi de bucurie in ochi, tatal si-a imbratisat fiica, multumind lui Dumnezeu ca a gasit-o.
Bucuria a vindecat durerea parintelui sau. Cu totii s-au mutat in castelul de langa Baile Herculane, iar Calin si Brandusa, cu binecuvantarea parintilor, s-au casatorit.
Inainte, au plecat cu totii spre locul numit Cazane, unde stancile straluceau la lumina soarelui, rasfatand frumoasele lalele galbene- cari au crescut si s-au raspandit-flori nascute din lacrimile Brandusei. Florile galbene inconjurate de frunze undulate au creat o subspecie denumita Tulipa hungarica var. undulifolia.
Spre amintire, un buchet din aceste flori parfumate au fost daruite miresei. Nunta cu alai mare a inveselit pe toti localnicii, iar amintirea dainuie pe aceste meleaguri.