Creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele piraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si Pietrele Rosii spre virful Luca-ciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoo si antromorfe „sculptate" de intemperii in decursul vremii, deosebit de interesante, constituite din fragmente de lava cimentate. o4g18gz
Grupul de stinci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde nenumarate „sculpturi" fantastice ce atrag numerosi vizitatori, ca de exemplu figura unui mos cu barba, spre nord, a unui batrin spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteste silueta faraonesei Nefertiti s.a. Figura batonului se evidentiaza prin aceea ca are „trei fete" distincte, orientate spre cele trei carari ce se indreapta spre el: catre Gura Haitei o fata lata, brachicefala: un cap mai mic, cu o frunte mai ingusta si o barba alungita, spre nord si o fata mai inalta si ingusta, de tip dolicocefal, avind parca iti un coif pe crestet, se remarca venind dinspre sud.
Referitor la existenta unor asemenea figuri pe unele vir-furi de munte, istoricul Nicolae Densusianu, in Dacia preistorica, sustine ca ele ar reprezenta urmele vechilor pelasgi care au trait pe aceste meleaguri si care le-au ridicat in cinstea unor zeitati. Nicolae lorga, referindu-se la ele, il considera pe sus-numitul istoric ca pe „un visator de ginduri mari. . . de fantastice teorii indraznete".
Un studiu detaliat asupra acestor grupuri megalitice ar duce la concluzii care ar putea in unele cazuri confirma sau infirma unele teorii, pentru a caror cercetare arheologul peruan Daniel Ruzo a facut o deplasare in Bucegi.

Cert este faptul ca natura si-a pus amprenta peste tot, creind figuri fantastice ce pot fi interpretate dupa viziunea celui ce le priveste, ele fiind de fapt un rezultat al eroziunii aglomeratelor, al dezagregarii termice si ca modelari ale vinturilor si ale ploilor. Totusi, ipoteza unor „remodelari" facute de stramosii nostri pare seducatoare. Sa nu uitam ca in antichitate existau obiceiuri la unele popoare sa-si construiasca sanctuare, temple si cetati pe virfuri de munte, cum si-au construit dacii sanctuarele si cetatea la Gradistea Mun-celului. Frumusetea si ineditul grupului megalitic de la 12 Apostoli atrage prin originalitate si impune prin maretie, si — cine stie — poate odata se va gasi si un „visator ' care, cu ajutorul unor mijloace moderne, sa poata dovedi urmele interventiilor omului asupra acestor stinci, in trecutul nu prea apropiat.
Adaugind si faptul ca jnepenisurile si ienuperetele de pe versantul vestic adapostesc un interesant monument al naturii — cocosul de mesteacan , intelegem mai mult importanta pe care o prezinta aceasta rezervatie naturala si desprindem oportunitatea includerii unei suprafete mai mari care sa cuprinda intregul masiv al Calimanilor, for-mind un viitor parc national, intelegem in acelasi timp si motivul care a determinat infiintarea rezervatiei in anul 1971, unica de acest fel din Bucovina.