Muntii nostri sunt ca o ghirlanda impadurita in care razbat ici-colo varfuri mai semete, avantate spre bolta cerului; aceste varfuri sunt invesmantate in catifeaua pasunilor alpine si doar cateva poarta iarna cusma de zapada. Haina verde a codrilor de brazi, in amestec cu fagi si alti copaci cu frunze cazatoare, infrumusetate de poiene smaltuite de covorul multicolor al florilor este o camara bogata cu hrana pentru om si animale, dar si reconfortare pentru turistii iubitori ai naturii. r5v23vp
Pornind de pe coamele muntilor si coborand pana la poalele lor, vegetatia este dispusa etajat, in braie de vegetatie datorita climei, care se schimba cu altitudinea; aceasta aduce dupa ea si distributia faunei legata, de asemenea, de aceste conditii geografice.

Urme de ghetari in muntii nostri

Pe cei mai inalti munti de la noi, zapada persista pana in toiul verii, ceea ce face ca padurile sa coboare spre inaltimi mai mici, iar urcand mai sus de ele sa nu mai fie decat pajistile alpine, cu plante scunde ca o perie si varfuri golase de stanci.
Astfel de munti sunt: Muntii Fagaras, numite "Alpii Transilvaniei" sau "Acoperisul Romaniei"; ei au doua piscuri mai inalte: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), apoi Muntii Parang si Muntii Retezat numiti "Paradisul lacurilor alpine", cu trei varfuri: Pelcaga (2509 m), Papusa (2502 m) si Retezat (2458 m); in fine Muntii Rodnei cu varfurile: Pietrosu Mare (2305 m) si Ineu. Muntii Fagaras cuprind Rezervatia "Lacul alpin glaciar Balea", situat intre defileul Oltului si Muntii Piatra Craiului. Acest lac imens (lung de 360 m, lat de 240 m si adanc de 11 m) este cel mai mare lac alpin din tara. in apropiere este o caldare glaciara, o cascada, incadrate cu piscuri semete (Vf. Capra, Buteanu) si o vegetatie alpina formata din rogoz, papadii, patlagina si altele. Flori rare ocrotite sunt: floarea de colt, sangele voinicului, bulbucii de munte, ghintura precum si arbori si arbusti ocrotiti: tisa, zambru, laricea sau zada, smirdarul. Fauna este reprezentata prin: acvila de munte, cocosul de munte si cocosul de mesteacan, capra neagra, rasul.
Rezervatia din masivul Iezer-Papusa (spre Campulung Muscel) in zona de tranzitie spre Carpatii Rasariteni; are varful Iezerul Mare, cu aspect nival (inzapezit); cu vai glaciare "tavane", potcoave si varfuri piramidale ihtr-un peisaj atractiv pentru turisti. .                      Caracteristica este vegetatia padurilor alpine, alcatuite din molizi, jnepeni, smirdari raspandite in preajma circurilor glaciare. Aici cresc plante specifice pentru roci silicioase, cu clima racoroasa: degetarutul alpin, gentiana alpina, garofita alpina, scanteiutele de munte care dau un colorit rosii-aprins in padure. in mlastinile din jupul iezerului, cresc diferite specii de muschi.

Muntii Parang, situat intre Muntii Fagaras si Muntii Retezat, cuprind doua rezervatii cu numeroase caldari, circuri si lacuri glaciare. Rezervatia Iezerul Candrelului si Rezervatia Lacul alpin Calcescu. in prima sunt trei circuri glaciare: Iezerul Mare, Iezerul Mic si Groapa, iar in a doua p se afla "Caldarea dracului", infernala qu doua lacuri pline cu bolovanis. in aceasta zona traiesc animale ocrotite: capre negre, ursi. precum si o bogata fauna de insecte (mai ales fluturi).

Muntii Retezat
Parcul National Retezat este una din cele mai frumoase rezervatii - inclusa pe lista Rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO; este un atractiv centru turistic. Privit din tara Hategului se vad varfurile sale semete: Peleaga, Papusa si Retezatul (intr-adevar "retezat") acoperite cu zapada, inconjurate de paduri de conifere (jnepenise, bradete si molidise).                                                ,
Zona alpina cuprinde 82 de lacuri si- tauri alpine legate de existenta fostilor ghetari, Taul negru este cel mai adanc (25,5 m). Lacul cel mai intins din tara noastra este lacul Bucura (10,8 ha), iar Zanoaga Mare si Gemenele au suprafete de 5 ha. Pe valea Bucura sunt insirate l&c-rite: Lia, Ana, Viorica, Florica si cateva tauri micute agatate (Taul Agata, Taul Portii, Taul Rasucit si Taul Adanc).
Istoria agitata a Muntilor Retezat incepe din Cuaternar, cand zapezile vesnice coborau pana la Carpatii Meridionali, uttde urmele de ghetari se vad clar astazi, ca niste vai in forma de U.
In Muntii Retezat se disting: Retezatul Mare, cu structura cristalina, cu incluziuni de granit (aici este zona lacurilor). Retezatul Mic format din gresie si calcare, cu pesteri si locuri de refugiu pentru multe plante din muntii Banatului. Crestele alpine poarta o cununa de tufisuri de jnepeni si smirdari printre care tasnesc primavara, cupele delicate de ghintura (Gentiana alpina). Zambrul si pinul negru sunt relicte glaciare, ca si jneapanul, arbust relict din tertiar. El este folositor impotriva eroziunilor, pentru ca taierea lui face ca apa sa se scurga prin torenti care spala solul pana la stanca goloasa.
Zambrul (Pinus Cembra) este copac de origine nordica, care creste inalt de 12-20 m. Este cel mai frumos conifer de la noi, cu frunzele aciculare in 5 muchii, iar conurile cenusii contin seminte comestibile, cu gust de alune.
Pe stanci creste floarea de colt, iar mai jos paduri de foioase, zavoaie de arini, aluni, scorusi, rachite s.a. pe malul paraielor de munte pajistele prezinta un mozaic de flori: viorele, garoafe de munte, clopotei alpini, bulbuci (bujori de munte) galbeni, crinul de munte cu flori galbene, sangele voinicului, degetarutul pitic s.a.


Toate aceste flori sunt declarate monumente ale naturii, intrucat multe sunt pe cale de disparitie, fiind smulse cu radacina cu tot de turistii nedisciplinati si este adevarat ca unel sunt culese ca plante medicinale.
Flori mult admirate de turisti sunt: ghintura (Gentiana alpina) cea mai frumoasa planta alpina de pe glob; are frunze alungite, florile ca niste cupe "au petalele unite" si sunt asezate spre varful tulpinei. Culorile lor sunt de la galben pana la violet si albastru azuriu. Rizomul este folosit ca stimulator al digestiei si in vinuri tonice si pentru scaderea febrei.
Bulbucii (Trollius europaens) indulcesc peisajul aspru din jurul iezerelor prin culorile lor galbene: floarea este globuloasa de 4-5 cm diametru, asemanator cu bujorii.
Comercializarea ei a dus la scaderea numarului ei in muntii nostri.
Crinul dacic (Lilium jankae) cu flori mari sulfurii, cu petale curbate in afara, este o minunatie a padurilor de munte.
Sangele voinicului (Nigritella rubra) este o orhidee . parfumata, cu flori rosii.

Saxifraga Rocheliana (turturea sau frange-piatra) pe ntru ca se infiltreaza in stanci cu radacinile firoase; florile albe sunt dispuse in rozeta.
In zona sub-alpina cresc vreo 27 specii de Hieracium (vulturica).
Fauna. Prin molidisuri si fagete traieste capra neagra, cerbi, ursi, jderi, rasi, pisica salbatica. Apoi pasari: cocosul de munte, ierunca, uliul, joimi, sorecarul. Ocrotite sunt: acvila de stanca si hoitarul. in rauri sunt pastravi (Salmo-trutta).

LEGENDA
Fantezia poporului legata de aspectul Muntilor Retezat a creat numeroase legende in care "uriasi"-zmei inaripati cu capete si ochi nenumarati, lupta cu pamantenii, pentru a rapi fete tinere, de o frumusete rara, cu deosebire fiice de imparat. Sunt cateva variante cunoscute in lumea noastra:
In vremuri indepartate viteazul neinfricat Iovan Iorgovan cu sabia Iui puternica a salvat de la moarte pe unica fiica a regelui din acele parti. De atunci dateaza si "Piatra Iorgovanului" pe care creste nestingherita floarea reginei (albumita).
 Se povesteste ca renumitul cantaret Oifeu (fiul lui Apollo, dupa altii al regelui trac Oiagros si al nimfei Caliopi) atras de frumusetea acestor munti, a cutreierat tot tinutul vrajind cu cantecele lui nu numai oamenii si zeii, ci si animalele si florile. Ajuns in preajma lacului Bucura a ramas privind cu admiratie dansul gratios al unor fete frumoase, infasurate in valuri diafane de culori fine pastelate, trandafirii-liliachii, azurii, albe, galbene, iar in mijlocul lor era suava regina a florilor invesmantata intr-o rochie stralucitoare, tesuta din fire de aur si argint, pe cap cu o diadema impletita din fel de fel de flori si crengute verzi ca smaraldul.
Otfeu s-a indreptat spre frumoasa Gentiana regina acestor munti, a invitat-o la dans, indragostit de ochii ei ca albastrul cerului si i-a jurat dragoste vesnica. in acel timp, in jurul numeroaselor iezere, erau toate vietuitoarele padurii caprele negre saltarete, cerbii mandrii si caprioarele blande, ursii greoi dar hazlii, pana si rasul, pisica salbatica si jderul priveau de pe ramuri spectacolul atat de frumos, care a facut sa se lege o mare prietenie intre oameni si animale.
Racoarea placuta a padurii si parfumul suav care plutea in aerul ozonat al padurilor te facea sa simti chemarea naturii si marea infratire cu ea armonizata de cantecul trubadurilor padurilor (cocosii de munte si de mesteacan) si de trilurile fermecatoare ale privighetorilor, de cantecul vioi al sturzilor si mierlelor. mare credinta la mica manastire, unde multi si-au gasit alinarea suferintelor.
Plin de har divin, calugarul Nicodim "facea minuni" vindecand bolnavi, intre care si fiica unui imparat din apus.
Paganii din acea parte de tara l-au umilit pentru credinta lui, supunandu-1 la grele incercari, ca de pilda sa treaca imbracat in odajdii si cu Biblia in mana prin foc. Minunea a fost ca nici o flacara nu 1-a atins (exact ca si Daniel care a fost aruncat in cuptor cu foc); asa au inteles paganii ca exista Dumnezeu care ocroteste pe cei credinciosi si pana la urma toti au primit taina botezului.
Calugarul Nicodim spunea oamenilor ca cele 82 de lacuri glaciare din Muntii Retezat ar fi ca o oglinda a vietii omului, care din copilarie trece in adolescenta, apoi la maturitate urca spre varful muntelui, unde ajung cei care sunt octogenari. in oglinda lucie a taurilor;, numite aici iezere, in afara de imaginea cununilor de brazi si molizi, omul poate descifra tainele vietii. Astfel unui copil mic adus la botez, calugarul Nicodim i-a surprins chipul in lac si viitorul despre ce va deveni in viata. Calugarul Nicodim le-a talmacit parintilor ceea ce a vazut: un copil voinic, harnic, dornic de stiinta, care prin puterile proprii si credinta, va ajunge un om ales, infruntand toate piedicile care i se vor ivi in cale. Stoluri de porumbei albi zburau deasupra lacului, semn ca va reusi sa devina un conducator ales, ceea ce s-a si intamplat! Se zice ca acel copil de taran prin puterile lui si vointa nestramutata, a urcat cele 82 de trepte ale vietii, ajungand unul dintre cei mai renumiti ocrotitori ai florilor si animalelor rare din tara noastra!

Multe semne ale viitorului le-a prezis acest calugar, dar se pare ca si-a creat si dusmani, pentru ca dintr-o localitate invecinata, a venit un demnitar poreclit "Printul Negru" ca sa-sj vada viitorul. Plecand spre lacul Bucura, imaginea din lac, oglinda vietii lui il prezenta numai jumatate om, imbracat cu o camase rosie, pana la brau, restul corpului nu exista ! paralute este pe cale de disparitie.
Mierea ursului (Pulmonaria qffkinalis) are florile in boboci rosii, iar cupele proaspete sunt violete si cele trecute albastre. Bondarii le cunosc si gasesc cu placere nectarul dulce.
Prin padurile din Maramures si Bistrita creste plumanarita rosie, care nu-si schimba culoarea in timpul infloritului.
Vulturica (Hkracium Pilosella) este o planta ierboasa, cu multe tulpini taratoare, paroase (stoloni). Frunzele sunt verzi, paroase, florile sulfurii sau rosietice, fructele sunt mici. Fiind intrebuintata toata planta ca fiertura (ceai) in combaterea bolilor de piept, ranilor si inflamatiilor din gat, planta aceasta endemica este ocrotita, caci, altfel, ar«*fi pustiita. Fauna alpina din aceasta zona care este ocrotita: capre neagra, ursul brun, rasul, cerbul si acvila de stanca.



LEGENDA
Intr-un sat din Oas, era un flacau chipes, harnic, numit Patrut, care de mic copil cioplea fluiere; apoi sub indrumarea ceterasului, a invatat sa cante si la vioara, asa ca in zile de sarbatoare, canta cu ortacii lui toate cantecele obisnuite la hora. Tatal sau, renumit mester tamplar, facea porti frumos sculptate, iar mama tesea cergi din lana cum se obisnuia: cu vraste colorate, rosii si negre, mai ales, ajutata de fiica ei.
S-a nimerit ca, intr-o zi de duminica, sa vina si padurarul cu sotia si cu fiica lor la biserica si apoi sa ramana si ei la hora.
Florita, o fata frumoasa cu ochi albastri ca floarea de cicoare, cu parul blond-auriu, imbracata in portul din satul sau, frumos inflorat, cusut de mana, cu catrinta rosie cu dungi si cu o naframa inflorata a intrat in hora langa celelalte fete. De la prima vedere, Patrut, vrajit de frumusetea ei, a intrat si el in joc. Apoi, din vorba in vorba, a aflat mai multe. Patrut nu a mai dat voie altor feciori sa o ia pe Florita la joc, ceea ce a creat o invidie intre consatenii lui. Ionut, un fecior din sat, de manie 1-a atacat pe Patrut, scotand briceagul din cisma si 1-a intepat furios, la intamplare, pana cand Patrut a cazut lesinat. Au intervenit urgent cativa feciori, l-au ridicat pe Patrut invelindu-1 intr-un cearsaf si l-au dus acasa la parinti, in timp ce pe Ionut l-a arestat seful de post.
Speriata, Florita cu parintii au plecat grabiti, regretand cele intamplate. Nelinistea si frica au pus stapanire pe Florita, care plangea, fiindca si ei ii era drag Patrut. Intarindu-se in credinta implora ajutor ceresc sa-1 faca sanatos pe iubitul ei. Noaptea, in vis, i s-a aratat Sfantul Nicolae care iesind din altar inainta spre Florita si o asigura ca Patrut se va face sanatos.

Florita, la indemnul parintilor, a mers in padure si a cules cateva plante medicinale, una buna pentru vindecarea ranilor: radacina si floare de vulturica, apoi gentiane albastre. A facut din ele ceai si vin tonic si insotita de mama sa, a mers sa-1 vada pe bolnav.
Cu ingrijire deosebita, cu dragoste, 1-a salvat si spre toamna, bucuria s-a incheiat printr-o casatorie frumoasa, cum e datina prin acele locuri, traind fericiti alaturi de parinti si copilasii care le-au incununat fericirea si o viata lunga.