Din frumusetile muntilor Apuseni amintim cateva care starnesc admiratia. Un monument arhitectonic natural, rezultat al activitatii vulcanice din trecut, este prezenta celor doua Detunate:Detunata Goala 1048 m altitudine ^aDetunata Flocoasa (1265 m) formata din prisme cenusii de bazalt (ca o orga) acoperite cu palcuri de conifere, in apropiere de Abrud. r8i8ic
Langa Sebes se afla Rezervatia Rapa Rosie formata din strate alternative de gresie, argila rosie si cenuse vulcanica, asezate in forma de turnuri piramidale si poduri suspendate, in apa raului Sebes se afla o stanca de piatra ce pare a fi un om cu bratele incrucisate, cu capul si umerii plecati (in fantezia^ poporului pare a cere indurare si pace in lume).
In mediul subteran cavernicol, se afla Complexul carstic "Pestera si ghetarul de la Scarisoara" o marturie a vremurilor indepartate, un punct de atractie pentru turisti; aceasta rivalizeaza cu cele mai vestite pesteri de gheata din Europa, este propus ca viitor Parc National din Muntii Apuseni
Savantul Emil Racovita si colaboratorul sau R. Jeannel, a descoperit numeroase pesteri in tara, aratand clipa vesniciei in comorile ascunse si intortocheate din adancuri.
La aceasta pestera minunata se ajunge pe o poteca de munte, pana la cota de 1200 m. Deschiderea avenului (a grotei), in rundul unei vai, are 60 m diametru, iar grota are adancimea de 50 m. in Sala Mare (datata cu varsta matusalemica de 3000 ani), pardoseala e alcatuita din blocuri de gheata, din care se ridica conuri de gheata inalte de mai multi metri."Centrul pesterii il formeaza o sala numita "Biserica", cu stalagmite de gheata, iar mai jos, la 90 m adancime gheata seamana cu ramuri de corali transparenti. Stalagmitele uriase se aseamana cu brazii acoperiti iarna de chiciura.

In complexul Scarisoara se cuprind si alte pesteri apropiate: Pestera Pojarul Politei (descoperita in 1949) cu splendide galerii si cascade, cu forme cristalizate de calcita, cu adevarate dantelarii. Aici s-au gasit oase fosile de urs de caverna (Ursus spaeleus).
Din anul 1963 colectivul de cercetatori de la Institutul Speologic din Cluj, timp de cinci ani au facut cercetari in pestera Scarisoara, explicand formarea blocului de gheata in timpul glaciatiunilor, cand muntii Apuseni erau acoperiti de ghetari. Augasit aici oase fosile de capra neagra.
In 1965, o noua pestera "Pestera de la Vartop" s-a descoperit in apropiere, in ea exista formatiuni stalagmitice din calcita, numite "perle de caverna".
Tinutul muntos denumit "Tara Motilor" inchide ca un arc podisul Transilvaniei fiind invecinat spre nord cu Cheile Turzii, spre sud cu Tara Hategului; spre rasarit cu Tara Fagarasului, iar spre apus cu Tinutul celor trei Crisuri.Situat in inima Daciei,imbinat cu trecutul istoric de glorie si durere, impodobit cu nesfarsite paduri de molid, fag si gorun este infrumusetat cu numeroase capodopere ale naturii, modelate de-a lungul mileniilor, despre care fantezia poporului a creat numeroase legende.
In decursul epocilor geologice s-au perindat pe acest teren schimbari. Una din ele este aceea ca Marea Panonica s-a scurs din Carpati printr-un brat al sau pe Valea Muresului. inclestarea dintre mare si uscat se recunoaste azi prin prezenta unei plante rare, carcelul (Ephedra distachya) indicator al marilor stravechi si stramosul plantelor cu flori, intalnita pe malul Dunarii si pe litoralul nostru marin, dar si intr-o vale aproape de Sebes in Transilvania (la Rapa Rosie).
Dealul Melcilor (de la Vidra) contine fosile de melci gigantici, dupa cum este si Dealul cu melci de langa Iasi si Dambul cu melci de la Geoagiu, dovada ca aici a existat o mare calda.
Flora prezinta raritati deosebite: unele sunt relicte tertiare, endemite, migrate din centrul asiatic (Himalaia). -    Syringa josikaia - lemnul vantului "liliacul transilvanean" aprinde in fiecare primavara jerbe de scantei violete, pe valea Muresului.
-  Daphne cneorum - tulichina mica, cu flori roze marunte, parfumate.
-    Saponaria bellidifolia - sapunarita, un relict pfeglaciar cu flori galbene, avand vechimea de 50-60 milioane de ani. Se mai gaseste azi in Albania, Italia si Franta.
- Arctostaphylos uva'ursi - strugurii ursului (sarbezele) este un arbust mic (30-100 cm), cu frunze lucioase, flori trandafirii in ciorchine si fructul de baca rosie - (relict preglaciar).
Este intrebuintat in medicina, la prepararea hidrochinonei, in tehnica fotografica, la tabacitul pieilor, iar fructele pentru sirop si faina speciala; avand atatea intrebuintari este amenintat cu disparitia, de aceea este declarat "monument al naturii".
- Narcissuspoeticus v. stellaris de la Negrileasa este de asemenea declarat "monument al naturii" pentru ca este cules cu lacomie pentru frumusetea florilor.
De asemenea sunt ocrotiti arborii: Sorbus dacica (scorus), "Fagul imparatului" - arbore monumental cu frunzis care se mentine si peste iarna (pe malul Ariesului); "Gorunul lui Horea" (la Tebea in jud. Hunedoara) are diametrul de 9 m) in apropierea lui, este asezat pentru eternitate Craiul muntiloT, Avram Iancu.




LEGENDE
In Tara Motilor, din mosi stramosi viata a fost dura, aspra, ceea ce razbate si in cantecele vechi, de dor si jale, ale locuitorilor de pe aceste meleaguri.
Oamenii acestia obiditi cutreierau tara in carute acoperite cu coviltir, ducand spre vanzare obiecte gospodaresti din lemn, facute de ei, pentru a-si procura in schimb hrana; obida lor se oglindeste si azi in versurile din traditia motilor:
"A plecat motul in tara, cu cercuri si cu ciubara
Si cu tocuri de rasina, sa le deie pe faina
Hai, hai, hai murgule hai!
Muntii nostri aur poarta
Noi cersim din poarta-n poarta
Hai, hai, hai murgule hair
Acest cantec aminteste si de vechile exploatari aurifere de langa Campeni, unde se vad si azi "Cetatile romane de la Rosia Montana". Acest complex vulcanic prezinta galerii taiate in piatra si se numesc "Poarta mare", "Tronul imparatului". Azi spre regretul nostru - in goana dupa aur - acestea au fost dinamitate de comunisti.
Din vremurile stravechi, pe un platou numit "Muntele Gaina" (1485 m altitudine) are loc o serbare populara in cinstea vestitei Dochia (mama zeilor daci). Foarte pitoreasca este in Tara Motilor aceasta sarbatoare populara ce se tine in fiecare an de Santilie (20 iulie) numita "Targul de fete de pe Muntele Gaina" - este de fapt o nedee - loc de intalnire intre oamenii din imprejurimi, pentru un schimb economic si cultural, dar si pentru a incheia casatorii.
Dis-de-dimineata, tulnicaresele de pe culmea platoului anunta inceperea serbarii; astfel se intalnesc aici moti, mocani, criseni si zarandeni, aducand obiecte pentru schimb in natura.
De prin partile Crisurilor aduceau tesaturi alese si razboaie de tesut, furci si fluiere sculptate, ceramica. Din Beius - Vascau, Brad, Abrud aduc cojoace inflorate, rasina si scoarta de stejar, fructe de padure si plante medicinale. Slovacii din Faget si Tinca aduceau salbe scumpe, turta dulce, iar motii - tulnice, ploste, cofite, donite si ciubere.
In alte rastimpuri ale anului, este mai greu sa se intalneasca la un loc toti oamenii muntilor, pentru ca ei traiesc foarte raspanditi in munte, la mari distante, sau sunt plecati prin tara pentru a-si vinde produsele si a achizitiona ceea ce ei nu pot produce; de aceea a fost nevoie de aceasta intalnire anuala de pe Muntele Gaina.


O legenda dainuie din timpul cand se lucra la minele de aur, paraul ce trecea prin Rosia Montana era folosit pentru spalarea minereului (prin asa zisele steampuri).
Pe varful muntelui Gaina traia o zana bogata si frumoasa, care avea o gaina cu pene de aur si care facea zilnic trei oua de aur. O data pe an zana dadea cate un ou de aur ca zestre, unei fete sarace si cuminte. Prin viclesuguri trei feciori din Vidra, imbracati in straie femeiesti, s-au prezentat la zana si, iscodind unde se afla gaina, au furat-o impreuna cu un cos cu oua de aur. Scapand cosul in apa Ariesului, au ascuns gaina in Muntii Abrudului.
Suparata, "Zana bailor de aur" a plecat in locuri departate, ducand tot aurul muntilor cu ea. De atunci, se zice ca a ramas obiceiul ca tinerii sa urce Muntele Gaina, sperand ca, poate vor mai gasi oua de aur.
In legatura cu frumoasele narcise ce cresteau in apropiere de Abrud, la Negrileasa, are loc in aceasta zona o serbare legata de prezenta unui izvor intermitent "Izbuc". Rezultatul acestor serbari a fost dezastruos, a fost distrusa aceasta frumoasa floare. Cu ani in urma la aceasta sarbatoare, un sobor de sapte preoti faceau maslu iar localnicii dupa terminarea slujbei duceau apa sfintita de la kbuc, atunci din neatentie erau calcate delicatele flori - azi sunt salvate de la pieire, pentru ca aceste serbari au fost oprite, iar Narvissus poetkus v. stellaris, este ocrotita, fiind monument al naturii.