In partea de nord-vest a tarii, relieful conduce din Muntii Apuseni spre campia
de vest a tarii.Apele celor trei Crisuri trec printr-un teritoriu pitoresc adeseori
salbatic, dar intotdeauna incantator. Apele Crisurilor despart culmi muntoase,
creand pe teritoriul judetului Bihor si Arad admirabile depresiuni, cum este
depresiunea Beiusului pe Crisul Negru, iar depresiunea Vad-Borod pe Crisul Repede,
si depresiunea Zarandului pe Crisul Alb. e2d3dj
Tustrele "Crisuri" curg spre Campia Tisei, unindu-se dupa ce parasesc
tara noastra si apoi se varsa in Tisa.
Cele trei Crisuri, trei ramuri care conduc spre un trunchi comun, au fost martorii
unei zbuciumate istorii a poporului roman, prea adesea dureroasa si plina de
jale asa cum scria poetul Octavjan Goga in poezia :
La noi sunt codrii verzi de brad Si campuri de matase
La noi de jale povestesc
A codrilor desisuri Si jale duce Muresul Si duc tustrele Crisuri.
Pe Crisul Repede in Muntii Padurea Craiului este Rezervatia Crisului Repede;
in incinta ei sunt 11 pesteri; Pestera Vadul Crisului este cea mai mare, iar
in apropiere sunt inca 6 pesteri in care s-a gasit fauna fosila din era tertiara.
Flora rezervatiei cuprinde 1523 de plante, de aceea poate fi socotita o remarcabila
"Gradina Botanica naturala". Sunt si raritati, relicte glaciare. Numeroase
fosile gasite in apropiere de Oradea, expuse la Muzeul Tarii Crisurilor, sunt
o carte deschisa permanent vizitatorului. intr-o sala speciala este expus mamutul.
In apropiere de Baile Felix, pe dealul Somleu (Betfia), s-au gasit fosile de
mamifere disparute azi, de exemplu: Machairodus (stramosul tigrului), precum
si fosile de pasari.
La*Pestis, langa Alesd, s-au gasit fosile de reptile triasice (de ex. broaste
testoase).
La Tasnad, Bratca, Hidisel s-au gasit fosile de Corali, Moluste, Radiolari.
Dintre relicte supravietuieste azi in lacul termal "Petea" (Baile
Episcopiei), nufarul de apa calda "Nymphaea Lotus var. thermalis"
insotit de melcusorul Melanopsis parreyssi si pestisorul "Rosioara"
declarate prin lege din 1931, "monumente ale naturii".
Cu deosebit regret, trebuie sa constatam, ca, azi, nufarul de apa calda este
pe cale de disparitie, din cauza agresiunilor grave ale omului, care se pretinde
civilizat.
Poetul bihorean Ioan Miclau publica un manunchi de poezii intitulat "Florile
Cricurilor1' (1991), dintre care una este dedicata florii de lotus ("drete",
cum o numesc localnicii). Citez din aceasta oda inchinata unei frumuseti a naturii:
"De un milion de ani, la Felix, floarea Drete E un roman simbol, vechime
si mandrete"
.................si incheie asa:
"Azi, cand omul preistoric a ajuns celebritate Are o indatorire sfanta,
pentru nufarul confrate?
Botanistul clujean, prof. univ. dr. Ioan Pop, in monografia sa despre "Raionul
Salonta si Campia Crisurilor", publica 4 specii noi de plante foarte rare,
gaske in judetul Bihor: Fergula x Salonta; Rumex domesticus; Elatine triandes
(Beius) si Lytrum tribracteatum, care sunt cuprinse in "Flora Rornaniei".
Importanta geologica prezinta Rezervatia Cetatile Ponorului si Cheile Galbenei
dintr-o depresiune impadurita din Muntii Bihorului, sustinuta de ait&ndsafie
declarata Parc National al Muntilor Apuseni La aceasta se mai adauga Pestera
Vantului din Muntii Padurea Craiului (Suncuius) descoperita de un speolog clujean
in 1957. Are lungimea de 6 km, este dispusa in trei etaje, iar tavanul este
captusit cu cristale aciculare.de gips. in pestera s-a gasit o bogata fauna
de Isopode, insecte endemice pentru muntii Apuseni (adica se gasesc numai in
acel loc).
