Intinsi in stanga Oltului, in dreptul de la Turnu-Rosu si deschizand seria culmilor sudice ale Masivului Fagaras, Muntii Cozia isi datoreaza numele marelui numar de capre negre care odinioara ii populau crestele(« coza » inseamana in slava capre).

Masivul Cozia poseda un valoros potential turistic impus in primul rand de existenta

intr-un spatiu relativ restransa unui relief variat si de o rara frumusete, a unei vegetatii bogate, cu numeroase specii endemice ( specii cu areal restrans pe teritoriul tarii noastre), unele dintre ele specifice numai acestui teritoriu.

Vegetatia dominanta a Coziei o constituie padurile incheiate care acopera circa 80% din suprafata masivului. Padurile au aici o etajare speciala mai ales pe fetele sudice.

Zona floristica cea mai interesanta a acestor munti este situata in jurul Stanisoarei

intr-un caus de o mareata salbaticie, Coltii Foarfecii, Muntele Buzlu si Muntele Durduc, cu vai prapastioase si pereti imbracati intr-o vegetatie abundenta.

Peisajul floristic al Coziei este intregit de specii cu mare importanta stiintifica, declarate monumente ale naturii. Pentru a veni in sprijinul celor ce indragesc natura vor fi prezentate cateva plante ocrotite prin lege, cat si specii caracteristice numai acestui tinut. Comoara cea mai de prêt a muntilor din tara noastra , intalnita si in Masvul Cozia este floarea de colt (Leontopodium alpinum). Este considerata simbolul ocrotirii naturii la noi in tara . Datorita aspectului catifelat dat de perisorii alb-argintii ce o acopera

si ii permit sa traiasca in conditii de vant si uscaciune , ce

sunt caracteristice inaltimilor i se mai spune albumita.

Plapanda, cu tulpina subtire si frunze inguste , poarta

in varf o stea alba care pare a fi o floare. In realitate,

la aceasta planta florile sunt foarte mici si numeroase

si stau inghesuite in grupe mici de flori numite capitule

si care apar ca niste ghemotoace galbui in mijlocul florii

aparente. Ceea ce formeaza razele albe ale stelei si care

s-ar parea ca sunt petalele nu suntaltceva decat frunze FLOAREA DE COLT

acoperite cu o pisla deasa de peri albi, unele mai mari,

altele mai mici, dar frumos aranjate, incat seamana cu o

stea lucitoare din noptile senine de vara.

De aceea, poporul i-a mai zis steluta. Tocmai aceste frunze dispuse intr-o rozeta perfecta dau planteio frumusete neasemuita.

Creste in locuri ierboase si stancoase, pe coaste abrupte si brane insorita, pe roci calcaroase. Este o adevarata perla a muntilor nostri. Infloreste in iulie-august. Este monument al naturii si ocrotita prin lege.

La comorile floristice din Masivul Cozia se adauga superba si atragatoarea bibilica sau laleaua pestrita (Fritillaria meleagris).

 

 

 

Este o planta perena care prezinta in pamant un bulb format din frunze carnoase acoperite pe dinafaza cu frunzisoare brune.

Tulpina aeriana este inalta de 20-30 cm, neramificata si poarta frunze liniar-alungite, asezate altern.

In varful tulpinii se afla una, rareor i doua

flori mari asemanatoare cu cele de lalea,

de culoare roz, violet sau rosie. Florile sunt

mirositoare si stau aplecate in forma de

clopotei pestriti. Ele sunt brazdate de nervuri

brune si au pete unele mai inchise la culoare,

altele mai deschise , ce dau forma unei

‘‘table de sah’’ sau a penajului de bibilica,

de unde-i vine si numele de bibilica.

Planta infloreste in aprilie-mai. Vegeteaza

prin fanete umede si locuri mlastinuase.

Este o specie endemica, cu valoare stiintifica

sitrebuie pastrata ca un pretios monument al LALEAUA PESTRITA

florei montane. Este protejata de lege.

 

Dintre cele mai decorative plante din Masivul Cozia se numara si crinul de munte (Lilium jankae).

Planta prezinta in sol un bulb ovoidal

din care ia nastere o tulpina aeriana

dreapta , inalta de 30 - 90 cm

tulpina aeriana are in partea

inferioara numeroase frunze reduse, iar

restul tulpinii este acopert cu frunze

alungite, ingustate la ambele capete si

asezate altern. Florile sunt galbene,stropite

cu numeroase puncte si linioare de culoare

inchisa. Foile invelisului floral ,(tepalele)

sunt puternic rasfrante spre exterior.

Staminele poarta antere rosii- caramizii.

Infloreste in lunile iunie-iulie.

Creste prin fanete si locuri stancoase. Face

parte din comoara floristica a Masivului

Cozia. Trebuie apreciata si ocrotita. CRINUL GALBEN DE MUNTE

 

 

 

 

 

In padurile de conifere se disting palcuri sau indivizi izolati de larice sau zada (Larix deciduas ssp.carpatica)cu un port cu totul deosebit de al molidului.Este un abore cu o coroana ramuroasa care nu-si pastreaza decat rar forma de con,specifica molidului.Ramurile sunt aproape

orizontale, avand varfurile ascutite in sus.

Frunzele sunt circulare, moi de culoare

verde-deschis si prinse cate 30-40 pe o ramura

scurta.La zada frunzele cad toamna si prin

acesta se deosebeste de toate celelalte rasinoase

indigene.Primavara apar noi frunze.Conurile

sunt mici de 4 cm.Zada este una dintre cele

mai interesante si rare conifere din Romania.

Este monument al nature si ocrotita prin lege.

In planurile din jurul Coziei si in ochiurile de pasuni din zona numita <<Foarfeca>> a fost descoperita inca de la inceputul secolului trecut o orhidee mediteraneana, albina (Ophrys fusca), aflata in acest masiv la limita nordica a areadului sau european.Este conservata aici una dintr-o periosda mai calda, postglaciara(specie relicta).Planta are flori mari asemanatoare unei insecte colorate in galben, verde si rosu.Cantonarea acestei orhidee mediteraneene in imprejurimile si teritoriul Muntilor Cozia este o dovada atat a caracterului conservative al acestei zone, cat si al climatului sau meridional.

 

 

 

 

 

Dintre specile endemice Coziei retin atentia Pesma Coziei (Centaurea stoebe var Coziae), coada soricelului sau rototelele Coziei(Achillea coziana) si macesul Coziei (Rosa villosa ssp-Coziae).

Macesul Coziei se deosebeste de celelate neamuri prin frunzele sale cu foliole paroase si glanduloase pe ambele fete, prin petalele inzestrate in partea superioara cu mici glande si prin macesele sale cu receptacul cu firisoare glanduloase.

Speciile de plante descries sunt cele mai valoroase dintre plantele endemice intalnite pe Muntii Cozia si dau acestor munti o personalitate dinstincta.Ele represinta adevarate comori floristice si contribuie la imbogatirea zestrei naturale a acestei zone turistice .Pentru importanta lor stiintifica si pentru frumusetea lor se impune cunoasterea si mai ales conservarea lor.

 

BIBLIOGRAFIE :

-Mohan Gheorghe,Ielemicz Mihai,Rezervatii si monumente ale naturii din Muntenia.

 

-Opris,Tudor. Plante unice in peisajul romanesc. Ed. Sport-turism,1990

 

-Parvu,Constantin,plante si animale ocrotite in Romania,1983.

 

-Popescu C. Nicolae,Calin Danut, Masivul Cozia,ghid turistic.

 

 

 

Profesor biologie: Stefan Emilia

Colegiul National ”Mircea Cel Batran”-Rm. Valcea