Hazardele climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator. t5b12br
Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5-150 lat. N si S, avand viteze ale vantului de peste 118 km/h. Acestea poarta denumiri diferite de la o regiune la alta: „uragan”(hurricane) in Oceanul Atlantic, taifun in Oceanul Pacific si „ciclon tropical” in Oceanul Indian si in lungul coastelor Australiei.
In cadrul ciclonilor, care pot sa aiba in diametru cuprins intre 500 si 1000 km, miscarea maselor de aer are un caracter circular si prezinta, uneori, traiectorii neasteptate si intensificari locale greu de anticipat. In partea centrala, numita „ochiul ciclonului”, vantul este slab si predomina timpul senin; coroana principala cu un diametru de pana la 200 de km, este caracterizata prin violente si ploi abundente. Spre exterior viteza vantului si cantitatile de precipitatii tind sa se diminueze treptat.
Cel mai distrugator ciclon tropical cunoscut sub aspectul pierderilor de vieti omenesti a fost cel din noiembrie 1970, cand, in Bangladesh, in asezarile din delta fluviilor Gange si Brahmaputra si-au pierdut viata circa 1 milion de persoane(dupa alte surse numarul a fost fie mai mic, fie mai mare), alte cateva milioane ramanand fara adapost si hrana.
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter turbionar. Acestea se produc pe continente intre 20o si 60o lat. N si S. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h, iar diametrul poate sa ajunga la cativa km. Aerul in miscare antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie, distincta.

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperata si se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase. In timpul iernii aceste furtuni sunt asociate cu caderi abundente de zapada care genereaza viscole puternice.
Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si in sol, cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.
In conditiile lipsei precipitatiilor, pentru un anumit interval de timp, se instaleaza seceta atmosferica. Lipsa indelungata a precipitatiilor determina uscarea profunda a solului si instalarea secetei pedologice. Asocierea celor doua tipuri de seceta si diminuarea resurselor subterane de apa determina aparitia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totala a culturilor agricole.
Seceta din vara anului 2000, considerata cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra, a afectat 2,6 milioane hectare si a produs pagube evaluate la 6500 miliarde de lei. In tara noastra, secetele se pot inregistra pe parcursul intregului an, cele mai numeroase fiind la sfarsitul verii si inceputul toamnei. Cele mai puternice efecte se inregistreaza in parte de sud-est( Dobrogea, Baragan, sudul Podisului Moldovei).
Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. Aceste hazarde se pot produce in lungul raurilor( care dreneaza circa 70% din suprafata continentelor).
Inundatiile sunt cele mai raspandite hazarde pe Terra. Acestea produc anual peste 20000 de victime, afecteaza peste 100 de milioane de persoane si acopera cu apa suprafete de mii de hectare. In Bangladesh, tara cea mai afectata de inundatii, 30% din suprafata este periodic acoperita de ape.
In China, Fluviul Galben( Huang He ) a produs in ultimele doua milenii 1500 inundatii puternice, schimbandu-si albia cu zeci de kilometri de 26 de ori.
Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundatii cunoscute in istorie, datorita regimului hidrologic neregulat, cu cresteri bruste de nivel, si al malurilor putin inaltein zona de campie. Ca urmare a inundatiilor din anul 1887, a fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 km2, au murit circa un milion de persoane si a pierit, ulterior, prin foamete, un numar si mai mare. In prezent, fluviul este indiguit si nu mai provoaca inundatii decat intr-o mai mica masura.