z6q22qp
Valurile sunt miscari ondulatorii ale suprafetei apei.In general, ele sunt create de vant.

Fara vint valurile nici nu ar exista, suprafata apei fiind neteda.Acest lucru nu ar fi posibil datorita faptului ca vintul exercita o presiune(adinca o forta care impinge) asupra apei.Deacea valurile exista, iar suprafata apei nu e neteda, datorita acestei forte care impinge apa.

Inafara de valurile produse de vint, mai exista si valuri seismice, produse din cauza cutremurelor si vulcanilor submarini.Valurile seismice se mai numesc si “tsunami” .Aceste valuri sunt transmise circular, adica dintr-un anumit punct valurile pleaca, asemanator unei pietre care cade in apa si trimite mici valuri in jurul ei.Deosebirea este ialtimea, lungimea si puterea valului, care in cazul valurilor seismice pot produce si pierderi de vieti omenesti sau alte catastrofe.

Modul de producere a valurilor:”valurile au o forma de circuit, care e in permanenta miscare, iar cind ajung la fundul tarmurilor, acestea se sparg”.

Mareele, ridicarea si coborarea periodica a tuturor apelor oceanelor, incluzandu-le pe cele ale marilor deschise si golfurilor, sunt rezultatul atractiei gravitationale exercitata de Luna si Soare asupra Pamantului si asupra apelor acestuia.

Luna, fiind mult mai apropiata de Pamant decat Soarele, este cauza principala a formarii mareelor. Cand Luna se afla intr-o anumita pozitie fata de Pamant, aceasta exercita o atractie puternica asupra apei, care se ridica in acel loc deasupra nivelului normal al acesteia. Astfel ia nastere fluxul. La randul lui, Pamantul este atras catre Luna cu o forta mai mare decat apele din partea opusa si se retrage fata de ele, creand astfel al doilea flux, in partea diametral opusa. In celelalte parti ale Terrei, unde apa nu este atrasa de nici un corp, ia nastere refluxul. Impreuna, fluxul si refluxul, formeaza mareele.

Mareele au un ciclu continuu. Variatiile, care, de obicei, au loc intre nivelul de apa scazut si cel ridicat, se refera la intinderea mareelor. La majoritatea tarmurilor din intreaga lume, doua nivele de apa ridicata si scazuta se intampla la fiecare zi lunara, durata acesteia fiind de 24 h, 50 ' si 28 '. Doua nivele de apa scazuta sau ridicata succesive sunt in general de aceeasi inaltime. In locuri diferite din oceanul Atlantic aceste inaltimi variaza considerabil; acest fenomen, care este cunoscut ca o inegalitate diurna, nu este in totalitate inteles.

Soarele exercita, de asemenea, o forta de atractie asupra apelor Terrei, dar datorita distantei foarte mari, puterea de atractie este de doar 46% din cea a Lunii. Pe durata perioadei in care este Luna plina si Luna noua, cand Soarele, Luna si Pamantul sunt in linie, mareele solare si ale Lunii coincid si se numesc maree maxime. In asemenea cazuri, fluxurile sunt mai mari, iar refluxurile mai mici decat de obicei. Cand Luna se afla in primul sau in al treilea patrar, aceasta formeaza cu Soarele un unghi drept relativ cu Pamantul, fortele exercitate de catre Soare si Luna anulandu-se aproape in intregime. Aceste pozitii ale Lunii produc maree minime si diferenta dintre nivelele de apa de la flux si reflux este mai mica decat cea normala. Cele doua tipuri de maree, maxime si minime, au loc la 60 h dupa fazele corespunzatoare ale Lunii, perioada de timp care intervine fiind numita "varsta mareelor".

Curentii si valurile mareelor
Odata cu ridicarea si coborarea apei pe verticala au loc si miscari laterale sau orizontale, cunoscute sub numele de curenti mareici, care sunt foarte diferiti de curentii obisnuiti ai oceanelor. In timpul perioadei de retragere, apa este caracterizata prin calm, odihna, si este conoscuta sub numele de “apa lenesa”. Un curent care se indreapta spre tarm sau in susul apei unui rau poate fi numit flux si ar putea provoca inundatii, iar unul care se indeparteaza in largul unei mari sau unui ocean, sau curge in directia apei unui rau, reflux.
La diferite intervale de timp, giganticele valuri care apar la marile cu deschidere la ocean, numite si valuri mareice, lovesc malurile cu o forta uriasa, provocand pierderi de vieti omenesti si pagube materiale. Aceste valuri nu sunt provocate de fenomenul mareic natural, ci de cutremure, eruptii vulcanice din adancurile oceanelor si serioase tulburari ale atmosferei.
Alt fenomen relatat este “The Seiche”, care apare de obicei in lacuri sau mari fara deschidere la ocean, cum sunt San Francisco Bay din California si Lake Geneva din Elvetia. La suprafata apei se observa modificarea nivelului acesteia, care variaza intre cativa centimetri si mai multi metri, posibil din cauza presiunii atmosferice sau, uneori, ca rezultat al unui soc seismic produs la mare departare. In ultimul caz, fenomenul are efect intarziat, valurile ajungand minute, chiar ore mai tarziu.

Energia mareelor
Energia mareelor a fos folosita pentru producerea electricitatii. In vara anului 1966, in estuarul raului Rance din nord-vestul Frantei s-a produs o putere mareica cu o capacitate de 240 000 kw. Fluxul acestui rau a trecut prin baraj, a intors turbinele, dupa care s-a blocat in spatele acestuia. La reflux, cand apele au scazut, apa blocata a fost eliberata intorcand din nou turbinele. Astfel de puteri sunt cele mai eficiente daca diferenta dintre nivelul apei la flux si cel de la reflux sunt imense, ca si in estuarul raului Rance, unde diferenta a fost de 8,5 m. Cele mai mari maree din lume se gasesc in Bay of Fundy in Canada, unde diferenta dintre nivelul apei la flux si reflux este de aproximativ 18m.

Spre deosebire de valuri curentii oceanici sunt miscari de deplasare a apei oceanice.

Formarea: Curentii oceanici se formeaza in special din cauza vinturilor permanente care sunt: alizeele si vinturile de vest . Acestea sufla apa marii intr-o anumita directie.Dar nu numai vinturile permanente produc curenti ci si salinitatea, temperatura, configuratia bazinelor oceanice fac si ele posibila aparitia curentilor.
<- Curenti din polul sud
Curentii oceanici sunt calzi si reci.Ei au o influenta de clima asupra tarmurilor pe langa care trec: cei calzi influenteaza favorabil, iar cei reci defavorabil.

Miscarile curentilor verticali

Principalii curenti sunt cei ecuatoriali si curentul vinturilor de vest.Curentii Terrei sunt:

“Curentul Ecuatorial de Nord ; Curentul Ecuatorial de sud ; Contracurentul Ecuatorial ; Curentul Golfului ; Curentul Kuro-Shiwo ; Curentul Braziliei ; Curentul Australiei de Est ; Curentul Mozambicului ; Curentul Peru-ului ; Curentul Benguelei ; Curentul Australiei de Vest ; Curentul Californiei ; Curentul Canarelor ; Curentul Labradorului ; Curentul Oya-Shiwo ; Curentul Vinturilor de Vest”

Alizeele generalizeaza “Curentii Ecuatoriali”.Pentru fiecare emisfera exista cate un curent ecuatorial: “Curentul Ecuatorial de Sud” si “Curentul Ecuatorial de Nord” (acestia se gasesc in enumerarea curentilor de pe glob la “Curenti Oceanici Pagina 3” in capul paginei).”Contacurentul Ecuatorial” desparte acesti doi curenti Ecuatoriali din cele doua emisfere.

“Curentul Vinturilor de Vest”.Acest curent este unul rece, deoarece inconjoara Antartica.Acesta dupa cum ii spune numele este cauzat de Vinturile de Vest.Acesta este un curent Principal, din acesta ramificindu-se alti curenti oceanici.

Coasta Marii Negre se intinde pe o distanta de 244Km/153 mile si este principala zona turistica a Romaniei. Aici soarele straluceste 10-11 ore pe zi, media zilelor insorite este de 24-25 zile pe luna (in timpul verii), mareele sunt practic inexistente iar aerul este bine ionizat cu aerosoli marini. In partea de sud a coastei, 72 km/45 mile de plaje cu nisip fin, de la rezervatia naturala Delta Dunarii (unde vietuiesc peste 300 specii de pasari) pana la granita cu Bulgaria, s-a dezvoltat o retea de statiuni (care sunt printre putinele statiuni din Europa ce se pot mandri cu soare pe tot timpul zilei) si statiuni balneo-climaterice. La toate statiunile se ajunge cu usurinta cu trenul sau cu autobuzul. Statiunile ofera o multitudine de posibilitati de cazare (peste 125.000 de paturi in hoteluri si vile). Totodata, plajele cu nisipul foarte fin nu reprezinta singurele avantaje ale coastei Marii Negre. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect stimulativ si tamaduitor. Intregul complex de nisip, aer, soare si apa este foarte benefic, cu rezultate semnificative in thalasoterapie. Poarta catre toate aceste statiuni o reprezinta orasul Constanta (cel mai mare port romanesc).Construit sub denumirea de Tomis, de greci in secolul al VI-lea i.e.n., Constanta este usor accesibila cu masina (3 ore jumatate de condus de la Bucuresti), cu avionul, trenul (trenuri intercities de la si spre Bucuresti sau alte orase) si cu vaporul (182 mile marine de la stramtoarea Bosfor). Cele mai mari atractii turistice sunt: Cazinoul, Acvariul, Delfinariul si Planetariul.