Incepand din 1816 ,anul fara vara de pe intinse teritorii,foameta a cuprins aproape toate tarile din Europa ,producand o febra revoutionara care a maturat continentul timp de trei ani.In Franta ,de exemplu guverul existent a cazut si conservatorului duce Richelieu I s-a cerut sa formeze un alt guvern.Peste tot guvernele se luptau sa mentina ordinea scolara ,in timp ce un val de crime fara precedent bantuia orasele.Elvetia era coplesita de valul de activitate criminala .Chiar si numarul de sinucideri a crsecut dramatic odata cu executiile femeilor pentru pruncucidere . x4u21us
Istoricii descriau bandele de cersetori care umpleau drumurile si implorau trecatorii .Intr-o relatare de epoca un calator prin Burgundia din 1817 arata ca cersetorii sunt foarte numerosi astazi ; la fiecare oprire o gloata de femei ,copii si batrani inconjurau trasura.Un alt observator din Insulele Britanice care vizita Burgundia adauga ca numarul lor era la fel de mare cu cei care asediau calatorul in Irlanda . In Elvetia martori oculari spuneu ca nr. cersetorilor care impanzeau toate drumurile era atat de mare incat semanau cu adevarate armate .In ochii lor era disperare si din cuvintele unui cronicar local ,Ruprecht Zollikofer “aveau pe obraz paluarea mortii”.
Cum teama de revolutie crestea in multe tari,s-au folosit forte militare pentru a stapani multimile crescande care cereau de mancare.Un val fara precedent de incendii a izbucnit in aprope toate tarile.O alta amenintare ,prima din revoltele antisemite din istoria Germaniei moderne a izbucnit in orasul bavarez Wurzburg in vara anului 1819 si dupa ce foametea si fervoarea revolutionara a exacerbat tensiunile si resentimentele ,aceasta s-a raspandit rapid in tota Germania ,pana spre nord ,in Amsterdam si Copenhaga.
Totusi efectele cele mai rele asupra restului lumii nu au fost resimtite decat un an mai tarziu ,timp in care praful rezultat din eruptie s-a raspandit in toata atmosfera si a produs o reducere dramatica a cantitatii de lumina solara ce atingea suprafata Pamantului ,determinand scaderea temperaturii.
In Noua Anglie ,a cazut zapada in luna iunie a anului 1816 si a fost ger toata vara .Almanahul vechiului fermier a devenit foarte cunoscut cand ,printr-o eroare de tipar ,a prevazut zapada in iulie 1816 -; si asa s-a intamplat.Din Irlanda ,peste Anglia si pana in Baltica a plouat aproape continuu dim mai pana in octombrie.Ruptura produsa in modelul de climat stabil a avut consecinte sociale bine documentate : recolte slabe , criza de alimente si aproape colaps social in insulele Britanice si Europa .Istoricul Jon D. Post a numit-o “cea mai mare criza a nivelului de trai din lumea occidentala”.
Schimbarile de clima care au precipitat aceasta criza par sa fi tinut mai putin de 3 ani,intrucat,cea mai mare parte din praful vulcanic s-a depus ,iesind din atmosfera intr-o perioada relativ scurta de timp.De aceea ,chiar si cele mai mari eruptii vulcanice, cand au efecte globale ,de obicei nu persista mai mult de 1 pana la 2 ani.Eeuptia Muntelui Pinatubo din Filipine ,din 1991 de exmplu,a avut un impact global dar de scurta durata ,racind pamantul si mascand temporar puterea mai mare de incalzire produsa de civilizatia umana si accelerand diminuarea ozonului.
Cu toate acestea ,marile eruptii vulcanice inregistrate de-alungul istoriei sunt instructive pentru trnsformarile pe termen mai lung in trei moduri importante .Mai intai ele demonstreaza cat de dependenta este civilizatia noastra de conditiile stabile de clima de care ne-am bucurat cel putin in ultimii 10.000 de ani.In al doilea rand ele arata ca tragediile care lovesc o parte a lumii pot fi produse de schimarile de clima care isi au originea in cu totul alta parte a lumii .In al trei-lea rand ele sugereaza consecintele devastatoare ala unei schimabari artificiale masive si relativ bruste in modelul global de clima.
Cinci secole mai tarziu ,cam intre 1150 si 1136 I.CHR,vulcanul “ Hekla din Islanda a aruncat milioane de tone de praf si alte particule in atmosfera.In aceeasi perioada conform unui manuscris chinezesc primitiv pastrat pe o fasie uscata de bambus se arata ca: “ ploua cu praf” .Un alt scriitor chinez relata ca : “ a nins in luna a seasea si si zapada a fost de peste un picior adancime ….inghetul a distrus cinci lanuri de cereale ,viermii de mtase nu au mai crescut ……si au cazut ploi torentiale “.
Pe la anul 209 I. Chr. a fost o eruptie uriasa ,se crede de la un Vulcan din Islanda care a lasat urme adnci in straturile anuale de zapada si gheata care acopera Groenlanda, precum si inelele degerate ale stejarilor din Irlanda.Doi ani mai tarziu conform istoricului chinez Szu-ma Chien “ recoltele au fost distruse” din motive pe care nimeni nu le-a inteles . Iar doi ani dup aceea istoricul chinez Pan Ku scrie in Han shu “ foametea a omorat mai mult de jumatate din populatie .Oamenii se mancau unii pe altii “.
Surprinzator ,dar micile variatii de clima produse de eruptiile vulcanice au jucat un rol essential si intr-unul din evenimentele definitorii ale erei moderne ,revolutia franceza .In studiul sau fundamental asupra istoriei climei ,” Vremuri de ospat ,Vremuri de foamete “,Emanuel Le Roy Ladurie descrie I detalii amanuntite recolte slabe si chiar dezastroase din Franta ,in timpul celor sase ani care au precedat revolutia din 1789 ,culminand cu iarna grea din 1788-1789 si una din cele mai reci luni mai din istorie ,dinaintea asaltului Braziliei .In acel an recolta de struguri a fost ,de asemenea compromisa .
Din acel timp de la Benjamin Franklin care era in Franta din decembrie 1776 avem una dintre cele mai bune relatari asupra vremii acelor ani .In mai 1784 el scria : “ In timpul lunilor din vara anului 1783 cand efectul razelor solare asupra incalzirii pamantului din aceste regiuni nordice ar fi trebuit sa fie cel mai intens , a persistat ceata deasupra intregii Europe si a unor parti din America de nord.Aceasta ceata avea un character permanent ,era uscata ,iar razele de soare pareau sa aiba un efect slab in risipirea ei ,asa cum se intampla cu o ceata umeda ,provenita din apa.Intr-adevar razele de soare erau atat de slabe incat de-abia reuseau sa aprinda hartia ,cand le concentram intr-o lentila de sticla.Desigur ,efectul lor in incalzirea pamantului a fost extreme de mult diminuat.De aceea suprafata era aproape inghetata.Zapada ramane pe pamant netopita si se adauga mereu alta.Probabil ca iarna 1783-1784 a fost una din cele mai grele care au existat de multi ani.
Rolul climatului in modelarea istoriei omenirii este desigur extrem de complex iar istoricii climei dezbat gradul in care I s-ar putea atribui un rol determinist.
Una din cele mai dramatice efecte ale schimbarii climei asupra civilizatiei care se aduga la sustinerea cauzelor foametei si instabilitatii politice ,au fost migratiile massive dintr-o zona geografica in alta.Suprafetele mari de fund oceanic ,numite platforma continentala ,au fost expuse ca terenuri uscate ,si in locurile cu mica adancime ca stramtoarea Bering si Golful Carpentaria ,au aparut punti de uscat.Aceste punti au servit drept cai de migrare pentru popoare.Pe masura ce ghetarii s-au retras cu cca. 10.000 de ani in urma ,nivelul marii a scazut din nou.In acelas timp pe masura ce temperature s-a ridicat,climatul global s-a stabilizat intr-un model care, in mare masura s-a mentinut pana azi.
Intre 8000 si 7000 I.Hr. cand conditiile favorabile de clima au devenit preponderente pe masura ce ghetarii se topeau pana la configuratia existenta in present,regiunea cunoscuta ca Mesopotamia a putut obtine un surplus de produse agricole.Se crede ca negotul cu aceste surplusuri sta la baza inventarii banilor.Icrihonul de exmplu ,cel mai vechi oras cunoscut,a fost fondat in aceasta perioada ,in timp ce Europa abia incepea sa se reface dupa era glaciara.
Acum incepe sa devina limpede este si mai importanta in dezvoltarea umanitatii. Antropologii ,biologii evolutionisti specialisti in clima ca : Elisabeth S. Vrba,Frederick E. Grine ,Richard G. Klein si David Pilbeam au corelat recent istoria variatiilor de clima cu dovezi antropologice pentru a ajunge la un nou consens si anume ca insasi evolutia umana a fost modelata de tranzitiile dramatice din modelele globale de clima din ultimii 6 milioane de ani.
Perioada de racier globala majora care a avut loc cu peste cinci milioane de ani in urma coincide cu aparitia primilor hominizi,australopitecii.Aceasta s-a intamplat pentru ca ,dupa parerea multor specialisti , cel putin un din speciile de maimute care traiau in copaci a reusit sa se adapteze la disparitia habitatului sau ,invatand sa se hraneasca pe pamant sis a mearga in doua picioare,lasand bratele-care se ridicau pentru a se apuca de ramurile copacilor.
Dar in cadrul acestui mai mare ,glaciar si intergaciar , au existat fluctuatii considerabile .In timp ce acestea sunt relativ mici ,comparative cu o era glaciara sau cu o perioada de incalzire artificiala din perspectiva de acum ,ele nu au fost totusi destul de mari pentru a avea efecte dramatice asupra civilizatiei.