Suprafata: 1.648.000 km patrati p1m5me
Populatia: 63.200.000 locuitori
Densitatea populatiei: 30 locuitori/km
Capitala si cel mai mare oras: Teheran
Limbi vorbite: Araba, persana, kurda, turca
Produse importate: piese de masini, arme si echipament militar, produse alimentare,
produse farmaceutice, autovehicule
Produse exportate: Petrol brut si produse peroliere, covoare, piei, fructe
Moneda oficiala: Rial
Forma de stat: Republica.
Caracteristici Geografice:
Jumatate din suprafata Iranului se gaseste pe un podis aflat la 1.200 m inaltime.
Aceasta regiune centrala este inconjurata de lanturi muntoase: Muntii Elburs
in nord si Muntii Zagros in sud -; vest. Cei mai inalti munti sunt Muntii
Elburs, unde Varful Demavend un vulcan stins, se ridica la 5.780 m, cel mai
inalt punct din Iran. Partile centrale si estice ale tarii sunt dominate de
Desertul sarat Kavir, nelocuibil presarat doar cu oaze.
Principalele zone depresionare se gasesc de-a lungul tarmurilor sudice ale Marii
Caspice si ale coastei Golfului Persic.
Clima:
Iranul are o clima continentala foarte variata, marcata de extreme de temperatura
si de precipitati. Verile sunt foarte calduroase in jurul Golfului Persic, unde
temperaturile de pana la 50 grade C nu sunt neobisnuite. Spre interior maximele
depasesc uneori 50 grade C, dar temperaturile scad farte rapid noaptea. Iernile
sunt in general reci cu exceptia zonei din jurul Marii Caspice si a Golfului
Persic temperaturile scazand sub 0 grade C in podis. Temperatura medie la Teheran
este de 30 grade C in iulie si de 2 grade C in ianuarie, cu o cantitate medie
de precipitati de 24cm pe an. Abadan, din depresiunile sud -; vestice are
o temperatura medie de 36 grade C in iulie si de 12 grade C in ianuarie, iar
cantitatea medie de precipitatii este de 20cm.
Populatia:
Iranul este centrul international al Islamului siit, care este religia oficiala
de stat. Aproximativ 93% din iranieni sunt musulmani siiti. Majoritatea minoritatilor
etnice, al caror procentaj se ridica la 5% inclusiv kurzi, baluchi, turci si
arabi, sunt musulmani sunni. Principalele religii minoritare sunt bahai, zoroastrianismul
si nestorianismul crestin: impreuna aceste religii cuprind aproximativ 2% din
populatie. De la detronarea sahului, in 1979, Iranul are o constitutie islamica.
La fiecare patru ani se alege un presedinte si un ansamblu consultativ. Toate
legile trebuie sa fie scrutate pentru corectitudinea constitutionala si islamica
de un Consiliu de Pazitori format din 12 membri.
Minereurile:
Iranul produce aproximativ 3 milioane de barili de petrol pe zi, in principal
pentru export. Majoritatea terenurilor petrolifere sunt situate in provincia
Khuzestan din sud- vest, si pe mare in apele Golfului Persic. Petrolul brut
este exportat de pe Insula Kharg, desi multe facilitati inca nu au fost refacute
dupa daunele suferite in timpul razboiului Iran-Irak (1980-1988). La sfarsitul
razboiului, productia de petrol a Iranului functiona abia la jumatatea nivelului
de care se bucura sub domnia sahului, si era vanduta la mai putin de jumatate
din pret. Exista aici si aproximativ 14 trilioane metru cub de gaze naturale,
in special in sud si in Muntii Elburs. In anii 1970 s-au dezvoltat diferite
zacaminte de fier si de carbuni pentru utilizarea in noua industrie a otelului
si incep sa fie exploatate zacaminte mari de cromit, cupru, plumb, zinc si sare.
Bafq este un important centru pentru fier, plumb si zinc: Qom produce de asemenea
plumb si zinc; Kermanul este bogat in zacaminte de cupru.
Agricultura:
Iranul este inca in principal agricol si 30% din forta de munca lucreaza in
agricultura. Numai aproximatiz 13% din suprafata tarii sunt folosite pentru
culturi agricole, 27% fiind pasuni. Aproape o treime din terenul arabil este
irigat, iar planta principala cultivata este graul; sunt importate orzul, bumbacul,
fructele, nucile, orezul, sfecla de zahar, tutunul si legumele. Cea mai mare
parte din orez si tutun este cultivat de-a lungul depresiunilor caspice. Exista
31 milioane de oi, asigurand lana pentru industria covoarelor. Pescuitul commercial
este efectuat in Golful Persic si Marea Caspica, sursa vestitului caviar din
Iran.
Industria:
In afara petrolului, principalele produse industriale sunt covoarele, ingrasamintele,
produsele alimentare, pielea, produsele farmaceutice, masele plastice si incaltamintea.
Cea mai veche industrie a Iranului, cea textila, este centrata in Esfahan. S-au
extins industriile de ciment si de constructii si se fabrica otel, piese de
masini si automobile, adesea cu investitii straine. Recuperarea dupa daunele
provocate de razboi si de un cutremur enorm in 1990 a fost lenta, si exista
deficit de hrana, de bunuri de consum si de instalatii electrice in tara, facand
dificila extinderea industriei fara ajutor strain.
Dezvoltarea monedei a facut importurile foarte scumpe. Exista planuri pentru
a construi noi uzine petrochimice si pentru a mari cota anuala a tarii de gaze
naturale exportate.
Orasele:
Teheranul se afla la o inaltime de 1.200 metri la poalele Muntilor Elburs. O
parte din vechiul oras a supravietuit dar, pe masura ce s-a extins, orasul s-a
modernizat. Teheranul este principalul centru administrativ, comercial si industrial.
Meshad, al doilea oras ca marime este centrul commercial al nord-estului si
are legaturi cu Turkmenistan si Afganistan. Esfahanul este un centru industrial
important.
Transportul:
Soseaua principala se intinde de la granita cu Turcia pana la Afganistan. Exista
136.372 km de drumuri, plus 40.066 km de retele de cale ferata, care leaga Teheranul
cu Abadan, Meshan, Esfahan si Tabriz. Pe Shatt al Arab sunt cai navigabile interioare
importante, dar acestea au fost inchise din cauza razboaielor recente. Pricipalele
porturi la ocean sunt Khorramshahr, Bandar-e-Abbas, Bandar-e-Khomeyni si Bushehr.