i4t8tx

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul smog-ul oraselor, ploile acide, subtierea stratului de ozon, poluarea aerului, efectul de sera si incalzirea globala.
Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti. Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocanta, mai ales c`nd nu exista v`nturi care sa imprastie poluantii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitatiile, rezult`nd ploi acide care distrug cladiri si paduri si omoara pestii. Unii agenti poluanti ajung in stratosfera, distrug`nd ozonul natural care protejeaza animalele si plantele impotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui.

Smog-ul oraselor

In orase si localitati iau nastere smog-uri periculoase, mai ales, in zilele senine si c`nd aerul descendent cu presiunne ridicata impiedica poluan\ii sa se inal\e. In multe orase, poluarea realizata de masini este mai mare dec`t cea a fabricilor, numarul primelor fiind in cre=tere. In fiecare diminea\a, 30 000 noi vehicule se vor fi adaugat totalului mondial. Deoarece agen\ii poluan\i pot afecta respira\ia, se dau avertismente, adresate in special persoanelor suferind de astm (vezi subpunctul urmator).In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raaportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Un copil din sapte sufera de astm in Marea Britanie din cauza poluarii, care agraveaza simpotomele.

Ploile acide

Gazele se amesteca cu umezeala din aer si precipita\iile devin acide, fac`ndu-le asemanatoare citronadei. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol, frunze si ace, iar acestea se ingalbenesc si mor. Aluminiul eliberat de ploi slabeste radacinile copacilor, favoriz`nd distrugerea lor. Paduri intregi au disparut din aceasta cauza.
Este si mai rau daca ploaia acida ajunge in r`uri sau lacuri, pentru ca acestea transporta otrava la distanta, omor`nd si cele mai mici organisme. Pestii sunt determinati de aluminiu sa produca o mucoasa lipicioasa care le infunda branhiile si ii “sufoca”, in cele din urma. Apele acide distrug si icrele.
Dupa oamenii de stiinta, p`na in anul 2000 doar in Statele Unite si Canada vor fi 50 000 de lacuri moarte biologic. Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate de`t sa dauneze Pam`ntului. Din cauza incalzirii globale va creste nivelul marilor, regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa acopere orase ca Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor: regiuni imense pot fi secate complet, duc`nd la foamete si pierderea multor vie\i omene=ti.

Gaura din stratul de ozon

Anual, intre septembrie si noiembrie, stratul de ozon din stratosfera, deasupra Antarticii se subtiaza dramatic. Agentii poluanti, in special chimicalele numite clorofluoro-carboni (CFC) distrug ozonul, la aparitia Soarelui in urma iernilor polare intunecate si lungi. In ozon s-a produs o gaura de dimensiunea Statelor Unite si ad`nca precum Everestul. CFC sunt acum interzisi dar cei deja existenti vor ram`ne in atmosfera timp de zeci de ani. CFC erau utilizati mai demult, in spray-urile cu aerosoli, in spuna de plastic folosita la impachetarea alimentelor, ca agent frigorific, in frigidere =i ca sistemele de aer conditionat ale masinilor. Ozonul filtreaza marea majoritate a ultravioletelor care pot cauza arsuri solare, cancer de piele si impiedica cresterea culturilor.

Alte gaze nocive pentru stratul de ozon: hidrocarburi clorinate, freoni, detergenti si polistroli. Aceste gaze se ridica, se descompun, form`ndu-se cloridioni care ataca si distrug stratul de ozon. Oamenii de stiin\a au descoperit catastrofa prima oara in anul 1985. Ei au fost ingrijorati ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale globului, cresc`nd nivelul radia\iilor nocive. Din nefericire, cu zece ani mai t`rziu, in 1995, s-au mai descoperit alte doua gauri in stratul de ozon: una deasupra Arcticii si una deasupra Europei de Nord. Frecven\a cazurilor de cancer de piele este in cre=tere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai re\ine radia\iile ultraviolete nocive.

Efectul de sera

Pe masura ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pam`ntului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.
In ultimii 140 de ani, clima Terrei s-a incalzit cu 1.1 ° F. Oamenii de =tiin\a sunt de parere ca aceasta cre=tere de temperatura va continua, si dupa toate a=teptarile, p`na la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5- 4.5 ° C. Aproximativ jumatate din gazele de sera care patrund anual in atmosfera ram`n acolo. Aceasta inseamna sporirea cantita\ii gazelor de sera =i se asteapta incalzirea in continuare a planetei.
Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa re\ina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafa\a Pam`ntului. Fara aceasta, Pam`ntul ar fi at`t de rece (cu temperatura medie de 0 ° F) inc`t ar ingheta oceanele si ar muri toate vie\uitoarele, ceea ce demonstraza cu fara aceste gaze nu am supravie\ui. Dar, cercetatorii sunt ingrijorati de cresterea temperaturii care se va produce in secolul urmator si dupa, din cauza acestor gaze.
Bioxidul de carbon este gazul responsabil pentru aproape jumatate de incalzire globala din ultimii 140 de ani. El se elibereaza la arderea carburan\ilor fosili =I prin incendierea padurilor tropicale pentru construc\ia de ferme si ora=e. Copaci mai pu\ini inseamna mai mult bioxid de carbon in aer, caci copacii inspira acest gaz pe masura ce cresc. Alte gaze de sera imporante sunt CFC, metanul, oxidul de azot, ozonul si vaporii de apa.
La fel =I frcven\a cazurilor de cancer de piele este in cre=tere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai re\ine radia\iile ultraviolete nocive.

Clima in viitor

Tarile industrializate au cazut de acord sa nu sporeasca emisiunea gazelor de sera in atmosfera. Aceasta va incetini procesul de incalzire. Reducerile drastice ale gazelor de sera sunt necasare daca se va impune stoparea incalzirii. Oamenii de =tiin\a estimeaza ca Pam`ntul s-ar putea incalzi cu 3 p`na la 6° F, in secolul urmator, fac`nnd planeta sa devina mai fierbinte dec`t a fost timp de 135 000 de ani.
Terra nu se va incalzi in mod egal. Regiunile polare se vor incalzi mai tare caci topirea zapezii si a ghetii permite Soarelui sa incalzeasca solul, nu sa reflecte caldura. Tiparele v`nturilor, ale furtunilor si ale curen\ilor oceanici se vor schimba pe masura ce vor aduce mai pu\ina caldura spre poli, in unele regiuni produc`ndu-se mai multe ploi. Oceanele mai calde vor genera mai multe furtuni si tornade. Zonele oceanice cu temperaturi peste 80° F, necesare apar\iei uraganelor, se vor extinde, iar ora=ele de pe \armuri vor fi amenin\ate de nivelurile mai mari ale marilor.

Ce se poate face

Azi, multe tari incearca sa reduca poluarea prin utilizarea unor carburan\i mai cura\i. Numarul ma=inilor care fun\ioneaza pe baza de gaze naturale si baterii elctrice este in continua crestere, iar oamenii sunt incuraja\i sa-=I foloseasca ma=inile mai pu\in, mai ales pentru calatoriile scurte. Sunt necesare imbunata\iri ale mijloacelor de transport, caci transportul public realizeaza o poluare mai redusa pe cap de pasager, comparativ cu ma=inile. Exista slogane care sfatuiesc oamenii sa evite exerci\iile fizice in aer liber, deoarece astfel inspira mai multi poluan\i. Uneori, sfatul este sa nu se iasa deloc. S-ar putea ajunge ca, in centrele ora=elor, ma=inile sa fie interzise, iar fabricile sa fie inchise pentru reducerea poluarii.

POLUAREA AERULUI

Din activitatea specifica de metalurgie neferoasa se emit in atmosfera gaze cu dioxid de sulf, trioxid de sulf, vapori de acid sulfuric si pulberi cu continut de plumb, cadmiu, arsen si alte metale. La acestea se adauga poluarea provocata de pulberile cu continut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare, precum si emisiile in atmosfera provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice si de la centralele termice pentru producerea caldurii si apei calde menajere.

Aerul este un amestec de gaze, alcatuit dupa cum urmeaza:
· Oxigen 20,93% volum - 23% masa
· Azot cca. 78% volum
· Argon 0,93% volum
· Dioxid de carbon 0,03% - 0,07% (in zonele industrializate)
1. O X I G E N U L
Determina in cea mai mare masura insusirile fizice si chimice ale aerului, insusiri care fac din acesta un adevarat scut protector, la adapostul caruia se desfasoara viata pe Pamant. Prezinta o deosebita importanta biologica, fiind raspunzator de de procesele fundamentale care au loc la nivelul regnului animal sau vegetal, dar si un constituent important al materiei din organismele vii.

2. A Z O T U L
Este gazul cel mai raspandit in atmosfera terestra. Molecula azotului este cea mai stabila dintre combinatiile azotului.
Azotul are un rol foarte important in pentru viata plantelor si animalelor, fiind constituentul tuturor celulelor vii, proteinelor si acizilor nucleici.
Animalele si plantele nu pot asimila direct azotul din aerul atmosferic; ele au nevoie de azot sub forma de saruri solubile pe care plantele le iau din sol. Azotul intra in sol pe doua cai:
· Prin intermediul unor bacterii fixatoare de azot care utilizeaza acest element la biosinteza unor compusi azotati, necesari si plantelor gazda;
· Prin dizolvarea unor compusi ai azotului in apa de ploaie, cand se formeaza acizii azotos si azotic.

3. A R G O N U L
Este al treilea component al aerului. Nu are un rol ecologic deosebit.

4. D I O X I D U L D E C A R B O N
Este principalul purtator al carbonului in natura. Circuitul carbonului cuprinde toate procesele prin care carbonul trece in atmosfera, in oceane si in corpul vietuitoarelor.
Dioxidul de cabon (CO2) provine din:
· arderea combustibililor;
· putrezirea plantelor, animalelor si a bacteriilor moarte;
· eruptiile vulcanilor;
· respiratia vietuitoarelor.
Ziua, concentratia de CO2 scade datorita fotosintezei, iar noaptea creste, datorita respiratiei vietuitoarelor si absentei fotosintezei.
Dioxidul de carbon este un component important, care participa la procesul de fotosinteza, proces prin care plantele verzi convertesc energia solara in energie chimica, stocata ca material organic, conform reactiei:
CO2 + H2O + hn = material organic + O2

Astfel de instalatii pot produce energia necesara in procesele tehnologice enuntate mai sus. Au avantajul ca sunt total nepoluante si pot fi amplasate in aproape orice fel de locuri. Iar daca se are in vedere faptul carandamentul lor este cu mult peste cel obtinut prin arderea combustibililor conventionali, atunci se pune o intrebare:

POLUANTII AERULUI
I.
MONOXIDUL DE CARBON
· Generalitati
Monoxidul de carbon (CO) este cel mai frecvent poluant al aerului. Emisiile totale de CO din atmosfera le depasesc pe cele ale celorlalti poluanti la un loc.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor si insipid, care arde cu flaca albastra, stralucitoare, dar nu intretine arderea.
CO este rezultatul unuia din urmatoarele 3 procese:
1. Combustia incompleta a carbunilor sau a compusilor cu carbon:
2C + O2 = 2CO
2. Reactii la temperaturi inalte intre CO2 si compusi care contin carbon:
CO2 + C = 2CO
CO produs in acest mod este utilizat in metalurgie unde reactioneaza cu oxizii de fier. O parte din acesta ajunge in aer, unde actioneaza ca poluant.
3. Disocierea CO2 la tempetaturi inalte:
CO2 = CO + O
· Surse de poluare cu CO. d. procedee de combustie, motoare cu ardere interna; e. procese industriale (exemplu: centrale termoelectrice); f. focurile din paduri, arderile agricole, incendiile etc.
· Actiune fiziologica
Prin expunerea omului la concentratii mari de CO, se poate produce moartea. Efectul toxic al CO asupra organismului este determinat de reactia CO cu hemoglobina din sange (Hb). In mod normal, hemoglobina functioneaza in sange ca un sistem transportor de oxigen sub forma oxihemoglobinei (O2Hb) de la plamani la celule si CO2este transportat de la celule la plamani sub forma CO2Hb. Concentratia normala de COHb in sange este de 0,5%.
Expunerea indelungata a oamenilor sau animalelor la CO poate sa produca schimbari morfologice la nivel de inima si creier. Expunerea de scurta durata la concentratii mici de CO produc efecte asupra sistemului nervos central, vascular si respirator.
Cercetarile au demonstrat ca aupra plantelor, actiunea CO nu este sesizabila.

II. OXIZII DE AZOT
· Generalitati
Din punctul de vedere al actiunii asupra mediului, doi dintre oxizii azotului, NO si NO2, necesita cunoasterea lor.
· Monoxidul de azot - este in gaz incolor, mirositor, insolubil in apa. NO se formeaza la temperatura inalta prin arderea combustibililor fosili (gaze, pacura, carbuni).
N2 + O2 <=> 2NO
· NO2 este un gaz rosu-orange-brun cu miros caracteristic, iritant si caustic. La -10oC, vaporii sai sunt colorati in galben si devin rosu-brun la 150oC.

ZIUA FARA TRANSPORT

In ziua de 21 aprilie 2001 Organizatia Obsteasca de Tineret "SalvaEco" in colaborare cu Clubul Tinerilor Ecologisti "Cimpusorul Ecologic" a desfasurat actiunea "Ziua Fara Transport". A fost editat un pliant, care a fost distribuit intre orele 11:00 si 17:00 prin intermediul voluntarilor tuturor persoanelor prezente la manifestatie pe platoul Operei Nationale Chisinau, precum si teritoriul din strada. Pliantul a fost difuzat tuturor institutiilor de invatamant si prescolare. Pliantul si foile volante contin informatie despre starea mediului din municipiul Chisinau, informatie despre impactul pricinuit mediului si efectul negativ asupra organismului uman a gazelor de esapament. Datele au fost preluate in urma investigatiilor la intensitatea traficului urban si a calitatii aerului atmosferic efectuate pe 8 strazi mari ale capitalei. Doua placarde cu slogane ecologice au fost plasate pe piata Operei Nationale Chisinau. Au fost organizate alte activitati: sondaje sociologice, un panou de dorinte.
Organizatia "SalvaEco" a depus o scrisoare la primaria municipiului Chisinau prin care a rugat stoparea transportului, ce cuprinde portiunea bd. Stefan cel Mare, intre strazile Banulescu - Bodoni si M.Cibotaru.
Ziua Fara Transport este organizata pentru prima data in Moldova. Este una din activitatile Comitetului National "Ziua Pamantului - 2001".
Conform investigatiilor efectuate de catre membrii ai "SalvaEco" si voluntarii "Cimpusorul Ecologic" pe 8 strazi ale orasului (sos. Hancesti, str. Alecsandri, str. Ismail, bd. Gagarin, bd. Decebal, str. A. Russo, str. M. Viteazu, str. I. Creanga) timp de 12 ore pe strazile nominalizate au circulat in medie 1122 de unitati de transport.
Cele mai aglomerate strazi au fost bd. Gagarin, str. I. Creanga si str. Ismail. Timp de 12 ore pe bd. Gagarin au circulat cca. 783 de autocamioane si autobuse, 573 de troleibuze de ruta si in sfarsit 15140 de automobile. Acest flux a fost efectuat intr-o singura directie (de la Gara Feroviara spre hotelul Cosmos). Un alt fapt important ar putea servi faptul ca pe str. I. Creanga in decurs de 12 ore au circulat in ambele directii 14 biciclete, care constituie, in comparatie cu transportul urban, 0,1 % din numarul total al transportului.
Unul din lucrurile pozitive, care merita sa fie urmate de catre locatarii oraselor, este recunoasterea bicicletelor, transportului electric si al mersului pe jos, ca metoda foarte eficienta de lupta cu poluarea atmosferei in centrele orasenesti.
Un alt exemplu demn de urmat ar putea fi crearea strazilor libere de transport in orasele mari: Chisinau, Balti, Tiraspol etc. Ca dovada ar putea servi Franta, care in anul 1977 a organizat "In Town, Without My Car!", iar in Paris au fost inchise 44 de drumuri pentru circulatia rutiera si oamenii nu puteau crede cat de linistit era orasul lor fara trafic pentru cateva ore, iar 44 % din locuitori au spus ca doresc o asemenea zi in fiecare saptamana. In tarile Europei dupa cum am mai spus se organizeaza zile fara transport si in special cu denumirile: Ziua plimbarilor, In afara masinii, Orase libere de transport, Cunoaste-ti orasul pe jos.

SCURT ISTORIC
Pe data de 22 septembrie 2000 aproape 800 de orase si orasele din 23 de tari din Europa si din afara ei au inchis strazile centrale pentru traficul rutier ca experiment pe o singura zi - "Ziua europeana fara transport", care se mai numea "In oras fara masina mea". Iar mai inainte, pe 22 septembrie 1999 au participat 66 de orase franceze si 92 de orase italiene.
Teritorii fara transport au fost stabilite in cea mai mare parte in centrele oraselor, permitand locuitorilor sa descopere orasul natal pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public. In jur de 22 de milioane de oameni au participat in aceasta campanie. Conform sondajelor efectuate mai mult de 85% din locuitori doresc sa participe regulat la asemenea actiuni in viitor.
In Paris au fost inchise 44 de drumuri pentru circulatia rutiera si oamenii nu puteau crede cat de linistit a devenit orasul lor pentru cateva ore fara trafic. Alte sondaje au remarcat ca 44% din locuitori doresc o asemenea zi in fiecare saptamana.
Ziua Fara Transport presupune inchiderea strazilor centrale ale oraselor pentru traficul rutier pentru ziua de 22 septembrie in fiecare an. In realitate, drumurile sunt pline de pietoni. Prima data ziua fara transport locala a avut loc in timpul "saptamanii transportului verde" in Bath in 1995; apoi in 1997 a fost organizat aceasta zi la nivel national in Marea Britanie. In Franta "In Town, Without My Car!" s-a nascut in 1997 in orasul La Rochelle si repede s-a raspandit in toata tara. Alte tari au copiat aceasta actiune si acum sunt intruniti sub drapelul "European Car Free Day".

Ce s-a intamplat la Car Free Day 2000?

9 autoritati locale engleze au fost destul de curajoase si au participat la CFD experimental la 22 septembrie 2000. Acesta a fost prima data cand asa un experiment a fost intreprins in Marea Britanie. Rezultate-le arata ca aceste evenimente au avut un succes specta-culos, rasunator si popular la fel ca si micsorarea poluarii aerului si zgomotului traficului. Studierea traficului a determinat ca impactul negativ a fost minimal. De asemenea, s-a decis de a face permanente blocarea unor drumuri. Unele regiuni ale Londrei planifica de a extinde ariile pentru pietoni si de a micsora traficul in ele, insa aceasta se planifica de a efectua in CFD 2001.

De ce aceasta zi e atat de importanta?

Noi am devenit atat de dependenti de automobile, care au ocupat orasele noastre. Orasele au devenit mai zgomotoase, mai poluate si mult mai periculoase decat erau, insa schimbarile au avut loc atat de incet ca noi nici organizata demonstreaza cum se poate ridica calitatea vietii in centrul orasului sau in arii specifice. Evident ca de fiecare data cand are loc acest eveniment, acei ce participa vreau mai multe arii fara transport.

De ce se mai organizeaza asemenea evenimente?

Poluarea aerului si problemele traficului urban cel mai mult ii nelinistesc pe oameni in prezent. Studiile in Europa arata ca mai mult de noua din zece oameni cred ca cresterea transportului public este o prioritate in combaterea poluarii aerului si sapte din zece sustin interzicerea traficului in centrul orasului in unele zile ale saptamanii. Insa, in acelasi timp, numarul de automobile si traficul urban este in crestere constanta, micsorand calitatea vietii a locuitorilor oraselor din cauza zgomotului, poluarea aerului, stresul etc. "In Town Without My Car" are scopul corectarii oraselor si prezinta o sansa importanta pentru dialog in aceasta privinta. Aceasta actiune atrage atentia locuitorilor oraselor asupra neplacerilor cauzate de automobile (poluarea aerului, zgomot etc.). Acest eveniment aminteste drepturile pietonilor si ciclistilor, necesitatea in marirea si imbunatatirea transportului public si ajuta populatiei sa redescopere arhitectura propriului oras. Nu vrem sa judecam automobilele sau sa condamnam pe cei ce se folosesc de ele, ci pledam pentru ideea de revizuire a transportului urban cu perspectiva de impartire eficienta a strazilor.