m7g6gm
In apropierea orasului Baia Mare, pe valea Firizei, sta, sta, cuibarit in relieful volcanic al Ignisului, un lac de acumulare cu un volum de 19 milioane metri cubi de apa stransi laolalta in spatele unui baraj inalt de 52 de metri.Localnicii si turistii iubitori de peisaje lacustare sau de pescuit se oprersc cel mai adesea pe marginea lacului.Altii, odata ajunsi la coada lacului de acumulare, poposesc la una dintre cele trei pastravari, dupa care urca grabiti spare statiunea Izvoarele.Pantele si curbele stranseale soselei ce urca in lungul Vaii Negre (afluent pe stanga al Frizei) te pot face sa nu observi o frumoasa cascada ce se arunca inspumata peste pragul de roca dura, vulcanica.
Suvoiul apelor provenite din topirea zapezilor bogate sau din ploi abundente ajunge pe pragul inalt de 8-10 metri si dupa o prima treapta, se separa in trei suvoaie; acestea, la debite foatre mari, se unesc si alcatuiesc o imensa draperie acvatica.Suvoiul dinspre versant are aspectul unui val despletit; in centru curge cea mai mare cantitate de apa, iar zgomotul produs de caderea acesteia este destul de puterrnic.Inspre sosea, un alt jet puternic si-a sculptat un traseu in trepte, dar concentrarea apelor inspumate nu este chiar asa de pronuntata.De aici si frumusetea lui aprte: multimea de firisoare arginti, care improasca asperitatile pragului.Tumutul apelor cazute pe treptele cascadei se domoleste abia cand aceste trei suvoaie se unesc si curg spre lacul din apropiere.

Parasim aceasta adevarata simfonie a apelor montane si ajungem in localitatea Firiza.Dupa 40-50 de metri,pe stanga drumului forestier ce urca pe Valea Blidarului, apare o alta cascada, cu o cadere tot de circa 8 metri.Suvoiul puternic separa in doua, prinzand la mijloc o bucata de roca de mari dimensiuni; evitand contactulcu acest bloc cenusiu, apele curg invaluindu-l parca intr-un imens caus.
Mai sus de microhidrocentrala de la Piatra Bulzului, drumul urca domol in susul vaii Frizei, strecurandu-se pe sub versanti (adesera abrupti si lipsiti de vegeetatie).Trecem si pe langa “Izvorul de aur” si dupa 7 kilometri de la satul Friza , ajungem la confluenta Rostosului cu Paraul Stogului.Panta incepe se creasca.In inaltul versantilor , grupui stancoase tasnesc din adancul padurii.Si, pe neasteptate, in drepata drumului , zarim uriasul suvoi de apa al Sturului.Puternic concentrat, asemenea apei ce curge pe imensele palete ale unei turbine, suvoil produce un zgomot asurzitor si imprastie in jur o perdea de stropi.Pragul nu este mai inalt de 8 metri, dar jgheabul creat de curgerea indelungata a apelor concentreaza apele Sturului care, in marmita de baza cascadei, seamana cu un cazan in clocot.