Vegetatia naturala are un fond primordial forestier caracteristic Europei Centrale , care prezinta diferentieri generate de altitudine, de etajele de clima, si cuprinde peste 4000 de specii. Astfel, stejarul pre-domina in zonele de campie, fagul urca in Subcarpati si pe muntii mai scunzi, iar coniferele (molidul,bradul, pinul etc.) ajung pana la limita superioara a padurilor. Vegetatia forestiera prezinta interferente in zonele de tranzitie ale reliefului, iar din prezentele juxtapuse ale diferitelor specii rezulta , toamna, o bogata paleta coloristica atat de specifica peisajului romanesc. Pe muntii inalti se intalneste o vegetatie alpina si subalpina cu prinzand pajisti cu tufarisuri de jneapan si ienupar, afin etc. u6u8uj
In diferite locuri din tara traiesc plante rare, unele endemice, altele constituind relicve din epoci indepartate sau tipuri specifice altor zone ale planetei.Cea mai mare parte a Retezatului este inglobata in Parcul national Retezat, in cuprinsul caruia se afla si rezervatia stiintifica, unde sunt ocrotite plante rare multe endemisme. In muntii Retezat exista o flora foarte variata (peste 300 de specii),dintre care 16% endemisme carpatice si peste 4% endemisme proprii. Dintre acestea din urma amintim vulturica (din genul Hieracium ).
In muntii Piatra Craiului se afla o alta planta endemica , garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), care este totodata un relict de la sfarsitul tertiarului.
Populatiile de animale sunt dispuse pe zonele si etajul de vegetatie care constituie mediul lor de viata.
Fauna cuprinde peste 3.600 de specii care provin tot din cele trei mari provincii europene : Europa Centrala , cu animale mari , Europa Rasariteana, cu rozatoare si pasari rare ( dropia ) si Europa de Sud, cu specii ca vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, scorpionul, dihorul etc. Insemnatate deosebita prezinta fauna cinegetica -reprezentata prin ursul cafeniu,capra neagra, capriorul, risul, cerbul carpatin, mistretul, iepurele etc. iar dintre pasari : cocosul de munte, cocosul de mesteacan, Raurile adapostesc numeroase specii de pesti, printre care pastravul, lostrita(numai in Carpatii Orientali) si lipanul.
O mare parte din pasarile si animalele tarii noastre se bucura de ocrotire partiala sau totala.
Printre marile daruri pe care natura le-a oferit pamantului romanesc se afla si cele peste 2000 de izvoare minerale,dintre care multe sunt termale.Puterea tamaduitoare a unora dintre ele este cunoscuta de peste doua milenii, fapt dovedit de descoperirile arheologice de la Baile Herculane, de la Calan sau de la Geoagiu-Bai.
Izvioarele minerale sunt legate de prezenta muntilor vulcanici, de zacamintele de petrol, gaze naturale, sare, precum si existenta faliilor de adancime din zona carpatica. Majoritatea lor provin din apele vadoase care, prin infiltratii, ajung la mari adancimi, de unde revin la suprafata incarcate cu saruri, uneori avand temperaturi ridicate.
Cele mai bogate zone in izvoare minerale si termale se afla de-a lungul Carpatilor si Subcarpatilor,fapt care a dus la dezvoltarea a peste 160 de statiuni in care s-au construit unitati moderne de cazare si tratament, dintre care unele de importanta nationala ( Baile Herculane, Baile Felix, Vatra Dornei, Singeorz-Bai, Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova, Covasna, Calimanesti, Baile Olanesti etc.).
Solurile alpine:
Sunt scheletice cu profiluri subtiri si orizonturi slab differentiate, soluri brune acide.
Conditiile climatice de ansamblu:
La latitudinea tarii noastre, miscarea generala a maselor de aer atmosferic se produce, in mod obisnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adica areale de mica si de mare presiune atmosferica (numite «arii ciclonale» si respectiv «arii anticiclonale») - introduce modificari in aceasta deplasare si are ca, urmare aparitia unor fronturi de ploi sau schimbari termice, precum si modificari ale directiilor de propagare a curentilor de aer, in raport insa si cu unii factori locali.
Relieful, in primul rand prin altitudine, in al doilea rand prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificari locale destul de insemnate: scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale si depresiunile aduc devieri ale curentilor atmosferici, inversiuni de temperatura (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotriva, incalziri ca urmare a «efectului de foehn» de la inceputul primaverii.
Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura si precipitatiile sunt elemente determinante in aspectul starilor vremii, adica a situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiti indicatori sintetici, cu valabilitate mai indelungata; se folosesc mediile de temperatura, de precipitatii etc. Acestea ilustreaza caracteristicile climei.
Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); dupa cum scade si in altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m).
Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est si cresc cu altitudinea.
In tinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitatii pe an, iar in muntii inalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati. Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani secetosi in care precipitatiile se injumatatesc.
Etajele de clima sunt urmatoarele: a)Climatul alpin caracterizeaza muntii la peste 2000 m in Carpatii Meridionali si peste 1800 m in partea de nord a Carpatilor Orientali.
· Temperatura medie anuala in jur de 00 C (sub 00 C la peste 2200 m )
· Temperatura medie a verii ( 120 a 100 C )
· Temperatura medie a iernii este intre -;80 si -;100 C ( chiar -;120 C )
· Precipitatiile medii a 1200 mm/an
· Vanturile de vest bat cu putere
Areale cu climat alpin: Muntii Rodnei, Suhard, Calimani, Ceahlau ( la peste 1800m), Ciucas ( la peste 1800 m ), Bucegi, Iezer, Fagaras, Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii, Godeanu, Tarcu, Retezat, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare ( la peste 1700 m in fiecare din Carpatii Occidentali ). b)Climatul montan caracterizeaza muntii inalti si mijlocii cu altitudini intre 800 si 2000 m.
Cuprinde:Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni ( partea centrala ), Muntii Banatului ( la peste 1000 m ).
· Temperatura medie anuala scade cu altitudinea ( 60 a 20 C )
· Temperatura medie a verii ( 190 Ca 120 C )
· Temperatura medie a iernii ( -40 C a -80 C )
· Precipitatiile cresc 800 mm/an a 1000 mm/an
· Bat vanturile de Vest
Nuantele ( influentele climatice ) -; datorate unor influente exterioare. a)Climatul cu influente oceanice aflat sub actiunea directa a Vanturilor de Vest.
Cuprinde: Muntii Apuseni,
Influenta oceanica este data de:
· Amplitudinea termica mai mica dintre vara si iarna
· Precipitatii mai bogate datorate Vanturilor de Vest, care au un caracter permanent
· Climatul cu influente submediteraneene
Cuprinde: Muntii Banatului
Influenta submediteraneeana este data de:
· Iarna blanda si ploioasa
· Temperaturi mai mari iarna ( cu 10 -; 20 C )
· Bate austrul b)Climatul cu influente baltice
Cuprinde: grupa nordica a Carpatilor Orientali ( partea estica ).
Influentele baltice se manifesta prin:
· Temperaturi mai scazute
· Precipitatiile, sub forma de ninsoare, mai frecvente
· Patrunderea unor mase de aer rece din nord