Lungimea: 6 671 km h2m19ml
Suprafata bazinului: 2 870 000 km2
Situat: Africa - Tanzania, Burundi, Ruanda, Uganda, Kenya, Etiopia, Egipt

Desi dupa precizarea izvoarelor, in 2938, de catre germanul Burkhard Waldecker, pe Ruvuvu afluent al Kagerei - Nilul a fost considerat cel mai lung rau de pe Terra, prin reconsiderarea izvoarelor Amazonului pe Ucayali si, respectiv, Apurinac, acesta din urma insumeaza 7 025 km lungime, devenind nu numai prin debit si bazin hidrografic, cel mai mare rau, ci si prin cea de a treia coordonata - lungimea.
Asadar, Nilul, prin cei 6 672 km ramane al doilea ca lungime, dupa Ama-zon, strabate Africa de nord-est pe 35° latitudine (de la 3°55' lat. sudica la 31°30' lat. nordica) si poarta mai multe denumiri - pe sectoare. Astfel, Xagera care se varsa in lacul Victoria se mai numeste si Alexandra Nile, iar sectiunea dintre lacurile Victoria si Albert (Mobutu Sese-Seko) - Victoria Nile, unde se gasesc si cascadele Owen (Rippon) si Murclzison. Intre cele doua lacuri - Victoria si Albert - se interpune lacul Kyoga, cu caracter mlastinos, populat de numerosi hipopotami si crocodili si acoperit de insule plutitoare din trestie si papirus. Acest sector se gaseste in plina padure ecuatoriala, ceea ce face ca raul sa fie marginit de adevarate ziduri verzi in care copacii sunt sufocati de liane. O data cu intrarea in regiunea grabenului african, in care atinge si lacul Mobutu Sese-Seko (Albert), valea se ingusteaza intre peretii de granit, iar Nilul formeaza cea mai frumoasa cascada de pe cursul sau -Murchison, de 40 m. Aici se gaseste si Parcul National Kabalega, numit ante-rior Murchison Falls National Park, in suprafata de 39 200 km2, situat in Uganda si infiintat in 2952, in care sunt protejate specii de animale ca: hipo-potami, crocodili, elefanti, bivoli, lei, leoparzi, rinoceri negri si albi, girafe, antilope in peisajul de savana, pasari si, bineinteles, cascada ca atare. De la lacul Mobutu Sese-Seko, avand Muntii Albastri (Blue Mountains) in stanga, sub denumirea de Albert Nile, raul, pana la localitatea Juba din Sudan formea-za pragurile Fola. De aici, sub denumirea de Bahr el Jebel (Fluviul Munte-lui), Nilul trece printr-o depresiune cu caracter mlastinos in care pierde multa apa, desi primeste din stanga pe Bahr el Ghaaal, in dreptul lacului No. Bahr, el Ghazal are bazinul de receptie intr-o regiune saraca in precipitatii, cu toate ca este situat intre 4 si 22° lat. nordica, si ca atare debitul este foarte mic. De altfel, Bahr el Ghazal, numit in amunte de confluenta cu Nahr Jur, Bahr el Arab, are o scurgere intermitenta in sectiunea mijlocie si superioara ca si afluentii lui. Regiunea mlastinoasa de la confluenta se numeste Sudd ("dop" in araba) si reprezinta un focar de paludism in care rezista cu greu doar triburile nueri apartinand populatiilor nilotice si care se ocupa cu pescuitul si pastoritul. Suprafata acestor mlastini este apreciata la 60 000 km2 si variaza in functie de pulsatiile apelor Nilului. Atunci cand apele scad raman imense suprafete mocirloase. La ape mari, o puzderie de insule de vegetatie alcatuite din trestie si papirus plutesc si se ingramadesc, datorita curentilor, blocand curgerea, caile navigabile si schimband, in permanenta, fizionomia zonei. In aceasta imensa regiune mlastinoasa Nilul pierde aproape 70% din volumul apa cu care intra. Tot aici, prin dezvoltarea unor alge verzi, intr-o anumita perioada a anului, Nilul preia si transporta asa-zisele ape verzi pana in cursul mijlociu. S-au elaborat mai multe proiecte de asanare a acestor mlas-tini prin care se prevede amenajarea unui canal, de la localitatea Bahr spre lacul No.
O data cu iesirea din mlastinile Sudd, de la localitatea Malakal, raul se numeste Bahr el Abyad (Nilul Alb), denumire pe care si-o mentine pana la Kartoum, unde se uneste cu Bahr el Azraq (Nilul Albastru sau Abbai pe teri-toriul Etiopiei), ce vine din Podisul Abisiniei si care joaca un rol important regimul de scurgere si in fertilizarea luncii Nilului in sectorul egiptean. Un alt afluent important al Nilului Alb, care vine tot din dreapta, din partea sudica a Podisului Abisiniei si conflueaza in dreptul localitatii Malakal, este Sobat (740 km lungime si 420 m3/s debit mediu). De la confluenta Nilului Alb cu Nilul Albastru (Bahr el Abyad cu Bahr el Azraq) sub denumirea de Nil sau, simplu, Bahr, in araba, care inseamna "mare" (adica apa mare), Raul mai primeste ultimul afluent, desi mai are de strabatut pana la varsare 2700 km - Atbara, care vine tot din dreapta, din Podisul Abisiniei, dar cu apa mai putina, uneori chiar secand, datorita climei deja destul de secetoasa.
Dupa confluenta cu Sobat, Nilul are aspectul unui rau bine conturat, cu apa multa, alimentat alternativ din Nilul Alb si Sobat, si din Nilul Albastru si Atbara. Lipsa de apa din regiune concentreaza asezarile si activitatea economica de-a lungul malurilor fluviului, care incepe sa devina atat de indispensabil vietii pe masura ce inainteaza in desert, in avale de Khartoum, capitala Sudanului. Malurile raului sunt insotite de sakieh-uri, acele roti numai 1in lemn si franghii, cu ulcioare actionate de boi si camile prin care apa este ridicata din albie si varsata in canale de irigatii si acestea numai din pamant batatorit. De la Khartoum in avale Nilul parcurge pustiul, desertul si regiunea istorica Nubia, infloritoare intre anii 791 si 656 i.e.n. In Nubia, Nilul face o uriasa bucla, in care incep sa apara cele sase cataracte numerotate de la nord spre sud. Cataracta a 6-a, la circa 150 km avale de Khartoum, for-mata in masivul stancos Djebel Rauwaya, numita de localnici Sabluka (jgheabul) este o vale tip canion pe 15 km, cu numeroase stanci care apar din apa si pereti verticali, sapati in roci de culori diferite - rosie, violeta, portocalie si chiar neagra - cu latimi uneori de numai cateva zeci de metri si in care la ape mari, Nilul are viteza de scurgere foarte mare. Dupa cataracta a 6-a incepe desertul propriu-zis, bantuit de furtunile cu nisip numite ghibli, care u inecat pur si simplu vestigiile nubiene - Nagaa si Musawarat, primele prestigii importante din valea Nilului, de la sud spre nord. Cataracta a 5-a, lunga de 12 km, se gaseste in bucla, iar a 4-a dupa aceasta, fiind cea mai lunga, 15 km. In avale de cataracta a 4-a se gaseste, pe malul stang al Nilului, stinca Djebel Barkal (din gresie, inalta de 100 m, cu versanti abrupti spre rau) consi-derata muntele sacru al Nubiei antice, la poalele caruia se afla templul lui Amon Ra (zeul soarelui) si vreo zece piramide, mult mai mici decat cele egiptene (4-20 m inaltime) si care sunt necropole ale unor regi sau prin nubieni. Tot langa stanca Djebel Barkal era situata Napata, orasul sfant si capitala a Nubiei (750 i.e.n.) care, sub domnia lui Tiraqua a cucerit Teba, capitala Regatului Mijlociu si a Regatului Nou (2 000-1 300 i.e.n.) din Egiptul antic situata in apropierea complexului de temple de la Luxor. De fapt, o cataracta reprezinta un complex de praguri, stanci in albia raului, aceasta la randul ei fiind incorsetata intre peretii din roci dure, dar cu inaltimi moderate. In realitate, in loc de cele 6 cataracte mentionate in descrierile antice se gasesc 21 de grupuri principale de praguri. Inainte de a 3-a cataracta, Nilul se desface succesiv in doua brate inchizand intre ele mai multe insule. A 3-a cataracta este un prag de granit, lung de cativa kilometri, cu numeroase blocuri de piatra prabusite in apa si pe care se gasesc incrustate desene, reprezentand animale disparute astazi, hieroglife din Egiptul antic, inscriptii merotice din perioade mai recente, marturii ale civilizatiilor care s-au succedat in Nubia antica. Sectorul de rau dintre cataractele 3 si 2, pe o distanta de peste 200 km este o insiruire de valtori, praguri stancoase si stanci izolate care se constituie in tot atatea obstacole la ape, mici pentru navigatie, dintre acestea pragul Kagbar fiind cel mai periculos. Cataracta a 2-a, numita si ,,pantecul de piatra" se desfasoara pe circa 20 km in avale de localitatea Semna. Nilul are malurile constituite din roci dure, cu inaltimi de numai 30 m, dar cu numeroase stanci in apa care ingreuneaza circulatia, chiar si cu cele mai mici ambarcatiuni. De la Semna spre avale, pe cativa kilometri, se gasesc, pe ambele maluri, cetati din perioada Egiptului antic.