Exxon Valdez a fost un petrolier care la 24 martie 1989 a naufragiat in
Alaska ducand la varsarea unui volum mare de petrol in apa afectand
in mod grav mediul inconjurator. r4o5ou
In urma acestui accident Compania de vapoare Exxon si-a schimbat denumirea
in Sea River iar petolierul Exxon Valdez in Sea River Mediteranean
transportand acum petrol prin Oceanul Atlantic. Petrolierul nu mai are
voie sa treaca prin Prince William Sound locul unde a naufragiat.
Comisia Nationala pentru Securitate Transporturilor a investigat accidentul
si a ajuns la concluzia ca naufragiul a avut loc din urmatoarele cauze:
1. Neputinta celui de-al treilea ofiter de a manevra corespunzator vasul datorita
greutatii excesive a acestuia.
2. Neputinta capitanului de a efectua el singur navigatia deoarece era beat.
3. Neputinta Companiei Exxon de al verifica si supraveghea pe capitan si de
a asigura un echipaj suficient si odihnit.
4. Neputinta Garzii de Coasta a S.U.A. de a efectua un sistem eficient de trafic
al vaselor.
Accidentul a avut loc la scurt timp dupa plecare sa de la terminalul tevii de
petrol
Trans Alaska la 9.12PM 23 martie 1989. William Murphy,un pilot de vase expert
a fost angajat sa manevreze petrolierul de 986 picioare prin Valdez Narrows,
detinea cabina de control. Langa el se afla capitanul vasului Joe Hazelwood.
Cel care se afla la carma era Helmsman Harrz Claar. Dupa ce a trecut de
stramtoarea Valdez Narrows pilotul vasului a coborat de pe petrolier
si capitanul i-a ordonat lui Claar sa iasa de pe ruta vapoarelor pentru a ocoli
niste iceberguri. Apoi i-a incredintat cabina de control celui de-al treilea
ofiter de pe vas ca rang, Gregory Cousins cu instructiuni precise sa ocoleasca
icebergurile, iar dupa aceasta sa se intoarca pe ruta vapoarelor laun
anumit punct de pe harta. Tot atunci Claar a fost inlocuit de RobertKagan.
Din motive necunoscute, Cousins si Kagan, nu au putut intoarce petrolierul
astfel incat acesta a naufragiat pe reciful Bligh la 12.04am 24
martie 1989. Capitanul Hazelwood se afla in cabina sa.
Intrebarea pe care si-o pun multi este daca capitanul era beat. Inainte
de accident el a fost vazut la un bar local, afirmand chiar si el ca a
baut. A fost facut si un test de alcoolemie dupa cateva ore de la accident
iar testul a iesit pozitiv, dar capitanul a sustinut ca nu i-a fost afectata
judecata. A fot acuzat de neglijenta si infractiune pentru ca a provocat varsarea
de petrol in mare.
In ocean s-a revarsat cam 256.000 barili sau echivalentul a 125 bazine
olimpice de inot. Petrolierul transporta cam 1.264.155 barili de petrol.
In comparatie cu alte revarsari ExxonValdez a produs unul din cele mai
grave accidente din S.U.A.,situandu-se in lume pe locul 50 in
materie de petrol revarsat pentru ca in materie de distrugeri provocate
mediului inconjurator este pe primul loc. Timpul scurgerii, izolatul si
spectaculosul loc de natura, distanta pe care s-a raspandit, abundenta
animalelor salbatice au dus la un dezastru. In urma scurgerii 1300 mile
au fost foarte contaminate cu un strat gros de petrol, si moderat(impact foarte
evident), 1100 mile au fost usor si foarte usor contaminate. Prin comparatie
exista cam 9000 de mile de tarm in regiunea scurgerii.
Acoperamantul scurgerii atinge cam 470 mile de la reciful Bligh pana
la un mic sat Chignig din Peninsula Alaska dupa cum se vede si de pe harta urmatoare:
Cea mai complicata treaba a fost curatirea. A fost nevoie de 4 veri. Nu toate
plajele au fost curatate, unele avand petrol si acum. La curatire au participat
10000 oameni, 1000 de vase si de 100 de avione, helicoptere. Totusi valurile
din timpul ierni au avut un rol mai mare in curatire decat cei 10000 de
oameni. Exxon sustine ca a cheltuit cam 2.1 miliarde $.
S-au folosit mai multe tehnici de curatire:
1. Apa calda: a fost foarte populara pana s-a descoperit ca acesta ucide
microorganismele care erau arse.
2. Apa rece: tratamentul cu aceasta avea nevoie de multi oameni pentru a tine
furtunurile.
3. Curatire mecanica: a fost efectuata pe unele plaje cu ajutorul utilajelor
grele.
Multe plaje au folosit microorganisme care se hranesc cu hidrocarburi. Tehnica
cunoscuta ca bioremediere a dat rezultate acolo unde stratul de petrol era subtire.
S-au folosit si solventi si agenti chimicali.
Nici astazi nu se stie cate animale au murit dar se aproximeaza in
jurul a 35000 pasari, 1000 pescarusi. Se considera ca multe ramasite au disparut
in stratul de petrol.Se estimeaza in jurul a 250000 pasari de mare,
300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1miliard de icre somon, hering. Astazi continua
sa fie afectate animalele. Sunt mai multe moduri in care animalele pot
muri: petrolul intra in pene si mor de hipotermie, inghit petrolul
ca urmare a curatirii penelor cu ciocul, nu se mai pot imperechea. Oamenii
au ajutat animalele prin curatirea lor(au folosit detergentul de vase in
multe cazuri).
In urma acestei catastrofe, au fost adoptate o serie de masuri pentru
prevenirea lor si de a actiona mai rapid in cazul unei revarsari:
1. Garda de coasta S.U.A. monitorizeaza prin satelit petrolierele care intra
in Valdez Narrows trec pe langa i-la Bligh si ies din Prince William
Sound prin intrarea Hinchinbrook. In 1989 Garda de Coasta monitoriza petrolierele
care treceau prin Valdez Narrows si Valdez Arm.
2. Fiecare petrolier care trece prin Prince William Sound trebuie sa aibe un
plan de actiune in caz de urgenta.
3. Acum petrolierele au utilaje care absorb petrolul din apa si-l pot depozita
in el avand 7 barje cu o capacitate de 818000 barili.
4. In momentul de fata cei care se ocupa cu curatenia au la indemana
aparate de dispersare a materialelor de absortie direct pe helicoptere, avioane,
vase.
5. 2 vase de escorta trebuie sa fie langa fiecare petrolier, acordandu-le
asistenta in caz de urgenta. Acum 14 ani era doar un singur vas de escorta.
6. Congresul american a hotarat ca fiecare petrolier sa prezinte 2 straturi
de otel in loc de unul pana in 2015 in caz ca primul
strat este rupt. Congresul a mai aprobat infiintarea Administratiei de
Consultanta a Cetatenilor din Prince William Sound care are rolul de a veghea
asupra terminalului tevii de petrol Trans Alaska precum si verificarea petrolierelor
ce trec pe acolo.