„Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand
vii de la mare este si Istrul...” -;nota Herodot din Halicarnas in
Istorii (484-425 i. Hr.), cea mai veche descriere a tinuturilor de la
Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso(cca 10-15d. Hr.) remarca si el ca „...Danubiu-i
cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum”. s7q9qb
Al doilea fluviu al Europei si al 26-lea din lume, cu aproape 2900km lungime,
peste 800 000km2dimensiunea bazinului populat de cca 80 000 000 locuitori din
opt tari -; aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si
indeplineste statornic de milenii rolul „drumului mare”cunoscut,
apreciat si „batut” de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere
romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane
turcesti, siece cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile
mai noi. „Istros” in limbajul argonautilor si in mitologia
de pe malurile Nilului, „Phisos” la fenicieni, „Danare”-
„Donaris” la traco-geti, „Istrus” - „Histr”-
„Danubius” pentru romani, „Rio Divino” de la curtea
lui Carol Quintul si „Le roi des fluves de l’Europe” in
opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei
ultimii 1075km incheindu-ti calea prin Delta -; cea mai reprezentativa
de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
„Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc
de triumf, prin Deflieul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul,
mirificul evantai al deltei”(Geo Bogza). Este un capat de lume original,
unic in felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora
dintre cei mai batrani munti ai planetei(Macin, masiv hercinic, cca 400
milioane de ani) -; petec de ape si pamant vesnic in lupta,
mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect
tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i
de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea
ca Dunarea se imparte la varsare in 5 brate, relatare sustinuta
de Eratostene din Alexandria si de greculPolybiu (272-120 I. Hr.), contrazisa
la inceputul mileniului al erei noastre de geograful Strabon din Pont
care numara 7 brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau 6, de
egipteanul Claudiu Ptolemeu(cca90-168 d. Hr.) revenit la 7 brate de varsare
ale Dunarii in mare, inclusiv „Gura sfanta”; Hartile
Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in
Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea
Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo 5-6, cate unul ratacit
si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul Engley Spratt intocmeste
o harta mai aproape de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca
astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in
1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la 2-3km inapoia tarmului.
I.Populatia si asezarile
Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea unama
discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea
mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori),
cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii(7-80/00). Mobilitatea
teritoriala a cunoscut deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru,
studii etc.
Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si 2 orase: Tulcea
si Sulina.
Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 locuitori,
construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani, mentionat
cu actualul nume in 1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu
functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situat la gura bratului Sulina, orasul
romanesc cu cea mai mica altitudine (3,5 m), port de intrare a vaselor
maritime pe Dunare.
II.Vegetatia
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina
stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele
specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica
si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6%
din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta speciilor : Salicornia patula, Juncus marinus,
Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic
inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice
deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim
patru tipuri de zavoaie :
· zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase - sunt inundate
cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix
fragilis;
· zavoaiele care cresc pe grindurile mai inalte formate din Salix
alba, Populus alba, Populus canescens;
· zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile cele mai inalte
foarte rar inundate, formate din plop (Populas canescens si P.alba) la care
se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si
frasinul de Pensilvenia ;
· un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus
glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe
3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine
Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca
bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegeatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul
suprafetei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii
periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica
din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru
vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum
verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este
mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela
polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans.
Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis),
papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris).
Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe
cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul
suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia,
Hippophae rhamnoides. Padurile de pe campurile marine Letea si
Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar
brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin
(Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus
foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris,
Hedra helix. Reprezinta numai 0,8% din totalul suprafetei DelteiDunarii.
Plaurul. Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este
un strat gros de 1 - 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi
de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu
resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor
si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite
marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata
apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful
(Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii,
fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim
rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa,
troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare
Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile
de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele
enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.
Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite
spontane, reprezentand: elemente eurasiatice (28%) estice (24%) europene (14%) cosmopolite si adventive
Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate
de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile,
xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful,
papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In
delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt
: Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.
III.Fauna
Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste
98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna
de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot
aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola,
Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota
specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de
caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi
(4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa
dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra.
Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important,
atat stiintific, cat si economic.
Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta,
inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele
se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in
delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre
acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin
delta si ramanand diferite perioade de timp toamna,
iarna si primavara. Cele care doar „viziteaza”delta provin
din 5 zone diferite: zona mediteraneeana, cea europeana, cea siberiana, cea
mongola si cea chineza.
Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81
specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea
ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna
acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un
nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga,
speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din
75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea
se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans
legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani,
cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme
acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi,
unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate
cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent
in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza
secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai
numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele
sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga,
in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci.
In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc
64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori,
macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla),
gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus
colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid.
In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea,
prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus).
In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente
gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul,
coloniile de cuibarit.
O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului
formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in
general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie
a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar
mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua
sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei.
Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in
stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice,
zborul sagetator al miilor de pasari care isi
hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un
rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitor al naturii.
In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci,
lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de
pescarusi, de avoazete si ciocanitor si de chirighite, de chire.
Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova
este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta. Aici
se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana
la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care
de aminteste de Jurasic Park.
Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care
au autorizatii speciale.
Pe langa impresionantul numar de pasari care il adaposteste, Delta
Dunarii reprezinta unul dintre ultimele refugii europene ale nurcii si a altor
mici carnivore.
IV.Economia
Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand
cu 3/4 din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu,
in "Geografia Fizica", precizeaza ca "un hectar de trestie
da atata celuloza cat dau 10ha de molid". Rezulta ca reexploatarea
stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.
Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista islazuri pentru
cresterea animalelor.
Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor,
al puzderiilor de pesti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica
si de un real interes stiintific.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede
ale Terrei si pe locul 1 in Europa cu o suprafata de 580 000ha, dar ca
importanta ecologica este a 3-a din lume. Importanta biodiversitatii deltei
este recunoscuta pe plan international. Astfel a fost declarata rezervatie a
biosferei in septembrie 1990, un teren Ramsar in mai 1991, si mai
mult de 50% din suprafata ei a fost trecuta pe lista „mostenirilor”
lumii in 1991.
Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru
diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei
au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza
9% din teritoriu, in numar de 16:
-Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul
lacului Matita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea
mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci
galbeni;
-Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului
Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul
cret etc.;
-Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situata in complexul
lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari
de coasta;
-Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare
cu Letea;
-alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica,
Grindul Lupilor - rezervatie faunistica etc.;
Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare,
Delta Dunarii (ocupand o suprafata de 43 400 ha) reprezinta un potential
turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat
in toate valentele sale.