Catalonia este o mica regiune autonoma, de 6 milioane de locuitori, din nord-estul Spaniei, ce detine o suprafata de circa 32.000 kmp. Capitala sa este Barcelona, unul dintre cele mai frumoase orase din lume, iar istoria, limba si cultura specifica ii ofera Cataloniei un caracter distinct fata de restul Spaniei. s7e11ef
Principala caracteristica a catalanilor este politetea. De altfel, politetea si bunul simt sunt strans legate de evolutia unei societati. Iar placerea cea mai mare a catalanilor este sa stea la o masa de restaurant, sa bea o bere sau o alta bautura si sa se uite la lumea care trece. In zilele frumoase, restaurantele isi scot mesele afara, pe trotuar, cu scaunele orientate spre strada, intotdeauna cochete si curate.
Catalanii nu se considera ca fiind spanioli, ci un popor aparte, care lupta sa-si recastige independenta pierduta candva. Desi in timpul regimului dictatorial a lui Franco limba catalana a fost interzisa, iar cultura si traditiile oprimate, acestea au supravietuit, atat in casele catalanilor, cat si in unele centre de cultura, precum manastirile. Deschisi intotdeauna fata de lumea exterioara, oamenilor din Catalonia la face placere sa primeasca in casa straini, asa ca nu e de mirare ca milioane de turisti le viziteaza anual tinutul.
1.Relief pe toate gusturile
Calatorind prin Catalonia vei descoperi o mare varietate de tipuri de vegetatie si peisaje. Putine locuri in Spania iti pot oferi atat de mare schimbarea cadrelor in doar cateva ore de calatorie, dinspre culmile muntoase, din nord, pana la tarmul mediteranean, din est.
Te poti astfel indragosti de peisajele alpine ale Pirineilor, puternic fragmentati de vai ce separa culmi acoperite de pasuni, de paduri sau doar de stanci si lacuri glaciare cu ape de clestar; daca sosesti in anotimpul hibernal, vei avea avantajul practicarii sporturilor de iarna din numeroasele statiuni montane.
Daca preferi altitudini mai moderate, atunci poti vizita Parcul Masivului Monserrat, cu ale sale formatiuni geologice fascinante, de conglomerate ce tasnesc ca un manunchi de coloane spre cer, sau poti explora Parcul Zonei Vulcanice Garrotxa, unde se insira, unele dupa altele, conuri cu cratere vulcanice aproape perfecte. Ca alternativa, poti vizita si zona Montseny, declarata rezervatie UNESCO a biosferei, datorita vegetatiei sale bogate.
Iar daca nu poti rezista atractiei marii, Catalonia iti ofera pe o buna distanta si peisajele marine, de-a lungul coastei sale, numita Costa Brava (in traducere, „Coasta Stancoasa”). In lungul ei vei intalni un tarm inalt, cu stanci ce stau sa se prabuseasca in mare; adesea, ele se prelungesc pana in apa, delimitand mici golfuri, cu apa atat de limpede incat poti vedea pana si pestisorii ce se strecoara printre pietrele de pe fund. Si tocmai in aceste stanci isi infig radacinile lor pinii maritimi, dand un farmec aparte locurilor. Aici parca nu s-a schimbat nimic de la inceputurile lumii; totul a ramas salbatec si natural.
2.Istoria din catedrale
Daca vrei sa descoperi istoria Cataloniei, e bine sa nu te grabesti si sa-ti rezervi destul timp. O vizita la Empuria, de pe Costa Brava, te va proiecta in urma cu mii de ani, in atmosfera Greciei si a Romei antice, loc unde colonistii greci si succesorii lor, romanii, au lasat o bogata colectie de sculpturi si de ceramica.
La mica distanta de aici, se afla ruinele iberice de la Ullastret, cu ale sale turnuri si ziduri antice. Iar daca socoti ca perioada medievala este mai incitanta, Catalonia este exact locul unde poti descoperi ramasite ale acestei epoci istorice, pentru ca personalitatea ei s-a cristalizat chiar atunci. Asa ca vei putea intalni, aproape la tot pasul, ruine bine conservate, datand din secolele IX-XIV, al caror stil este pre-romanic, romanic sau gotic. De altfel, fiecare localitate prezinta un centru vechi, localizat in jurul bisericii, care este de regula si ea foarte veche; cladirile de aici sunt construite din roci fasonate, strazile sunt inguste si pavate cu piatra de rau, iar la fiecare sfert de ora se aude un dangat de clopot.
Dintre toate edificiile evului mediu, remarcabila este Manastirea Sant-Pere de Rodes care domina, de la inaltime, coasta mediteraneana. Orasele Barcelona, Girona, Vic, Tarragona, Tortosa si Lleida prezinta fiecare catedrale magnifice. Cea de la Girona, de pilda, are cea mai mare nava din vestul Europei. Alte cladiri medievale sunt si institutii guvernamentale, iar rocile din care sunt cladite iti pot spune povestea acelor zile apuse, cand negutatorii catalani controlau intregul bazin mediteranean.
3.Muzee
Catalonia prezinta surprinzator de muzee (peste 300), unele cu valoroase colectii de interes mondial. Pe colina Monjuic, din Barcelona, se afla Muzeul National de Arta Catalana, partial renovat, unde poti admira cele mai cunoscute colectii de pictura din lume. Muzeul Picasso, aflat intr-un incantator castel gotic restaurat, contine lucrari din perioada de tinerete a pictorului, precum si din alte perioade, donate chiar de catre artist, profund atasat de Catalonia. Dar nici unul dintre aceste muzee nu se compara cu cel construit de Salvador Dali in orasul sau natal, Figueres, de o originalitate extravaganta, generata de viziunea suprarealista a geniului artistului. In multe orase catalane vei putea descoperi mici muzee ce contin colectii dintre cele mai surprinzatoare: Muzeul Vinului (din Villafranca de Pendes), Muzeul Pielii (Igualda), Muzeul Hartiei (Capelidaes), Muzeul Ulcioarelor de Ceramica (Argentona), Muzeul Dantelei (Arenys de Mar), etc.

3.Fieste si carnavaluri

O data pe an, fiecare oras din Catalonia isi sarbatoreste ziua Marelui Festival. Strazile se umplu de lume, caci catalanii sunt prea veseli ca sa-i lase pe straini sa stea deoparte. Multi dintre ei isi pastreaza pentru aceste zile costumele traditionale. In zona Tarragona poti admira agilitatea si robustetea „castelanilor” care construiesc turnuri „umane” din trupuri, iar daca te simti destul de puternic pentru a fi „vanat” de dragoni, vulturi, uriasi si demoni, atunci te poti duce la Berga, pentru fiesta Corpus Christi, din iunie; acest festival unic, care combina traditiile pagane cu cele de origine crestina, se sarbatoreste din generatie in generatie, din timpuri foarte vechi. Spre deosebire de acesta, festivalul numit „Dansul Mortii”, cu radacini doar in practicile vechi crestine, comemoreaza teribilele plagi ale Inchizitiei din evul mediu si se celebreaza pe strazile din Verges, in Joia Mare. In ajunul sarbatorii Sfantului Ion (24 iunie) sunt aprinse focuri mari pe strazi si in piete, iar solstitiul de vara este celebrat pana tarziu in noapte, cu focuri de artificii si coca (niste dulciuri traditionale). La marile festivaluri si fieste, mai poti vedea parade de „papusi” uriase, ce danseaza jovial printre pitici. O alta cale de a-ti exprima bucuria si prietenia la serbarile populare este sa dansezi sardana, dansul national catalan, care se executa in acompaniament de cobla (niste instrumente care imita zgomotul facut de vant insotit de cel produs de contrabas); dansatorii isi tin mainile ridicate, unite intr-un fel de hora, pasind destul de calm spre dreapta si spre stanga.
Catalonia, ca multe alte regiuni din Spania, celebreaza si carnavalurile, cu deosebire in Solsona, Sitges si Vilanova, care sunt si cele mai colorate si mai vesele.

Capitolul II -; Barcelona

Situata la extremitatea sud-vestica a continentului european, Peninsula Iberica este leaganul a doua popoare: portughez si spaniol. Delimitat spre trei dintre cele patru puncte cardinale- est, sud si vest-, si partial in nord, de apele Marii Mediterane si ale Oceanului Atlantic, teritoriul iberic apare si mai izolat de restul continentului prin perdeaua impresionanta a Pirineilor. Aceasta izolare, precum si caracterul de diversitate extrema a reliefului si a climei confera Spaniei si Portugaliei un statut aparte intre tarile europene.
Ocupand mai mult de trei sferturi din peninsula, regatul spaniol poate fi considerat izvorul civilizatiei latino-americane, exceptand, fireste, Brazilia.

1. Trecutul unei capitale

Cei dintai colonizatori ai Iberiei, cunoscuti in istorie, au fost fenicienii si grecii. Acestia au acostat pe plajele Cataloniei (sau Catalunyei) si au stabilit relatii comerciale cu bastinasii, un popor de origine celtiberica. Consolidarea si extinderea imperiului cartaginez peste Iberia a adus dupa sine si infiintarea, in jurul anului 300 i. Hr., a unei asezari-port cu numele de Barcino. Dupa ce Roma i-a invins pe mandrii cartaginezi, in urma Razboaielor Punice, primii latini au patruns in Barcino, apoi si in Catalonia. A inceput astfel o lunga stapanire ce s-a intins pe durata a sase secole. Limba, cultura si legile introduse de noii stapani au prins radacini solide. In anul 410, vizigotii germanici infrang Roma, patrund si cuceresc Hispania si, o data cu ea, Barcino, redenumita Barcinonia. Aceasta devine, pentru doar 20 de ani, capitala regatului vizigot, pana cand regele se va muta la Toledo.
Timp de 300 de ani, vizigotii, deveniti crestini, vor domni linistiti. Invazia maurilor, arabi veniti din pustiurile nord-africane, sileste o parte din cavalerii catalani sa se refugieze spre Pirinei, apoi in sudul regatului franc. Carol cel Mare (Charlemagne), nemultumit de prezenta acestor bravi dar indisciplinti catalani, ii alunga peste munti, apoi in Catalonia. O data cu acest eveniment, imparatul francez impune si un nobil drept capetenie peste catalani- contelr Guifre el Pilos, care devine fondatorul dinastiei de Barcelona. Astfel, in vreme ce restul Spaniei ramane maura, Catalonia se mentine o provincie crestina, pastrandu-si legaturile cu Europa. De atunci dateaza si steagul Cataloniei: patru dungi orizontale, rosii, pe un fundal auriu (patru degete insangerate pe un scut de aur).
Anul 988 marcheaza refuzul regelui franc Ludovic al V-lea de a-i ajuta pe catalani in lupta cu maurii. Atunci, contele de Barcelona, declara independenta provinciei fata de Francia, moment ce reprezinta nasterea Cataloniei ca stat. Printr-un lung sir de razboaie si aliante maritale, Mallorca, Ibiza, Tarragona sunt luate de la mauri, iar mai tarziu Proventa si apoi Aragon devin tintele pretentiilor catalane. Dinastia de Barcelona va ajunge, la un moment dat, prin regele Alfonso al II-lea, sa stapaneasca un vast teritoriu pe coasta Mediteranei, din Aragon pana la Nisa. Urmatorul rege insa va pierde o mare parte din aceste pamanturi. Totusi Catalonia si Aragonul se vor consolida ca stat prin infiintarea parlamentului (El Generalitat), si cfa putere maritima. Dupa descoperirea de catre Cristofor Columb a drumului spre Indiile Occidentale, centrul comercial se muta la Sevilla, in Andaluzia. Barcelona cade in desuetudine si nu renaste decat in primii ani de dupa Razboiul Civil.

2.Barcelona lui Gaudi

Primul lucru pe care trebuie sa-l vezi cand ajungi in capitala Cataloniei este Barcelona lui Gaudi si mai apoi Barcelona medievala, a contilor si principilor.

Poate va intrebati cine este Antonio Gaudi. Antonio Gaudi este un arhitect inspirat de ideea comuniunii dintre arhitectura si natura, dintre vegetal si mineral. Dintre lucrarile sale putem enumera catedrala cea noua, fantastica Sagrada Familia si niste cladiri halucinante: Casa Milla, Casa Batllo si Palatul Guell. Ce este atat de original ? Lipsa unghiurilor, a colturilor, a liniilor drepte. Lipsa a tot ceea ce stiam despre simt artistic „normal”. La acest artist al pietrei toate casele, coloanele, balcoanele, acoaerisurile, interioarele trebuie sa arate precum o jungla, precum niste pesteri sau fiinte vii.

Casa Milla

Tot ceea ce a creat Gaudi apare drept o colectie de fosile, de plante exotice, un stil mutant viu-neviu. Este greu de imaginat fara a vedea, dar inchipuiti-va un balcon in forma de ochi, o turla de biserica inconjurata complet de liane si frunze, un acoperis plan impanzit cu turnulete spiralate, asemanatoare cochiliilor de melci, totul fiind extrem de viu colorat, cu mozaicuri albastre, rosii, verzi si galbene. Este o adevarata euforie de forme si nuante.
Capodopera sau varful de creatie al acestui artist este Sagrada Familia. Catedrala cea noua, mandria Barcelonei, este in constructie, desi initiatorul ei, genialul Gaudi, nu mai este printre noi. Incredibila a fost initiativa Bisericii de a-l sanctifica, dar privind la Sagrada Familia, mirarea se risipeste. Volume Intregi nu ar putea descrie o asemenea miraculoasa catedrala. La prima vedere, ar parea desenata de un copil pe fundalul unui cer senin, ar parea o biserica deformata, de vis, ar parea ireala prin insesi formele si dimensiunile ei.

Sagrada Familia

3.Barri Gotic

Barcelona gotica sau Barri Gotic (Cartierul Gotic) este un labirint intunecos de stradute, atat de inguste incat, daca intinzi bratele, poti atinge zidurile. Cladirile, inalte de 3-4 etaje, fac imposibila patrunderea soarelui intr-un astfel de loc. Intre unele cladiri exista pasaje aeriene, ca niste coridoare suspendate. Alte locuri care merita vizitate sunt: Piata Primariei (Placa del Ayuntamiento), cu Palau de la Generalitat (Parlamentul) si Ayuntamiento (Primaria), edificii ce adapostesc de sute de ani, fara intrerupere, administratia locala. Primul centru civic a fost descoperit de arheologi sub aceasta piata. Tot in acest perimetru se afla si Catedrala, monument gotic de o frumusete rara. Sobrietatea clericala se imbina armonios cu exotismul spaniol: incantatoare patios (curti interioare) ofera liniste, lumina, apa si desfatare credinciosilor si slujitorilor bisericii.

4.La Rambla

La fel cum padurile Amazonului sunt plamanii Terrei, tot asa este si La Rambla pentru Barcelona. La Rambla, in traducere „albia unui rau”, se gaseste In fiecare oras din estul si sudul Spaniei. In Barcelona, La Rambla este locul de promenada, de intalnire, relaxare, aflare a vestilor, locul de barfe si de lectura a ziarelor, de manifestari artistice individuale. La Rambla este o alee larga, marginita de ulmi frunzosi, inalti si batrani. Acolo trilurile canarilor din coliviile vanzatorilor de animale se amesteca cu zgomotul nesfarsitelor siruri de masini, de o parte si de alta a Ramblei. La capat, La Rambla se deschide pentru a face loc pietei Mirador de Colon. Cristofor Columb, cu bratul intins simbolic spre America de dincolo de ocean, sta pe un soclu de 30-40 m, in mijlocul unui spatiu larg, cu iesire la mare. In Mirador (oglinda) de Colon se gasesc cladirile Vamii, ale Guvernului si Ministerului Marinei. De aici incep alte bulevarde, de-a lungul falezei mediteraneene, unul dintre ele ducand spre Satul Olimpic, iar celalalt spre Montjuich, muntele ce strajuieste metropola.

Capitolul III-Valencia

O veche citadela crestina, presarata cu incantatoare biserici, cu zeci de turnuri si un impresionant zid de aparare medieval, dar si un mare oras cu temperament mediteranean, brazdat de bulevarde largi (Grandes Vias), agrementate cu palmieri si cu ficusi, aceasta este Valencia „la clara” (cea luminoasa), Valencia lui Rodrigo Diaz del Vivar (El Cid sau El Campeador), Valencia portocalelor…
Pe drumul spre Valencia, strabatut de-a lungul coastei (Costa de Ahazar sau Coasta Florii de Portocal), pe mii si mii de hectare se intind livezi de portocali, ce s-au succedat celor de maslini din sudul Frantei si din insorita Catalonie. Costa de Ahazar, fasia insorita de plaja din preajma Valenciei, a devenit una dintre cele mai cautate centre de turism estival din Spania. Statiunile balneare ca Benicassim, Peniscola, Benicarlo si Vinaros, la nord, sau El Saler, Cullera Si Oliva, la sud, s-au dezvoltat ca o retea continua de imobile, stradute si hoteluri, ce formeaza un insolit peisaj urban intre plaja si oranjerii.

1.Monumente UNESCO

Daca in Barcelona primul lucru pe care faci este un tur al operelor lui Gaudi, in Valencia trebuie sa incepi cu un tur al turnurilor valenciene. Valencia este un oras al turnurilor, doua dintre cele cu scop religios fiind cu adevarat remarcabile: El Miguelete (un turn octogonal ce serveste drept clopotnita catedralei) si Santa Catalina, o biserica in stil baroc, ca multe altele din Spania, dar cu o clopotnita incarcata de ornamentati exterioare. Intr-una dintre pietele Valenciei, Placa de la Virgen des Desamparadores (Piata Fecioarei celor Abandonati), o fastuoasa fantana arteziana bordata de nimfe si fauni, in mijlocul unei pipete largi si primitoare, ofera un peisaj incredibil, colosal prin armonia si linistea sa, prin eleganta oamenilor si atmosfera patriarhala. Ar mai trebui vizitate si impunatoarele turnuri de aparare, Torres de Serrano si Torres de Quart, podurile Trinidad si Puente Real. Curios la aceste poduri este faptul ca fiecare este vegheat de sfinti sculptati, parinti spirituali ai acestor monumente, la picioarele carora oamenii asezau flori si lumanari. In Piata Primariei si in Piata Centrala se gasesc nu mai putin de trei monumente UNESCO: grandioasa Bursa de Marfuri (La Lonja)- un adevarat castel, Hala Alimentara acoperita (mostra a arhitecturii moderniste) si Biserica Santos Juanes, cu o fatada migalos lucrata cu stucaturi. Constructia unei cladiri pentru bursa, la fel ca in Barcelona, a fost inceputa la cererea negutatorilor, iar maretia ei este expresia prosperitatii orasului acelor vremuri.

2.Campiile de portocali

Fondata de greci in anul 138 i. Hr., Valencia trece prin mainile cartaginezilor, ale romanilor, vizigotilor si arabilor. In 1094, Valencia maura este temporar cucerita de legendarul Cid. Eroul, devenit duce de Valencia, va muri in 1099. Trei ani mai tarziu, ravnitul oras este recucerit de mauri. Mai mult de un secol le va lua spaniolilor pentru a stapani definitiv bogata citadela. Valencia devine infloritoarea capitala a regatului de Aragon 9ce cuprindea provinciile Aragonului, Cataloniei si Valenciei). Descoperirea Americii si stramutarea polului comercial spre porturile dinspre ocean (in principal Sevilla, a fost puternic resimtita de negustorii regatului aragonez, Barcelona si Valencia intrand intr-un declin prelungit. Dezvoltarea industriala va readuce insa orasul pe linia de plutire.
Categoric, spectaculoasa emancipare economica a Valenciei se datoreaza in buna masura fertilei campii („huerta”) a raului Turia, in care este asezata orasul. Datorita unui sistem de irigatii bine studiat, stabilit de romani si perfectionat de arabi, pe zeci de mii de hectare au fost cultivati portocali, lamai sau mandarini. Valencia este unul dintre principalii exportatori de citrice din Europa. La sudul aglomeratiei urbane, o vasta laguna, Albufera, separata de Mediterana printr-un coridor litoral, este principalul loc de pescuit. Anghilele capturate aici compun un meniu titpic local -; poella, un fel de ghiveci de orez, cu legume fierte si fructe de mare.