SINAIA, oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova), situat pe raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m, la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti; populatie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Gara. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. r4d5dr
Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti), clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta - 67 mm coloana de mercur, cu o atmosfera puternic iionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, statiunea Sinaia, numita si "Perla Carpatilor", furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide), a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele dupa operatii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dupa tratament endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari, dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca.
Cei interesati de tratamente pot suna la Policlinica din statiune pentru a pune intrebari despre serviciile oferite de personalul medical specializat de la hotelul Paltinis, inzestrat cu aparatura pentru aerosoli si inhalatii, electro, hidrotermo si kinetoterapie, sali pentru gimnastica medicala si izvoare cu ape minerale pentru cyre interne. Sinaia ofera locuri de cazare in hoteluri ultramoderne (Alpin, Palace, Sinaia, Montana, Paltinis, Cota 1400, etc.), in multe vile confortabile, in case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o partie de bob (1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferenta de altitudine), multe partii de schi cu grade diferite de dificultate, partii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia. Multe terenuri de sport si sali pentru cinema si alte spectacole.
Sinaia ofera locuri de cazare in hoteluri ultramoderne (Alpin, Palace, Sinaia, Montana, Paltinis, Cota 1400, etc.), in multe vile confortabile, in case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o partie de bob (1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferenta de altitudine), multe partii de schi cu grade diferite de dificultate, partii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia. Multe terenuri de sport si sali pentru cinema si alte spectacole.
Urmatorul popas in statiune puteti sa-l faceti la palatul Peles. Acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Un ghid in engleza este disponibil la cerere.
Urmatorul popas in statiune puteti sa-l faceti la palatul Peles. Acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Un ghid in engleza este disponibil la cerere.
Pentru pelerinii care vin sa viziteze "Perla Carpatiilor", statiunea montana Sinaia, trei obiective merita intreaga atentie: Muntii Bucegi, Castelul Peles si Manastirea Ortodoxa Sinaia. Fara aceste puncte de referinta, Sinaia n-ar avea nici o valoare istorica. Manastirea Sinaia, "Catedrala Carpatilor", situata intr-un cadru natural feeric, dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu. Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care impreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, faceun pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungand cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat in Manastirea "Sfanta Ecaterina". Impresionat de cea ce a vazut, s-a hotarat ca la intoarcerea in Tara Romaneasca, sa construiasca in muntii romanesti si sa inchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea "Sinaia". Importanta Muntelui Sinai tine de istorie si traditia biblica, aici Moise primind tablele legii cu cele "zece porunci". La inceput manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mantuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte bisericii mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi "curtea noua"), au realizate intre anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie. Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea.
Dar pelerinul care ajunge la Manastirea Sinaia, nu gaseste aici doar trei sute de ani de istorie ci un adevarat muzeu de arta si de spiritualitate romaneasca. Vechea biserica este construita in stilul bracovenesc, arhitectura caracteristica Tarii Romanesti, stil ce poarta numele Domnitorului Constantin Brancoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci in 1714). Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate in piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.). In general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaus, naus si altar, iar stilul bracovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, "pridvorul". Deosebit de important este portalul bisericii care este sculptat, reprezentand la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, si in partea stanga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul infrunzit. La mijlocul portalului se gaseste stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino, vulturul bicefal ce tine in gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul si crucea. Pictura din pridvor si naos este cea originala, realizata de Parvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor.
Cupola pridvorului este pictata cu scene din viata Sfintei Ecaterina, (ocrotitoarea manastirii de la Muntele Sinai), din viata Sfantului Gheorghe (protectorul Moldovei si al militarilor) si a Sfantului Dumitru (ocrotitorul Tarii Romanesti). Pronaosul este dominat de tablou votiv care il reprezinta pe fondatorul Manastirii, Mihail Cantacuzino, inconjurat de cei optsprezece copii (multi dintre ei fiind adoptati), de prima si a doua sotie, precum si de alti membri ai familiei Cantacuzino, incepand cu Neagoe Basarab (1512-1521), apoi Radu Serban, Constantin Serban, Constantin Cantacuzino, domnitorul Serban Cantacuzino (pictat cu o coroana pe cap si cu crucea in mana ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), si altii. De remarcat ca pictorul Parvu Mutu Zugravul, in maiestria lui a reusit sa transmita cu multa fidelitate mesajul fondatorului, acela al "milei crestine" (in aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mana intinsa). Intr-un document al epocii, Mihail Cantacuzino consemna: "Iubeste si miluieste pe aproapele tau, cerceteaza pe cel bolnav si sarac si adaposteste in casa ta pe cel oropsit". Sa nu uitam ca el este cel care a construit primul spital in Tara Romaneasca - Spitalul Coltea, in Bucuresti, si ca toata viata sa a incurajat operele caritabile. Dintre ctitoriile lui Mihail Cantacuzino mai amintim: Biserica si spitalul Coltea, Biserica Fundenii Doamnei din Bucuresti, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserica la Ramnicu Sarat, etc.
Manastirea Sinaia are de asemenea un frumos "paraclis", care dateaza din aceeasi perioada - 1695. Paraclisul este o mica biserica, o capela, specifica manastirilor si resedintelor episcopale sau mitropolitane unde se desfasoara slujbe zilnice. Arhitectura sa joasa, precum si pictura sa originala innegrita de trecerea timpului, creeaza fiorul religios al catacombelor primelor secole ale crestinismului. In cea ce priveste mesajul dogmatic si istoric al picturii se cuvine mentionata originalitatea sa, mai ales in pronaos unde, asemenea unor clisee de film, avem prezentate ultimele momente din viata pamanteasca a Mantuitorului Iisus Hristos:
· Tradarea lui Iuda,
· Prinderea lui Iisus in Gradina Ghetsimani,
· Judecata Lui de Catre cei doi Judecatori si Sinedriului Evreiesc, Ana si Caiafa,
· Judecarea si condamnarea la moarte de catre guvernatorul roman Pontiu Pilat,
· Biciuirea,
· Drumul Crucii catre Golgota Rastignirii,
· Rastignirea intre cei doi talhari.
Tot in curtea vechi manastiri, langa paraclis, se gaseste cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru in perioada Primului Razboi Mondial, si care a avut un rol foarte important in unirea tarilor romane dupa razboi. Fiind bolnav, s-a vindecat la Manastirea Sinaia, lasand prin testament dorinta de a fi ingropat la manastirea unde s-a insanatosit. Alaturi de sarcofagul sau se gaseste bustul celei de-a doua sotii, Adina, bust sculptat in marmura alba de sculptorul italian Roscitano, la Roma in septembrie 1926.
Asezata in incinta noua si inchinata Sfintei Treimi, Biserica mare a fost construita din piatra si caramida intre anii 1842-1846prin straduinta calugarilor care locuiau aici.
Deteriorata de mai multe ori, ea a fost partial reconstruita intre anii 1893-1903 si renovata complet dupa planul arhitectului George Mandrea.
Pictura in ulei a fost executata pe fond de aur mozaicat, in stil neobizantin, de pictorul danez Aage Exner.
Acesta a realizat o sinteza a culturii arhitecturale religioase romanesti, o biserica cu ziduri groase si contraforti puternici, caracteristice manastirilor din Moldova pe care a grefat elementele specifice ale stilului brancovenesc din Tara Romaneasca. Un brau de ceramica smaltuita de culoare verde, format din trei linii rasucite din loc in loc, inconjoara exteriorul bisericii; este simbolul unitatii Sfintei Treimi intr-un singur Dumnezeu, precum si a celor trei principate romanesti, Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, unite intr-o singura tara: Romania.
Tabloul votiv din biserica mare ne prezinta cinci personaje: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian care a resfintit biserica in 1903, Regele Carol 1 reprezentat in costum de ofiter, mana stanga sprijinind-o pe o coloana de piatra careia ii lipseste un colt (aluzie la regatul Romaniei de unde lipseau Bucovina, Basarabia si Transilvania), Regina Elisabeta, (cu pseudonimul de poet Carmen Silva), tinand de mana pe Principesa Maria, (singurul lor copil mort la o varsta frageda), ultimul din tablou fiind Spatarul Mihail Cantacuzino.
In biserica avem una din cele mai remarcabile piese din Manastirea Sinaia: epitaful executat de Ana Roth. Este lucrat cu acul si cu fir de aur si matase colorata pe panza de bumbac. Executia a durat 3 ani (1897-1900) si este inregistrat in catalogul U.N.E.S.C.O.
In naos se gasesc scaunele rezervate familiei regale unul cu blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" (Nimic fara Dumnezeu), si cel al reginei Elisabeta avand incrustate initialele E.D. (Elisabeta Doamna).
Prin grija Regelui Carol 1, biserica mare a Manastirii Sinaia a fost inzestrata cu energie electrica, fiind prima biserica si manastire ortodoxa din Romania care a fost electrificata.
Familia regala a locuit in timpul vacantelor la Sinaia, la manastire o perioada de 11 ani, incepand cu 1871. Dupa mutarea lor la castel, cand s-au sarbatorit 200 de ani de la fondarea manastirii s-au amenajat in aceste spatii (vechi resedinte regale) un muzeu religios care functioneaza si astazi si care a fost primul muzeu religios romanesc.
Muzeul manastirii contine obiecte de cult, prima Biblie tradusa si tiparita in romana la Bucuresti (prin grija domnitorului Serban Cantacuzino, in 1688) si o superba colectie de icoane.Pentru cei pasionati de arta religioasa mentionam ca la Manastirea Sinaia se gasesc 5 tipuri de cruci: crucea lui Stefan cel Mare (care se gaseste pe cupola vechii biserici), crucea greceasca (cu brate egale si care se gaseste deasupra intrarii in biserica mare), crucea latina (cu brate inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slava (de inspiratie baroca, cu mai multe brate orizontale, pe cupola centrala a marii biserici) si soarele inscris intr-o cruce latina (pe turnul clopotnitei).
In ciuda faptului ca Manastirea Sinaia este rezultatul unei evolutii de trei secole, ea pastreaza totusi o unitate remarcabila.
Fiind prima constructie in aceasta zona, ea reprezinta si certificatul de nastere al orasului Sinaia, oras care se va dezvolta mai tarziu, dupa anii 1900. Cei ce au vizitat recent manastirea, au fost martorii marilor lucrari de restaurare ce se desfasoara la Sinaia (restaurarea picturii, repararea acoperisului). Toate aceste lucrari de conservare a patrimoniului istoric au fost posibile datorita contributiei miilor de credinciosi, donatori anonimi, prezenti permanent la slujba, precum si miilor de turisti pelerini.
Speram ca aceasta scurta prezentare a Manastirii Sinaia va determina pasul grabit al calatorului sa se opreasca cateva clipe pentru a aprinde o lumanare si a aduce cinstire celor care cu truda au pastrat pentru noi cei de astazi acest loc sfant de cultura si spiritualitate romaneasca.EEEEEE
In anul 1873, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, venit la tronul Romaniei in 1866, incepea construirea Castelului Peles la Sinaia (localitate care la acea data se numea Podul Neagului) pe locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse.
Locul ales de principe pentru castelul sau era salbatic dar pitoresc, ceea ce probabil l-a si atras. Carol vine pentru prima data la Sinaia in 5-6 august 1866, cand este gazduit la manastirea din localitate, ridicata in 1695 de spatarul Mihail Cantacuzino.
Din 1872 principele isi cumpara terenul, 1000 de pogoane, si ii solicita arhitectului Wilhelm Doderer, de scoala germana, realizarea planurilor viitoarei resedinte.
Lucrarile incep in toamna anului 1873, dar piatra fundamentala a castelului va fi pusa pe 10/22 august 1875. Dupa 1876 lucrarile Pelesului sunt in grija arhitectului Johannes Schultz, asistentul lui Doderer, mai usor de convins in modificarea planurilor initiale. Pe 7 octombrie 1883 are loc inaugurarea oficiala. La aceasta data se incheie in fapt prima etapa de constructie a castelului; activitatea continua, Pelesul fiind transformat si amplificat, la forma actuala ajungandu-se in 1914. Lucrarile dintre 1893-1914 au fost incredintate arhitectului ceh Karel Liman care-si pune o puternica amprenta asupra castelului si care construieste si celelalte edificii din complex.
Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt specifice stilului neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative.
Terasele castelului, in stilul neorenasterii italiene, sunt impodobite cu statui, vase, coloane, fantani, acestea contribuind la reusita arhitecturii peisagistice a ansamblului.
Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc.
Holul de onoare, cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului, este amenajat de Karel Liman in anul 1911, pe locul unei foste curti interioare. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1, decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen", aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice, biblice si istorice. Deasupra acestora, friza de panouri intarsiate prezinta castele medievale germane si elvetiene ale familiei de Hohenzollern. Toata decoratia in lemn a incaperii cat si o parte din mobilier au fost executate in atelierele vienezului Bernhard Ludwig, principalul artist decorator al Pelesului. La nivelul superior, intre arcadele balcoanelor primului etaj, sunt expuse tapiserii franceze de Aubusson din secolul al XVIII-lea, realizate dupa cartoanele lui Francois Boucher. Plafonul din sticla, impodobit cu vitralii reprezentand scene alegorice si motive heraldice, este mobil, putand fi actionat cu un motor electric sau manual.
Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar, iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Salile cuprind o bogata colectie de arme, peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Panopliilor li se adauga o suita de armuri germane din secolele al XVI-lea si al XVII-lea si o pretioasa armura completa de cal si cavaler, de tip maximilian, unica in Romania. In Sala Mare, caminul monumental este decorativ (castelul are incalzire centrala din anul 1883); la partea superioara a acestuia, basorelieful, semnat de berlinezul Paul Telge, ilustreaza o scena din batalia de la Nicopole (1396). Pe polita se afla o spada germana de calau din secolul al XVI-lea, pentru decapitarea nobililor.
Ansamblul interioarelor este completat de vitralii, lucrari germane originale din secolul al XVII-lea.
Sala de consilii, amenajata in 1914, aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. Sculptura, intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta.
Cabinetul de lucru, decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane, a fost finalizat in anul 1883. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. Vitraliile, piese elvetiene din secolul al XVII-lea, reprezinta steme ale cantoanelor.
Sala veche de muzica a fost transformata dupa 1905, la dorinta reginei Elisabeta, in salon pentru serate literare. Picturile pe panza, semnate de Dora Hitz, ilustreaza basme germane versificate de Carmen Sylva, iar vitraliile-legende populare romanesti in variantele poetului Vasile Alecsandri. Mobilierul sculptat in lemn de tek este primit in dar de rege din partea maharajahului de Kapurtala.
Sala florentina, prima sala de receptie a castelului, se numeste si "Marele Salon". Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. Usile din bronz turnat, decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Caminul din marmura de Paunazio are la partea superioara reductii din bronz dupa Michelangelo. Plafonul, sculptat in lemn de tei, aurit, este decorat in centru cu o pictura, copie dupa Giorgio Vasari.
Completeaza fastul si somptuozitatea incaperii doua mari candelabre, o oglinda, arta decorativa din sticla de Murano, doua lucrari originale de scoala Veronese si Bernardino Luini si alte piese, copii dupa maestri italieni.
Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur, plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. In fundal se remarca o fantana din marmura de Carrara, replica dupa o piesa aflata intr-o moschee din Cairo.
Sufrageria, in stilul neorenasterii germane, este opera lui August Bembe din Mainz. Pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint executate in atelierele Paul Telge si Edmund Wolenweber.
Salonul turcesc poarta pe plafon si pereti broderii manuale executate in atelierele Siegert din Viena. Ansamblul este completat de o colectie de vase turcesti si persane din alama.
Sala de teatru pastreaza in decoratie elemente ale stilului Ludovic XIV; are 60 de locuri si loja regala. Pictura plafonului si friza decorativa de aici sunt semnate de austriecii Gustav Klimt si Frantz Matsch.
Scara de onoare, proiectata de Karel Liman, face legatura intre parter si etajul 1. Se remarca bogatia sculpturala specifica neorenasterii germane.
Sala de concerte adaugata in 1906 este decorata in stilul neorenasterii engleze - peretii lambrisati la partea inferioara si tapetati cu piele de Cordoba din secolul al XVIII-lea in partea superioara. Deasupra caminului din lemn si piatra de Ruschita se afla portretul reginei Elisabeta, realizat de Jean du Nouy. Aici s-a hotarat, la Consiliul de coroana din 1914, neutralitatea Romaniei in primul razboi mondial.
Dintre instrumentele muzicale se remarca un pretios clavecin executat la Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.
Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului, completandu-l.
Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si obiceiuri ale acestora.
Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. Spatiul este amenajat in anul 1906, in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef, urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1.
Decoratorul August Bembe a preferat barocul austriac, stilul Maria Theresa, caracterizat prin somptuozitate. O nota in plus de pretiozitate este data de tapetul din piele de Cordoba, original, din secolul al XVI-lea.
In ansamblul muzeal de la Sinaia, alaturi de "Marele Palat" se poate vizita si Castelul Pelisor. Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din 1903.
Ferdinand, nepotul regelui Carol 1, fiul lui Leopold de Hohenzollern, vine in Romania in 1889. Trei ani mai tarziu se casatoreste cu principesa Maria - fiica lui Alfred, duce de Edinburgh, si a Mariei Alexandrovna, fiica tarului Alexandru al II-lea. In 1914, dupa moartea regelui Carol 1, acestia devin monarhi. Momentul de apoteoza al domniei lor il constituie anul 1918 cand, dupa incheierea primului razboi mondial, Romania se reintregeste cu provinciile istorice Basarabia, Bucovina si Transilvania.
Maria s-a impus ca o personalitate puternica a epocii. Poeta, pictorita, creatoare de design, ea era supranumita Regina artista. Spirit deschis, a inteles in profunzime fenomenul artistic cel mai pregnant al epocii care a fost Art-Nouveau-ul, stil ales de regina pentru decorarea resedintei de la Sinaia. Pentru Maria, arta anilor 1900 a fost o arma de lupta, un mijloc de revolta inpotriva sterilitatii istorismului.
Totusi, Regina artista a refuzat copierea servila a datelor Artei 1900 si a impus un stil personal, ecletic, elementele Art-Nouveau adoptand trasaturi bizantine si indeosebi celtice. Astfel au luat nastere interioare ca "Dormitorul de Aur", "Capela" si "Camera de Aur" care, indubitabil, au valoare de unicat.
Holul de onoare, rafinat prin simplitate, este lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeste luminatorul impodobit cu vitralii, element de arhitectura specific artei anilor 1900.
Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului in stilul neorenasterii germane, se detaseaza biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care infatiseaza castelele Peles, Pelisor si Foisor.
Capela integrata apartamentului reginei Maria se afla intr-un spatiu placat cu marmura de Ruschita, accesibil printr-o arcada cu coloane, aurita, ce poarta o inscriptie emblematica. Nota de reculegere confera vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o lumina fascinanta
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 in Atelierele de arte si meserii de la Sinaia, dupa planurile si desenele reginei. Sculptate in lemn de tei, aurite, ele poarta in decoratie antrelacul de inspiratie celtica si elementul zoomorf bizantin, interpretat in maniera Artei 1900.
Biroul reginei Maria, amplasat intr-un interior impodobit cu coloane brancovenesti si un camin specific interioarelor romanesti, cuprinde un mobilier conceput de regina. Scaunele si masa pentru corespondenta sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul si crucea gamata. Camera de aur, incaperea pivot a palatului, este insolita ca decoratie. Peretii din stuc aurit poarta frunze de ciulini, motiv drag reginei intrucat era emblema orasului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar si al Scotiei, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice si bizantine este pus in valoare si de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.
Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa apartinand Art-Nouveau-ului, printre care lucrari ale unor artisti ca E. Galle, fratii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mentiune speciala merita manuscrisul - pergament realizat de Maria si daruit lui Ferdinand in 1906. Arta plastica o putem grupa sub genericul "Tinerimea artistica", miscare patronata de regina ce reunea artisti romani aflati la inceputul carierei.