1.1. Introducere x7u10ug
Alba Iulia este un oras cu o mare rezonanta istorica si acest lucru constituie in principal si motivul pentru care am ales ca aceasta lucrare sa cuprinda, cat mai bine structurat, toate elementele care sa scoata in evidenta si sa valorifice importanta si frumusetea acestui oras. Descoperirile facute in judetul Alba sunt dovada existentei uneia din cele mai importante culturi din Transilvania. Este, fara indoiala una din asezarile bine conturate, puternic centru economic politic si religios inca din vremea statului roman si pana in zilele noastre.
Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori. Asezat in podisul Transilvaniei este vegheat de Muntii Apuseni si de Carpatii Meridionali cu vestitele varfuri, Patru si Sureanu.
Pe langa importanta economica si culturala, Alba Iulia se face remarcata mai ales prin istoria care si-a pus amprenta asupra acestui oras bimilenar.
Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane. Tipografia domneasca, atunci tiparnita Bisericii Ortodoxe ridicata de Mihai Viteazul incepand cu 1597, publica numeroase carti in limba romana. Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase deoparte judetul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia, Closca si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati in mod crud fiind trasi pe roata la 28 februarie 1785.
La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci desavarsita.
Potentialul turistic al municipiului Alba Iulia isi gaseste oglindirea intr-o ampla constelatie de marturii ale unui trecut de milenii, exprimat in salba monumentelor istorice, de arhitectura si arta, in varietatea frumusetilor naturale.

1.2. Localizare geografica

Alba Iulia, oras cu mare rezonanta in istoria poporului roman isi datoreaza importanta sa istorica, in mare masura, pozitiei geografice, fiind punctul natural de trecere si rascruce de drumuri care l-au legat organic de zonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de metale pretioase, sare si podgorii renumite; arterele de circulatie din Transilvania se intalneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografica, urbanistica si economica. Orasului ii apartin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind pasuni, fanete, vii, livezi si pepiniere pomicole. Municipiul Alba Iulia este asezat in centrul podisului ardelean, la 460 5' latitudine nordica si 210 15' longitudine estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului. Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km. Cetatea si constructiile ridicate in ultimii ani pe vatra vechilor asezari se afla pe a doua terasa, cu cca. 18-25 m mai sus.

1.3. Cai de acces si imprejurimi
Orasul este strabatut de soseaua E80, care face legatura intre Deva si Cluj-Napoca la o distanta de 380 km de Bucuresti, 100 km de Cluj si la 241 km de Arad. Lungimea totala a cailor ferate in exploatare a fost in 1979 de 305 km; densitatea liniilor de cai ferate de 48,9 km/1000km2 este peste media pe tara 46,8. Magistrala Bucuresti- Brasov- Blaj se ramifica la Teius (insemnat nod feroviar) spre Cluj si Arad. Lungimea drumurilor publice , in total 1952 km, din care 331 km modernizate si 468 cu imbracaminti asfaltice usoare, prezinta o densitate de 31,13 km/ 100 km2.
Imprejurimile sunt deosebit de atragatoare. Partea de vest a orasului este strajuita de inaltimile impadurite ale Muntilor Metalici cu Varful Mamut (630m). Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de raurile Mures, Sebes si Secas, acestea formand un sir de rape cu forme interesante si vegetatie rara. Spre sud, in zilele senine, se vad culmile muntilor Sebesului, cu Varful Surianul si cu Varful lui Patru. Aceasta este ambianta orasului Alba Iulia, unde bogatia pamantului se impleteste armonios cu peisajele variate si odihnitoare.

1.4. Populatia si fenomenul demografic
Populatia orasului este in numar de 66.369 locuitori (2002), compusa din romani 94%, maghiari 3%, romi 2% si alte nationalitati (germani si evrei) 1%, densitatea medie fiind de 63,4 loc/ kmp. In primele opt luni ale anului 2000 s-au inregistrat 2738 nascuti vii si 3075 decedati, rezultand un spor natural negativ de 337 persoane. In perioada similara a anului trecut scaderea populatiei din cauze naturale a fost de 460 persoane. In perioada 1.01-31.08.2000 s-au inregistrat 18 nascuti morti, 1448 casatorii si 410 divorturi.
Pensionarii. Din datele comunicate de Oficiul de Pensii Alba reiese ca in luna august 2000, numarul pensionarilor din judetul Alba a fost de 102231 persoane, mai mare cu 128 persoane fata de luna anterioara si cu 2924 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut.
Structura esantionului dupa statutul ocupational al capului gospodariei pe medii. Marimea medie a unei gospodarii este de 2,4 persoane. In mediul urban sunt mai frecvente gospodariile de 2-3 persoane (60%), in timp ce in mediul rural majoritatea au 1-2 persoane (65,5%). Gospodariile numeroase peste 6 persoane reprezinta numai 5,6% si sunt situate preponderent in mediul rural.

1.5. Scurt Istoric si descrierea geografica a orasului Alba Iulia
Scurt istoric. Traversat de numeroase cursuri de apa, binecuvantat cu pamant fertil, relief variat si paduri intinse, teritoriul actualului judet Alba este, inca din vremurile de demult, un pamant favorabil asezarii si dezvoltarii comunitatilor umane. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu dateaza din Paleolitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoliticul este mult mai bogat in vestigii arheologice. Descoperirile facute in judetul Alba sunt dovada existentei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din Transilvania, cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Cultura Petresti.
La inceputul secolului al doilea D.C., o parte din Dacia este cucerita de imparatul roman Traian si transformata in provincie a Imperiului Roman. Orasul Apulum, astazi Alba-Iulia, era una dintre cele mai importante asezari din judetul Alba. Ampelum, astazi Zlatna, era urmatorul oras roman ca importanta in acest teritoriu. Ridicarea si dezvoltarea orasului Ampelum este strans legata de minele de aur deschise in Muntii Apuseni (Carpatii Orientali). Dupa retragerea armatei si administratiei romane la sud de Dunare, la inceputul decadei a opta din secolul trei dupa Hristos, fosta provincie romana este locuita de o puternica populatie autohtona atestata prin descoperiri arheologice. Actualul teritoriu al judetului Alba era locuit la acea perioada de o populatie numeroasa care a dus mai departe continuitatea poporului roman in secolele viitoare. Cronicile scrise si descoperirile arheologice vorbesc despre aparitia si dezvoltarea, in secolul IX, a unei asezari autohtone centru economic si politic in Transilvania.
Alba-Iulia este, fara nici o indoiala, una dintre asezarile bine conturate, puternic centru economic, politic si religios al incipientului stat roman, principat cunoscut sub numele de Voievodatul de la Balgrad. Infrangerea Ungariei de catre turci a avut ca rezultat aparitia Principatului Autonom al Transilvaniei, cu capitala la Alba-Iulia. Alba-Iulia devine astfel, pentru un secol si jumatate, cel mai important centru politic, cultural si umanistic al principatului, locul de intalnire al catorva remarcabile si rasunatoare evenimente istorice. In 1 noiembrie 1599, Alba-Iulia este orasul care l-a intampinat pe Domnul Mihai Viteazul, primul care a unit Principatele Romane intr-un singur stat. Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane. Tipografia domneasca, atunci tiparnita Bisericii Ortodoxe ridicata de Mihai Viteazul incepand cu 1597, publica numeroase carti in limba romana, printre care si Noul Testament de la Balgrad in 1648, Bucoavna in 1699 (primul Abecedar din istoria educatiei romanesti) la fel si alte 18 tiparituri romanesti, Alba-Iulia devine cel mai important centru publicistic din Transilvania in secolul al XVII-lea. Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase deoparte judetul Alba.
Capii rascolei din 1784, Horia, Closca si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati in mod crud fiind trasi pe roata la 28 februarie 1785. Hotararea romanilor de a isi apara dreptul sacru la libertate isi gaseste cea mai stralucitoare expresie intr-o serie de mari si eroice realizari, intre 1848 si 1849, avand ca erou pe Avram Iancu, remarcabila figura a revolutiei de la 1848 din Transilvania, prezent cu armata sa in Alba-Iulia. Sfarsitul Primului Razboi Mondial (1918) - a insemnat si sfarsitul ultimului imperiu multinationalist Austro-Ungar - deci prin urmare eliberarea popoarelor care au facut parte din el de sub opresiunea sociala si nationala, a facut din Alba-Iulia locul de intalnire unde unitatea nationala a fost desavarsita.
La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci desavarsita.
Descriere geografica. Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca suprafata (624,167 ha, 2,6 procente din suprafata totale a Romaniei) si populatie (locul 26 in ierarhia judetelor). Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori. Muntii Apuseni se gasesc in vest si nord-vest si sunt caracterizati de o structura geologica complexa cu resurse foarte variate si bogate. O data cu resursele din subsol, minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) si metale pretioase (aur, argint), resursele terestre - pamant arabil (in majoritate pasuni si fanete) si paduri - joaca un rol important in economia judetului. Valea Muresului si locurile de la marginea ei reprezinta importante resurse agricole favorizand recoltele de cerealele si legume, cat si cresterea animalelor. De asemenea depresiunea este coridorul principal pentru drumurile rutiere si feroviare favorizand un trafic intens intern si international. Muntii Sebesului se intind in sudul judetului. Au altitudini de peste 2.000 m si au o importanta retea hidrografica, resurse forestiere si turistice. Aproape un sfert din suprafata judetului este acoperita de podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii) si depozite de gaze naturale.
Asezarile umane din judetul Alba au o structura uniforma, rata urban/rurala a populatiei (55,4% populatie in mediul urban) este peste nivelul mediu al tarii. Localitatile urbane - trei municipii (Alba-Iulia, Aiud si Blaj) si opt orase (Abrud, Baia-de-Aries, Campeni, Cugir, Ocna-Mures, Sebes, Teius si Zlatna) -; acopera 20,2% din toata suprafata judetului, plasand Alba printre primele cinci din tara la acest capitol. Romanii reprezinta 90.1 % din totalul populatiei judetului urmati de maghiari (6%) si germani (0.8%).

1.6. Cadrul natural
-Relief-
Judetul Alba este format, predominat din unitati montane (61%) la care se adauga, subordonat, cele de dealuri (39 %). Carpatii Meridionali sunt reprezentati prin Muntii Sureanu. Acestia intra in alcatuirea judetului doar prin culmile care se desprind prin plaiul inalt de peste 2000 m ( Vf. Patru 2130 m, Vf. Sureanu 2059 m) si coboara domol spre nord pana la 800 m. In bazinul superior al Sebesului se gaseste o parte din Depresiunea Oasa. In nord sunt delimitati de Carpatii Apuseni prin Culoarul Depresionar al Muresului, respectiv Culoarul Orastiei, in cadrul caruia se remarca lunca larga si terasele Muresului continuate spre sud de un relief colinar, uneori cu caracteristici piemontane. Podisul Transilvaniei, ce formeaza partea de est a teritoriului judetului se remarca prin relief colinar, cu inaltimi de 400-500 m fragmentat de vai largi cu lunci si terase, dominate uneori de versanti cuestici afectati de alunecari de teren si ravenari.

-Clima Clima se caracterizeaza prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de +10 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 m. Teritoriul judetului Alba se incadreaza in 2 sectoare climatice. Estul si centrul apartin sectorului cu clima continental- moderata, iar vestul si sudul sectorului cu clima de munte. Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii nu prea bogate si ierni reci, cu strat de zapada instabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri racoroase, cu precipitatii in general bogate si ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil.
Radiatia solara globala inregistreaza valori cuprinse intre 120 kcal/cm2/an in Culoarul Muresului si mai putin de 110 kcal/cm2/an pe culmile inalte ale muntilor. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor altitudinale si de expunere fata de vanturile vestice si radiatia solara. Mediile anuale variaza intre 8,5o C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde -; iulie sunt cuprinse intre 20 -; 25o C, iar cele ale lunii celei mai reci -; ianuarie, scad la cca. -33o C. Maximele absolute au atins la Alba Iulia in 16 august 1952, 39,5o C.
Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in ceea ce priveste directia cat si viteza. Frecventa medie anuala a calmului are valori ridicate la Alba Iulia (37,2 %). In culoarul depresionar al Muresului apar soluri aluviale, pe lunca si cernoziomuri cambice si argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regula cu textura fina. Relieful colinar se caracterizeaza printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice, soluri brune inchise si brune, pana la soluri argiloiluviale brune podzolite, la care se adauga regosolurile.

-Vegetatie Zona padurilor foioase cuprind Podisul Secaselor, unde fragmentele de paduri de stejar cu carpen sau de stejar in amestec cu gorun, mojdrean ori artar tatarasc alterneaza cu pajisti secundare si terenuri agricole. In compozitia floristica a acestor pajisti secundare intra paiusul si sadina. Etajul padurilor de foioase acopera cea mai mare parte a judetului si e reprezentat prin paduri de gorun cu carpen si pe alocuri cu carpen, paduri de fag in amestec cu molid.
Etajul padurilor de molid are limita inferioara la 1250 - 1300 m fiind reprezentat prin paduri de molid ce alterneaza cu pajisti secundare de paius rosu, iarba vantului si taposica.
Etajul subalpin este prezentat la altitudinea de 1800 m fiind format din asociatii de Pinus mugo, Juniperus communis ce alterneaza cu pajisti de Festuca Supina si Nardus Stricta.
In judetul Alba conditiile microclimatice favorizeaza dezvoltarea unor plante termofile ca: micsandra salbatica, liliacul transilvan, dar si a galbenelelor.

-Fauna Lumea animala ce populeaza diferitele formatii vegetale prezente aici, este reprezentata prin: cerbul, capriorul, capra neagra, ursul brun, rasul, mistretul, veverita dintre mamiferele mari, vipera cu corn, soparla de munte dintre reptile si ierunca, cocosul de munte, acvila de munte, fluturasul de stanca dintre pasari. Potentialul ecologic de care dispun apele judetului permite dezvoltarea pastravului, lipanului si mrenei.

-Apele de suprafata Raul principal care brazdeaza teritoriul judetului si care constituie si colectorul celorlalte cursuri de apa este Muresul. Dintre afluentii mai importanti se evidentiaza: pe partea dreapta Ariesul, Aiudul de Sus, Geoagiu, Galda si Ampoi, iar pe partea stanga Tarnavele, Sebesul, Pianul si Cugirul. Densitatea retelei hidrografice este de 0,5- 0,7 km/km2.

1.8. Cultura. Educatie. Sport

Cultura. Meleagurile Alba Iuliei sintetizeaza sincretic, in port, datini si obiceiuri, influentele venite din zona Muntilor Apuseni, Muresului, Sebesului si Secaselor, romanii convietuind in armonie cu celelalte natii care s-au asezat de-a lungul istoriei pe aceste meleaguri. Vinul renumitelor podgorii ale Albei, cantecele si doinele inspirate din folclorul autentic al vaii Muresului si Muntilor Apuseni, frumusetea portului, bunatatea si intelepciunea oamenilor, toate acestea fac din acest tinut o tara de legenda. Orasul detine o Casa de Cultura, 5 sali de cinematograf, 1 teatru de papusi, 1 muzeu si 30 de biblioteci.

Bisericuta memoriala “Mihai Viteazul” se afla in municipiul Alba Iulia, in vecinatatea zidurilor cetatii, la 500 m de Obeliscul inchinat eroilor martiri Horea, Closca si Crisan. Pe locul actualei bisericute de lemn s-a aflat vechea ctitorie, din anul 1597, a voievodului unificator Mihai Viteazul. Centru al Mitropoliei Ardealului din veacul al XVII, unde au slujit sfintii ierarhi marturisitori Ilie Iorest si Sava Brancovici (pomeniti la 24 aprilie), vechea catedrala din acest loc avea ca hram Sfanta Treime, simbol al unitatii de credinta si neam al celor trei tari romanesti. Ea nu s-a pastrat, fiind daramata in totalitate de regimul habsburgic in anul 1714. Insa, incepand cu anul 1988, se reconstruieste noua bisericuta pe acelasi loc si cu acelasi hram, sfintindu-se in anul 1992. In Alba Iulia exista 36 de lacase de cult unde isi desfasoara activitatea ortodocsi, romano-catolici, franciscani, greco-catolici, reformati, unitari, baptisti, protestanti, cultul mozaic si altii, traind intr-un climat de toleranta si ecumenism.

Dintre acestia:
· 85,6% sunt ortodocsi
· 4,3% reformati
· 3,9% greco-catolici
· 1,5% romano-catolici
· 1,5 % penticostali
· 3,2% alte religii
Educatia. Invatamantul in municipiul Alba Iulia are o baza materiala formata din 484 sali de clasa, 60 laboratoare si 35 ateliere scolare. In oras si in localitatile suburbane (Barabant, Micesti, Oarda) exista 10 scoli generale; Colegiul "Horea, Closca si Crisan"; 2 licee si 5 grupuri scolare. La nivel de invatamant post liceal exista doua seminarii: Seminar Teologic Ortodox, Seminar Catolic si 3 universitati: Universitatea "1 Decembrie 1918", Fundatia Universitara AISTEDA si Scoala Romana de Afaceri.
Universitatea 1 Decembrie 1918. www.uab.ro

Conform HG 474/1991, ia fiinta Universitatea 1 Decembrie 1918, cu sediul in Alba Iulia.
Debuteaza cu doua specializari de lunga durata si trei specializari de scurta durata.
In 1992/1993, se asimileaza inca doua specializari, una in profilul Filologie si alta in profilul Muzeologie. In 1993/1994 a fost asimilata specializarea Drept. Odata cu aparitia Legii Invatamantului, (84/95), se trece de la perioada de identificare si delimitare a misiunii Universitatii, la o perioada de dezvoltare cantitativa, calitativa si structurala. Incepand cu 1998/1999 se introduce sistemul creditelor de studii.

Sport. Alba Iulia dispune de infrastructura necesara realizarii de performante sportive.
An de an, sportivii albaiulieni obtin rezultate de exceptie la competitiile nationale si internationale la care participa.
Cluburi precum cele de atletism, box, arte martiale, fotbal si inot contribuie la dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de rolul sportului in viata unei comunitati. Orasul dispune de un complex olimpic modern si de un stadion cu o capacitate de 18000 locuri. Municipiul Alba Iulia este situat intr-o zona turistica atractiva pentru calatorul primit cu multa ospitalitate pe meleagurile sale.
1.9. Ghid Economic
Viata economica este dominata de cateva intreprinderi renumite a caror productie se exporta pe toate meridianele. Astfel, "Apulum" SA produce o gama larga de produse din portelan, de mare finete si frumusete ce i-au adus notorietate internationala. Printre celelalte intreprinderi amintim fabrica de pantofi "Ardeleana" SA, intreprinderea mecanica "Saturn" SA, de produse refractare,"Resial" SA, de utilaje "Uteps" SA si altele. Fiind situata intr-un vestit bazin viticol - al Tarnavelor, Alba Iulia este renumita prin sampania care-i poarta numele, prin vinul spumos si diferite alte produse alcoolice fabricate de societatea "Vinalcool", mult apreciate de partenerii economici si alti cumparatori.Numarul total al societatilor este de 3.079, din care cu capital majoritar de stat 81 iar cu capital privat 2.998. Din societatile cu capital privat, 27 sunt cu capital integral strain, 150 cu capital mixt roman-strain, 9 regii autonome, 17 organizatii cooperatiste si 335 persoane fizice si asociatii familiale.
Capitolul 2
TIPURI DE TURISM
Formele de turism s-au delimitat ca rezultat al preocuparii de clasificare, in functie de o serie de criterii, a circulatiei turistice posibilitatilor de acces a consumatorilor la produsul turistic. In functie de modalitatea de angajare si de plata a consumului turistic, circulatia turistica poate fi: neorganizata, organizata si semiorganizata.

2.1. Turismul neorganizat
Reprezinta forma cu existenta cea mai indelungata, pe care s-a fundamentat aparitia si dezvoltarea circulatiei turistice. El presupune o autonomie absoluta a turistilor care isi angajeaza prestatiile turistice pe parcurs si direct la prestatori, carora le achita contravaloarea consumului pe masura desfasurarii acestuia.

2.2. Turismul organizat
A aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea si amplificat in mod deosebit in epoca contemporana, este o alternativa pentru persoanele cu venituri mai mici, care, in vederea unui consum turistic minim, achita un pret global unui comerciant care organizeaza voiajul. Avantul turismului organizat are drept fundament avantajele pe care le prezinta atat pentru organizatori, care obtine un profit din activitatea depusa cat si pentru turisti prin nivelul de pret mult mai accesibil, ambianta pe care o creeaza, certitudinea consumului etc. Si totusi, mobilitatea scazuta a turistului, cat si rigiditatea cantitativ-calitativ si structurala a consumului, la care se pot adauga constrangerile induse de politica si interesele organizatorului, au determinat o anumita plafonare in evolutia acestei forme de turism si aparitia turismului semiorganizat care combina avantajele primelor doua forme. Astfel, prestatiile turistice por fi angajate anticipat, total sau partial, de catre turist la un intreprinzator care ii permite optiunea intre mai multe variante de consum turistic chiar si pe parcursul calatoriilor. Raman ca avantaje preturi accesibile, certitudinea consumului, autonomia relativa s.a.
In cadrul turismului organizat au aparut o varietate de aranjamente, ca variante ale voiajelor angajate si platite global-anticipat, cum ar fi: „charter inclusive tour”, „fly and drive”, „package tour” etc.
In functie de periodicitatea circulatiei turistice, consumul turistic este sezonier in cea mai mare parte, fiind totusi si motivatii ce pot determina o etalare uniforma a sa pe parcursul unui an. Putem vorbi, deci de: turism sezonier (ce poate fi monosezonier sau bisezonier) si de turism continuu.

2.3 Alte tipuri de turism
Sezonalitatea in turism este chestiunea deosebit de acuta si dificila atat pe plan economic si pe plan social. De fapt, in circulatia turistica internationala predomina formele sezoniere de turism. Acestea determina, printre alte efecte, ocuparea incompleta a capacitatilor apartinand bazelor materiale cu specific turistic si maresc durata de recuperare a investitiei in obiectivele turistice.
Dupa criteriul acoperirii cheltuielilor turistice se inregistreaza, de asemenea, doua tipuri de turism: turism pe cont propriu si turism social. In principal, amplificarea circulatiei turistice in ultimele decenii se motiveaza si prin posibilitatile sporite de acces a unor categorii de persoane cu venituri mai reduse, al caror consum este finantat de institutii si organizatii obstesti, atat de stat cat si private.
Scopul principal al calatoriei determina forma de voiaj, iar turismul ar putea fi clasificat in functie de aceasta. Desi scopurile pot sa difere si calatoria poate fi dinamizata de o mare diversitate de dorinte umane si atitudini mentale, intentia si actiunea rezultata contureaza urmatoarele forme distincte de turism:
Turismul de odihna si relaxare. Acesta include turisti ce doresc sa combine relaxarea fizica si mentala cu schimbarea temporara a domiciliului si, intr-o societate a tensiunii, sa evadeze din cotidian sau sa incerce sa-si diminueze problemele mentale si fizice.
Turismul cultural are in vedere calatoria in scopul largirii cunostintelor (orizontului) despre alte locuri si oameni, despre nivelul lor de viata, cultura lor si include calatorii spre destinatiile cu vestigii istorice, de arta, monumente, obiecte religioase si alte civilizatii. Acesti turisti pot fi interesati in probleme ce tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei, antropologiei etc. si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute. Evolutiile contemporane in diferite sfere de activitate umana si progresul in domeniile stiintifice, tehnologice, educationale si sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru multi turisti. Totusi, numai cateva dintre acestea pot imbina odihna si relaxarea cu cultura, ca scop principal al calatoriei lor. Turismul social se refera la calatoriile intreprinse de oameni cu mijloace financiare modeste, al caror voiaj este subventionat de catre organisme sociale si pentru care se acorda concesii si facilitati speciale. Ei cuprind o mare parte a populatiei muncitoare.
Pe de alta parte, turismul sociologic are de-a face cu calatorii intreprinse pentru a vizita prieteni, cunostinte si rude, ca si calatorii din motive de prestigiu social. Ultimul factor are o importanta considerabila in multe societati, in special in cele influente.
Potentialul turistic al municipiului Alba Iulia isi gaseste oglindirea intr-o ampla constelatie de marturii ale unui trecut de milenii, exprimat in salba monumentelor istorice, de arhitectura si arta, in varietatea frumusetilor naturale. Teritoriul municipiului Alba a fost din timpuri stravechi o vatra de civilizatie umana, unde traditiile si obiceiurile folclorice specifice romanilor exercita o atractie deosebita pentru turistii din tara si de peste hotare.

Capitolul 3
OBIECTIVE ANTROPICE

3.1 Traseul turistic

Cetatea Bastionara Alba Iulia -; Basorelieful inchinat lui Mihai Viteazul -; Monumentul de pe Dealul Furcilor -; Muzeul Unirii -; Catedrala Reintregirii -; Catedrala Romano-Catolica -; Biserica Bathyaneum - Palatul Apor -; Palatul Arhiepiscopiei

3.2 Obiective turistice
CETATEA BASTIONARA ALBA IULIA
Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost intocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss. Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba Iulia au inceput la 4 noiembrie 1715, cand s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat imparatului.
Ø Prezentarea Cetatii
Fortificatia a fost denumita in proiectul lui Weiss "Fortificatia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei". Intre secolele XVIII-XIX cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.
Cetatea este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurandu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de acest tip. Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat in centru un blazon incoronat cu campuri multiple si frunze de acant.
Zidurile cetatii sunt construite din caramida , piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurand la baza 3m, iar la varf 1,20 m fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza impingerile pamantului. Intrarea se face prin sase porti, decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. Fara indoiala, sursa de inspiratie pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer si Giuseppe Tencalla. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si marea unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Ø Portile cetatii
Proiectarea si construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei spre oras si alte trei spre campul de instructie din vest.
Cetatea este impresionanta atat prin elementele decorative, cat si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, care sunt unice in toata arhitectura militara europeana. Din cele 6 porti s-au mai pastrat pana in zilele noastre doar 3 in forma intiala, Poarta I, III si IV, iar din poarta II se mai pastreaza doar stalpii laterali.

Poarta I-a a Cetatii

Situata la extremitatea estica a ansamblului, poarta este cladita in forma unui arc de triumf prevazut cu trei deschideri. Deasupra arhitravei, incadrand stema Casei de Austria, se afla statuile lui Venus si Marte flancate, la randul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere. Fatadele sunt decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvandu-si tatal, pe Anchise, din flacarile Troiei, si lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior. Se afla la baza cetatii si a fost construita din piatra cioplita sub forma unui arc de triumf cu trei intrari. In centrul portii se afla sculptata stema Austriei (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul) incadrata de statuia zeului Marte si a zeitei Venus.
Poarta a III-a si Celula lui Horea
Cea mai importanta si mai impunatoare dintre portile cetatii, Poarta a III-a, care asigura intrarea in fortareata propriu-zisa. Monumentala, poarta principala de intrare in fort reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al cetatii. Edificiul prismatic poarta un bogat decor figurativ, antropomorf, zoomorf si vegetal alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane, mascheron si care imbraca antablamente si campuri, subliniind prin relieful plat al redarilor, volumul trupurilor tensionate ale Atlantilor, cele patru panouri principale infatisand: Investirea lui Eugeniu de Savoia comandant al ostirii, Zeita Victoria prada lui Eugeniu de Savoia macheta cetatii, la exterior, Sarja cavaleriei crestine si Atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane, la interior sunt inspirate de ambianta politico-militara a epocii in care s-a construit cetatea. Spre est, poarta este incoronata de statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea, in timpul caruia s-a construit cetatea. Ea este asezata in mijlocul curtinei formate de bastioanele Sf. Eugen si Sf. Capistrano, avand 4 piloni si 8 pilastri care sustin boltile si arcadele celor trei intrari. Bogat ornamentata, ea este considerata ca reprezentativa pentru sculptura baroca din Transilvania. Soclul statuii este incadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad ingroziti sub copitele calului imparatului triumfator. Pe cornisa apare reprezentata stema Austriei vulturul bicefal avand pe piept stema Transilvaniei. Basoreliefurile din stanga reprezinta alegoria intoarcerii generalului biruitor asupra turcilor primind macheta cetatii Alba Iulia. In soclul statuii lui Carol al VI-lea se afla o mica incapere in care a fost intemnitat la 2 ianuarie 1785 Horea, principalul conducator al marii rascoale din 1785-1785. In anul 1937 a fost asezata aici o placa care are urmatoarea inscriptie: "Aici a suferit darz, neinduplecat, cu credinta tare in destinul neamului romanesc. 27 decembrie 1784-28 februarie 1785". Pe fatada interioara sunt prezente 4 statui simbolizand marile virtuti : Abundenta, Intelepciunea, Cumpatarea si Forta.

In fata portii a III-a a cetatii a fost ridicat in anul 1937, din initiativa "Astrei" si cu contributia populatiei, un frumos obelisc inchinat memoriei conducatorilor rascoalei de la 1784-1785. El a fost realizat din granit de catre arhitectul E. Mihaltan si sculptorul Negrulea. La baza se afla o celula simbolica, in partea de est o Victorie Inaripata tinand in mana o cununa de lauri, iar in partea de vest un basorelief reprezentandu-i pe Horea, Closca si Crisan. Pe soclul obeliscului apare inscriptia:
"Smerita inchinare lui Horea, Closca si Crisan", ceea ce exprima omagiul adus celor trei martiri.

Poarta a IV-a
Construita in stil baroc, ea se afla in apropierea celor doua catedrale, si este una dintre portile care asigurau iesirea spre Platoul Romanilor. Cladirea este simpla si probabil adapostea corpul de garda; ea contine o bolta semicilindrica sustinuta de doi atlanti redati in aceeasi maniera ca si la poarta a III-a, stema Austriei simplificata, precum si basoreliefuri reprezentand diferite trofee, fanioane si steaguri cu insemnele lui Carol al VI-lea.

MONUMENTE ISTORICE
In Alba Iulia se pot gasi o serie de monumente si grupuri statuare de o importanta deosebita atat din punct de vedere istoric cat si arhitectural. In cetate, cele mai importante sunt monumentele dedicate lui Mihai Viteazul si rascoalei de la 1784, precum si cele doua monumente din fata Universitatii dedicate eroilor cazuti in bataliile de la Custozza si pentru apararea orasului. Tot in cetate, in fata salii Unirii se afla un grup statuar cu personalitati de seama care si-au adus contributia la realizarea Marii Uniri.
Monumente si statui se gasesc si in afara zidurilor cetatii, cum ar fi statuia lui I.C Bratianu, statuia lui Mihai Eminescu si monumentul Lupoaica, reprezentand legenda intemeierii Romei.

STATUIA ECVESTRA SI BASORELIEFUL INCHINAT LUI MIHAI VITEAZUL

Amplasata in fata palatului princiar, statuia lui Mihai Viteazul a fost realizata in bronz de catre sculptorul Oscar Han (1968). Amplasat in fata Palatului Princiar, in spatele statuii ecvestre, basorelieful a fost realizat de catre Horia Flamandu (1975) si-l reprezinta pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei tari romane unite. Basorelieful are o lungime de 6,20 m si o latime de 3 m, iar la baza se afla o placa pe care este insemnat :
"Aici la Alba Iulia in anul 1600 ca un simbol al dreptului istoric al poporului roman de a trai unit, liber si independent s-a infaptuit prin lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui voievod Mihai Viteazul, maretul act al primei uniri politice a celor trei principate romane - Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania - mai 1975".
MONUMENTUL CUSTOZZA SI MONUMENTUL LOSENAU
In parcul din fata Universitatii I Decembrie 1918 se afla un mic monument ridicat in 1853 in memoria col. Ludwic von Losenau, cazut in lupta impotriva trupelor conduse de generalul Bem. In acelasi parc din fata Universitatii "1 Decembrie 1918, spre Sala Unirii se afla un monument in forma de mic obelisc imprejmuit cu lanturi grele intercalate cu ghiulele de tun. Monumentul a fost dezvelit in 1906 in amintirea soldatilor si ofiterilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, cazuti in batalia de la Custozza in timpul razboiului austro-italian din 1866.

MONUMENTUL DE PE DEALUL FURCILOR
Ridicat in cinstea martirilor rascoalei de la 1784-1785, Horea, Closca si Crisan, monumentul, un obelisc din piatra, marcheaza locul unde au fost trasi pe roata cei trei martiri.
CASTRUL ROMAN SI CETATEA VECHE
Important schit arheologic, aici a fost centrul unde a stationat Legiunea XIII Gemina (106-275), adaptat si utilizat apoi in decursul evului mediu ca cetate feudala, cunoscuta sub numele de Balgrad, ea pastrandu-si partial zidurile pana in secolul XVIII.
FOSTUL COMISARIAT SI MANUTANTA
Imediat dupa Poarta a III-a se afla cladirea fostului comisariat si a manutantei, construita in secolul al XVIII-lea, dar care pastreaza detalii arhitectonice anterioare acestui secol. Scopul pentru care a fost construita cladirea a fost acela de depozit pentru armata.
MUZEUL UNIRII -; CLADIREA BABILON
Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Muzeul este adapostit in Cladirea Babilon din 1968, care prin bogatia plastica a fatadelor reprezinta cel mai important monument de arhitectura romantica din oras.
La origine cladire cu destinatie militara, cladirea Babilon a fost construita intre 1851-1853. Cladirea are 2 etaje si peste 100 de incaperi unde se afla expozitia de baza, depozitele, biblioteca si laboratoarele de restaurare.
Ø Istoria muzeului
Inceputurile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale din judetul Alba", infiintata in 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului.
Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii "Astra", fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Perioada crizei economice si anii ce i-au urmat au influentat negativ activitatea muzeului albaiulian.
O veritabila renastere a muzeului are loc in 1938, cand Nicolae Iorga il numeste director pe profesorul Ion Berciu, o personalitate erudita si dinamica, care va sti sa utilizeze cu eficienta resursele financiare, atat prin cercetarile arheologice dar mai ales prin fondarea revistei muzeului "Apulum" in 1939. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu instaurarea dictaturii comuniste, la conducerea muzeului ajung figuri obscure, urmandu-se astfel principiul antiintelectualist, care a ramas una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii culturale din Romania pana in 1989. In 1958 fosta Casa a Armatei, care includea istorica Sala a Unirii, trece in administrarea muzeului. Aniversarea semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania in 1968 la Alba Iulia, a determinat transformarea si restaurarea cladirii "Babilon", datand din 1853, care va adaposti noi sectii expozitionale, institutia primind numele de Muzeul de Istorie Alba-Iulia. Un nou moment aniversar, cel din 1975, cand la Alba Iulia se celebrau 375 de ani de la prima unire realizata de Mihai Viteazu, si 2000 de ani de existenta a orasului, a prilejuit reorganizarea completa a expozitiei de baza a muzeului, intr-un circuit continuu ce cuprindea parterul, etajul I si II ale cladirii "Babilon", institutia revenind la denumirea de Muzeul Unirii.
Accentuarea cultului personalitatii lui Ceausescu incepand cu anii ’80 va marca si destinul muzeului albaiulian, in 1987 cadre ale Muzeului de Istorie al P.C.R. si ale Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste procedand la o radicala revizuire ideologica a expozitiei, ale caror urmari nu vor putea fii decat partial inlaturate dupa 1989.
In prezent muzeul se afla intr-un amplu proces de reorganizare a expozitiei sale de baza, in 1998, cu ocazia aniversarii celor 80 de ani de la Marea Unire, reusindu-se totodata si deschiderea expozitiei permanente de etnografie, in spatiile adiacente Salii Unirii.
Ø Sectiunile Muzeului
Muzeul cuprinde urmatoarele sectii (tematici): istorie, preistorie, civilizatie dacica, medievala, moderna, lapidarul, Sala Unirii Arheologie - Etnografie.
§ Sectia preistorica
Cuprinde salile aflate in zona sudica a parterului cladirii, carora li se mai adauga si antecamera de la etajul I, cuprinzand exponate din perioada mileniilor VII -; I i. Chr. In sala consacrata epocii pietrei, vizitatorii pot admira splendida ceramica pictata apartinand culturii Petresti, idoli din lut, unelte din silex si topoare perforate, sceptrul zoomorf din piatra descoperit la Vintu de Jos sau maciuca cvadrilobata de la Sard, alaturi de cateva topoare din arama, care dovedesc prelucrarea timpurie a acestui metal in spatiul intracarpatic al Romaniei. Epoca bronzului (mil. III-II i. Chr.) este ilustrata prin diverse vase sau podoabe gasite in mormintele de tip tumular din Muntii Apuseni, prin vasele cu decor incizat sau canelat apartinand culturilor Wietenberg si Noua cat si prin celebrul depozit de topoare si bratari din bronz descoperit la Ighiel. Pentru prima epoca a fierului, cele mai multe exponate provin din marea asezare fortificata de la Teleac (sec. X-VII i. Chr.), la care se mai adauga insa si depozitele cuprinzand obiecte din bronz de la Cugir, Zlatna, Fizesu Gherlei, Vintu de Jos. In antecamera aflata la etajul 1 sunt prezentate descoperiri ale unor populatii straine care au convietuit cu triburile geto-dacice, cum ar fi scitii agatarsi sau celtii.
Primele sali de la etajul I prezinta CIVILIZATIA DACICA, ajunsa la apogeu. Majoritatea exponatelor provin din cetatea dacica de la Piatra Craivii, aflata la mica distanta de Alba Iulia si identificata cu anticul centru Apoulon, din care a fost reconstituit in muzeu un fragment de zid cu blocurile originale. Lor li se adauga insa si obiecte provenind din cetatile de la Capalna sau Gradistea Muncelului, precum si diverse podoabe, arme si obiecte de harnasament din mormantul princiar de la Cugir sau din mormintele de razboinici de la Blandiana si Teleac.

Sectia Romana a expozitiei, care se deschide cu evocarea razboaielor de cucerire ale Daciei de catre Traian, este una dintre cele mai bogate din muzeu, cuprinzand exponate descoperite in cea mai mare parte in anticul centru roman Apulum si in castrul Legiunii XIII Gemina, ambele schituri aflate pe teritoriul actualului oras Alba Iulia. Exponatele din sec II-III sunt extrem de variate, incluzand : monumente sculpturale si inscriptii din calcar sau marmura, vase din lut confectionate in ateliere locale, precum cele atestate la Apulum sau Ampelum, sau ceramica importata de tip terra sigillata, opaite din lut si bronz, vase din sticla, obiecte de podoaba din bronz si os, elemente de mozaic, o interesanta trusa de instrumente chirurgicale. Deosebite sunt uneltele din lemn descoperite in minele de sare de la Ocna Mures (Salinae) sau in cele de aur de la Rosia Montana (Alburnus Maior). O descoperire de exceptie o reprezinta grupul de inscriptii votive si reprezentari din lut sau piatra gasite in 1989 la Alba Iulia, in ruinele templului lui Liber Pater, care se adauga mai vechilor reprezentari de divinitati greco-romane sau orientale, expuse in sala consacrata vietii spirituale, in epoca romana.Urmatoarele sali sunt consacrate prezentarii procesului de formare al poporului roman, dupa ce stapanirea romana se retrasese la sudul Dunarii, iar populatia daco-romana din fosta provincie a trebuit sa suporte trecerea valurilor de popoare migratoare (goti, huni, gepizi, avari), care au dominat temporar acest spatiu. In vitrine sunt expuse atat obiecte apartinand populatiei autohtone crestine cat si unele obiecte apartinand razboinicilor migratori. Procesul etnogenezei romanesti se incheie in a doua jumatate a mil. I, dupa asimilarea triburilor slave asezate pe teritoriul carpato-dunarean, etapa bine reflectata in muzeu prin descoperirile din necropola din sec. VII-VIII de la Berghin.
§ Sectia Medievala
Se deschide cu prezentarea primelor formatiuni politice de pe teritoriul Romaniei, centrul unuia dintre acestea aflandu-se probabil chiar la Alba Iulia (Balgrad), dupa cum o dovedeste marea necropola din sec. IX-X descoperita aici, zeci de vase, obiecte de podoaba din argint, bronz, pietre semi-pretioase, unelte si arme din fier fiind expuse in vitrine. Unele morminte de calareti maghiari din sec. XI reflecta procesul de cucerire al Transilvaniei de catre regatul Ungariei, in vreme ce Moldova si Tara Romaneasca reusesc sa devina state feudale independente. Urmatoarele sali prezinta diverse aspecte ale vietii in perioada feudala, precum si dezvoltarea mestesugurilor si comertului, inflorirea centrelor orasenesti transilvanene, in care un rol activ l-au jucat si colonistii sasi. Ultima parte a primului etaj este dedicata luptei domnitorilor romani, deseori legati prin aliante politico-militare, impotriva expansiunii otomane in perioada sec. XIV-XVI, o variata colectie de arme ofensive si defensive fiind expusa in vitrine.
Inceputul etajului II este consacrata primei uniri politice a tarilor romane sub Mihai Viteazu, care dupa magistralele sale victorii impotriva turcilor, a infrant opozitia nobilimii transilvanene si a boierimii moldovene, care incercau sa se opuna cutezatorului sau idealului de unire. O atmosfera impresionanta pentru vizitatori este creatia prin expunerea de armuri, steaguri si arme, copii de documente si gravuri de epoca, la care se adauga o reconstituire a cetatii Alba Iuliei in care Mihai si-a facut intrarea triumfala la 1 nov. 1599.
Urmatoarele sali prezinta dezvoltarea principatului independent al Transilvaniei in sec. XVII, cand Alba Iulia, in calitate de capitala, a jucat un important rol economic, cultural si religios. Mitropolia Ortodoxa, ctitorita de Mihai Viteazu, a sprijinit activitatea tiparnitei in care va fii tiparita in 1648 si prima traducere in romana a Noului Testament. Un exemplar original al cartii, impreuna cu alte tiparituri romanesti din sec. XVII, icoane, cruci din piatra si fragmente de fresca apartinand fostei Mitropolii a Balgradului, subliniaza importanta pe care aceasta institutie a jucat-o in viata romanilor transilvaneni. O sala prezinta instaurarea dominatiei habsburgice asupra Transilvaniei si construirea noii fortificatii in stil Vauban de la Alba Iulia (1714-1738). Marii rascoale a taranimii romanesti de la 1784, conduse de Horia, Closca si Crisan, ii este dedicata o intreaga sala, in care sunt expuse arme, facsimile dupa documente de epoca si o roata de executie, care evoca tragicul sfarsit al martirilor la Alba Iulia.

§ Sectia de Istorie Moderna
Prezinta cele mai importante momente ale luptei pentru libertatea sociala si nationala si pentru unire: activitatea reprezentantilor "Scolii Ardelene" si rolul acesteia in dezvoltarea constiintei nationale a Romanilor, revolutia de la 1848-1849, unirea Moldovei si Tarii Romanesti sub Alexandru Ioan Cuza in 1859, razboiul pentru independenta din 1877. Dupa prezentarea luptei pentru eliberare nationala a romanilor din monarhia austro-ungara, culminand cu actiunea memorandistilor, urmatoarea sala este dedicata participarii Romaniei la primul razboi mondial, in vederea desavarsirii idealului statului national roman unitar. La sfarsitul conflagratiei, uzand de dreptul sau la autodeterminare, populatia romaneasca din fostele imperii tarist si habsburgic a decis unirea cu patria mama. O imagine panoramica a imensei Adunari Nationale de la Alba Iulia acopera un intreg perete al salii dedicate istoricei zile de 1 Decembrie 1918, in care mai sunt expuse drapele tricolore, textul cuvantarii lui Vasile Goldis, ziare de epoca, chiar si aparatul fotografic folosit de Samoila Marza pentru imortalizarea adunarii de la Alba Iulia. Urmatoarea sala evoca impresionantul moment al incoronarii regelui Ferdinand si reginei Maria ca suverani ai Romaniei intregite in catedrala ortodoxa de la Alba Iulia in 1922, precum si aniversarea celor 10 ani de la Unire, care a avut loc tot la Alba Iulia in 1929, in prezenta familiei regale si a liderilor politici. Ultimele sali prezinta viata politica in perioada interbelica, declinul democratiei in perioada premergatoare razboiului si tragica dezmembrare a tarii in anii ’40, cand parti din Transilvania, Bucovina si Basarabia au fost incorporate cu forta de Ungaria si U.R.S.S. Dictatura maresalului Antonescu si participarea Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial incheie expozitia istorica a muzeului.

§ Lapidarul Roman
Exceptionala bogatie si varietate a monumentelor sculpturale si epigrafice romane descoperite la Alba Iulia au determinat organizarea unei sectii de Lapidarium in aripa dreapta a parterului muzeului.
§ Sala unirii

Cladire simbolica, adanc intrata in constiinta poporului roman, ca loc al infaptuirii unuia dintre cele mai grandioase acte din istoria sa: Unirea de la I Decembrie 1918.
In aceasta sala a avut loc adunarea celor 1228 de reprezentanti ai romanilor din Transilvania, care au decis unirea cu Romania in memorabila zi de 1 Decembrie 1918.
In sala principala sunt expuse in original documentele unirii si steagurile cu care delegatii din intreaga tara au venit la marea unire.
Expozitia este organizata in fosta cladire a Cazinoului militar situat in fata intrarii principale a Muzeului Unirii.

CATEDRALA REINTREGIRII
Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Incoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Targoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati. Constructie impunatoare, ridicata intre 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost incoronati suveranii Romaniei Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de Catedrala Incoronarii. Edificiul are forma de cruce greaca inscrisa, cu un pridvor deschis, in interior ce patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire in segment de arc de cerc, un naos ingust si altar. Decoratia pictata in fresca este realizata in spiritul iconografiei traditionale de catre Constantin Petrescu. De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romaniei Mari - regele Ferdinand I Intregitorul cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentand aceleasi motive brancovenesti. Ansamblul este dominat de un turn - clopotnita, inalt de 58 m, terminat in forma de cupola sprijinita pe coloane. In prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.

CATEDRALA ROMANO -; CATOLICA
Ridicata in secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, imbinand armonios elementele romantice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilica cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugandu-se ulterior doua nave in zona transeptului. Cea mai importanta constructie din epoca Renasterii timpurii din Transilvania este fara indoiala capela "Lazo", aflata pe latura nordica a catedralei, in interiorul acesteia se afla o bolta cu nervuri gotice tarzii, avand cheia de bolta decorata cu blazoanele unor personalitati transilvanene. In interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau (situate in nava laterala sudica) si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund.

BISERICA BATHYANEUM
Fosta biserica a trinitarienilor, ridicata in stil baroc, a fost modificata in interior in anul 1780, in vederea destinatiei actuale, aceea de biblioteca, de catre episcopul Ignatiu Bathyani (1741-1798), episcop al Transilvaniei si bibliofil pasionat. Ea este cunoscuta in intreaga lume pentru colectiile sale de mare valoare reprezentand manuscrise, incurabile si tiparituri rare, dintre acestea amintim: Codex Aureus (sec. IX), manuscris cunoscut si sub numele de Evangheliarul de la Lorsch, care cuprinde evangheliile lui Marcu si Matei, Psaltirea lui David (sec. XII), Codex Burgundus (sec. XV), Biblia Sacra (sec. XIII), Palia de la Orastie (1582), Biblia lui Serban Cantacuzino (1688), Noul Testament de la Balgrad (1648). In anul 1792 este infiintat aici primul observator astronomic de pe teritoriul tarii noastre.

PALATUL APOR

Palatul se afla in apropierea Bibliotecii Bathyaneum si a apartinut contelui Apor si a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. La inceputul secolului al XVIII-lea si-a avut aici resedinta contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum cladirii fiindu-i aduse adaugiri, excelente portaluri interioare decorate in stil baroc.

PALATUL ARHIEPSCOPIEI

Palatul arhiepiscopiei romano-catolice se afla in partea de sud-vest a cetatii si a fost construit intre secolele XVII-XIX, suferind numeroase modificari in decursul timpului. Cladirea imbina armonios elemente ale stilului renascentist tarziu cu cele baroce, observate prin sobrietatea constructiilor.
PALATUL PRINCIAR
In acest edificiu si-a avut resedinta Mihai Viteazul in vremea primei uniri politice a tarilor romane, fiind distrus in urma invaziilor turco- tatare. In cronicile straine palatul aparea ca un edificiu foarte luxos, impodobit cu fresce, scari de marmura, cladirile fiind grupate in jurul a doua curti patrate. Imediat dupa caderea Ungariei sub turci, aici s-a asezat sotia lui Ioan Zapolya, Isabella. S-au facut de asemenea numeroase lucrari de infrumusetare in timpul principilor Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczi al II-lea. Din anul 1700 cladirea a fost transformata in cazarma, iar interiorul a fost modificat. Modificarile facute odata cu schimbarea destinatiei cladirii, au determinat distrugerea sau astuparea unor importante ansambluri arhitectonice ilustrand scene din Vechiul Testament.

Capitolul 4

RETEAUA DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA

4.1.Centralizatorul de calcul

Alimentatia sta la baza vietii si constituie un factor cu o activitate permanenta ce determina desfasurarea proceselor metabolice. Hrana reprezinta izolatorul si regulatorul procesului de schimb. Cantitatea de alimente si preparate ingerate care satisfac cantitativ si calitativ cerintele nutritive si energetice ale organismului uman pe o perioada de 24 de ore reprezinta necesarul alimentar sau ratia alimentara. Meniul cuprinde totalitatea preparatelor de bucatarie, cofetarie, patiserie si diferite elemente care se servesc la o masa. La elaborarea meniurilor se au in vedere in prima faza urmatoarele cerinte: satisfacerea dorintelor clientului, folosirea echilibrata a capacitatii sectiilor de productie, indemanarea si pregatirea personalului de bucatarie. In structura meniului trebuie introduse alimente si preparate care deschid apetitul si usureaza digestia, alimente esentiale furnizoare de energie si regeneratoare de forta.
Turistii americani
Prefera serviciile si preparatele de calitate. Bucataria americana nu trebuie redusa la fast- food si la snack- bar si nici sa se creada ca hot- dogul, corned- beeful, inghetata si cocktailul ar fi singurele ei contributii la gastronomie. Se remarca prezenta influentei europene, precum si aceea a unor preparate autohtone (indiene si mexicane) precum si a traditiilor introduse in orase de catre comunitatile evreiesti, italiene, grecesti si chinezesti. Traditia americana este solid ancorata pe cateva ingrediente de baza care furnizeaza o mare varietate de preparate foarte populare. Apreciaza foarte mult carnea de vaca pregatita la tava sau la gratar, dar consuma cu placere si peste, crustacee si alte animale marine.
Micul dejun este bogat si variat: cafea cu lapte, ceai cu lapte, tost, unt, dulceata, preparate din oua, fripturi reci de pasare, vitel sau porc. De asemenea se ofera legume si fructe proaspete, sucuri de fructe si de legume, coca cola si pepsi cola etc.
Dejunul cuprinde de regula 4-5 servicii si incepe cu o gustare rece sau calda. In continuare se ofera un preparat din peste sau un antreu. Preparatul de baza poate fi din carne de vitel sau de vaca la tava sau la gratar cu legume si salate; de asemenea carne de pui sau alte pasari si de miel. La desert: budinci, sufleuri, inghetata, fructe etc.
Cina este o masa mai usoara: incepe cu o supa crema sau un consome, apoi preparate la cuptor (vaca, vitel, pasare) si se incheie cu un desert lejer, dulce de bucatarie, inghetata sau fructe. Prefera bauturile cu tarie alcoolica ridicata ca aperitiv: whisky, gin, vodca, cockteiluri seci. Consuma cu placere vinuri albe si rosii de calitate superioara, sampanie si bere.
Meniu prima zi:
Mic dejun: Unt-200 g Dejun: Rosii umplute cu vinete tocate
Gem-200 g Supa de porumb
Ou fiert-500 g Piept de porc rulat
Rosii-700 g Cartofi naturi
Ardei-500 g Salata sfecla rosie
Crema de zahar caramel cu portocale
Cina: Snitel piept de pui
Salata de orez
Cornuri si chifle -; 3000 g / zi
Meniu a doua zi :
Mic dejun: -Ceai cu lamaie-2500 ml Dejun: -Ciorba taraneasca cu carne de vita
-Branza telemea-300 g -Cartofi gratinati-2500 g
-Margarina- 200g -Compot visine-2500 g
-Paine-1000 g -Paine-1500 g
Cina:
-Stavrid cu salata orientala-400 g
-Budinca de taitei cu nuci-2300 g
-Paine 500 g
Meniu a treia zi:
Mic dejun: -Cacao cu lapte-2500 ml Dejun: -Crema de conopida-2000 g
-Unt-300 g -File de salau pane-120 g
-Miere de albine-300 g -Pulpa de porc la tava-600
-Cascaval-500 g -Cartofi naturi-1500 g
-Sunca presata-500 g -Salata verde-1500 g
-Rosii- 500 g -Crema de sos cu cacao-1200 g
-Ardei gras-500 g -Chifle- 1500 g
-Paine-1000 g
Cina: -Legume asortate gratinate-2500 g
-Compot de mere-250 g
-Paine- 50 g
4.2.Fisa tehnologica

1.Grupa de produs Denumirea produsului
Dulciuri de bucatarie Crema de zahar caramel cu portocale

2.Caracterizarea stiintifica a produsului:
Vcal = X x 4,1 + Y x 9,3 + Z x 4,1 =
= 262,60+560,79+1697,4= 2520,79 kcal/10 portii

X = 64,05 % Y = 60,3 % Z = 414 %
X -; proteine
Y -; lipide
Z - glucide

Crema de zahar caramel cu portocale se serveste ca desert in cadrul meniului. Din punct de vedere nutritiv, preparatul contine proteine si lipide cu valoare biologica mare din oua si lapte, glucidele provenind din zahar. Vitaminele intalnite sunt A, B1, B2, P, C si elemente minerale ca Na, K, Ca, Fe, Mg, Cu, S, P,Cl.
Valoarea calorica este de 2536,51 kcal/10 portii si valoarea nutritiva este usor neechilibrata.

3.Componente pentru 10 portii
- lapte 1l
- oua 500 g
-zahar 350 g
-zahar vanilat 10 g
-portocale 400 g

4.Vase si ustensile folosite: oale, forme, lingura, platou sau farfurioara

5.Verificarea calitatii materiilor prime:
Lapte: -aspect: lichid omogen, opalescent, fara sediment si impuritati vizibila;
-consistenta: fluida, nu se admite consistenta vascoasa, filata, mucilaginoasa;
-culoare: alba, usor galbuie, uniforma in toata masa;
- gust si miros: placut, dulceag, caracteristic, fara gust si miros strain.
Oul: - aspectul cojii: nevatamata, curata, de forma normala, uscata; albusului: translucid, galbenus: vizibil, usor aplatizat, mobil;
- miros si gust: caracteristic oului proaspat fara miros si gust strain.

Culoare: alba-mata
Aspect : pudra uscata nelipicioasa
Gust: dulce fara miros si gust strain, fara corpuri straine
Zahar: vanilat
Culoare: alba lucioasa
Aspect: cristale cat mai uniforme nelipicioase, fara aglomerari
Gust: dulce aromat
Miros: specific

6. Operatii pregatitoare:
Ouale se spala, se dezinfecteaza se trec printr-un jet de apa rece. Laptele se fierbe. Se caramelizeaza 150 g zahar fara sa se arda. Caramelizarea se face in forma in care se prepara crema sau dupa caz in alt vas. Forma sau formele respective se tapeteaza cu zaharul caramelizat prin aplicarea formei astfel ca peretii acesteia sa se acopere cu zahar pana la inaltimea care va ajunge crema.

7. Tehnica prepararii:
Ouale se amesteca la cald cu 200 g zahar, se adauga laptele si zaharul vanilat. Aceasta compozitie se toarna in forma sau formele tapetate cu zaharul caramel si se aseaza intr-un vas cu apa fierbinte. Vasul acoperit se introduce la cuptor la temperatura moderata circa 45 de minute. Crema se lasa complet sa se raceasca si se rastoarna pe platou sau pe farfurioara.

8. Indici de calitate ai produsului finit
Verificarea din punct de vedere organoleptic.
Crema de zahar caramel se prezinta sub forma unui coagul compact, omogen,