Bucuresti este capitala Romaniei, oras cu rang de municipiu din 17 februarie 1968, cel mai mare si mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-stiintific, de invatamant, de transport, informational, sportiv si turistic al tarii. Orasul se afla in sud-estul Romaniei, in Campia Vlasiei, la o altitudine cuprinsa inte 54 si 90 de metri altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina, la intersectia paralelei de 44o25’50’’ latitudine nordica cu meridianul de 26o06’50’’ longitudine estica. Bucurestiul se afla la 60 de kilometri nord de fluviul Dunare, la 120 de kilometri sud de Muntii Carpati si la 266 kilometri vest de Marea Neagra. Suprafata orasului este de 288 kilometri patrari (aproximativ 0.10 % din suprafata tarii), iar populatia, la 1 iulie 1998 era de 2.016.131 locuitori (aproximativ 8.9% din populatia Romaniei la acea data). Bucurestiul are o lungime de 24 de kilometri pe directia nord-sud si o latime de 22 de kilometri pe directia est-vest.. Municipiul Bucuresti cuprinde sase sectoare (numerotate cu cifre arabe de la 1 la 6), dispuse radiar, iar din 23 ianuarie 1981 i-a fost subordonat din punct de vedere administrativ Sectorul Agricol Ilfov . Inainte de 1968 Bucurestiul avea opt raioane (Nicolae Balcescu, Gheorge Gheorghiu-Dej, Grivita Rosie, V.I. Lenin, I.V Stalin, Tudor Vladimirescu, 1 Mai si 23 August), iar in perioada 1968-1979 a fost impartit in opt sectoare administrative.

Sectorul 4 este situat in partea sudica a Bucurestiului si se intinde de la Piata Unirii, in nord, pana la Soseaua de Centura, in sud, si de la Soseaua Giurgiui, in vest, pana in comuna Popesti-Leordeni in est si cuprinde cartierele Berceni, Prograsul si o parte din cartierul Vitan. Sectorul 4 cuprinde Soseaua Oltenitei, Soseaua Giurgiului, Soseaua Berceni, Calea Vacaresti, Bulevardul Tineretului, Bulevartul Constantin Brancoveanu si Bulevardul Metalurgiei ca fiind cele mai importante artere. d2g8gz
In prezent populatia sectorului 4 este de aproximativ 320.000 de locuitori legali. In 1998 rata natalitatii in sectorul 4 a fost de 7.7o/oo, iar rata mortalitatii a fost de 11.1o/oo, rezultand un spor natural negativ de -; 3.4o/oo. Tot in 1998 (7 ianuarie) structura pe nationalitati a populatiei Bucurestiului era urmatoarea: din totalul de 2.016.131 de locuitori, 2.014.586 locuitori (97.44%) romani, 24.990 locuitori (1.21%) rromi, 8.228 locuitori (0.40%) maghiari, 4.175 locuitori (0.20%) germani, 3.177 locuitori (0.15%) evrei, 2.372 locuitori (0.11%) aromani, 1.149 locuitori (0.05%) macedoneni si 0.44% alte nationalitati si anume 935 greci, 910 turci, 906 armeni, 898 rusi, 518 ucrainieni, 446 bulgani, 350 polonezi, 316 sarbi, 311 lipoveni, 258 tatari, 132 cehi, 59 slovaci, etc.

Aspectul urbanistic. In perioada postbelica, Bucurestiul a inregistrat schimbari importante sub aspectul urbanistic, in evolutia lui observandu-se influenta diferitelor stiluri si etape in sistematizarea unor zone si in constructia cladirilor. Ca urmare a politicii de continua modernizare, sectorul 4 a fost supus unor permanente innoiri, mai ales dupa 1965, care au culminat cu demolarea a circa o treime din teritoriul sau si construirea numeroaselor blocuri standard pentru locuit. In perioada postbelica au fost construite peste 80.000 de noi apartamente de locuit grupate in cadrul unor cartiere. Dupa 1960 si pana la jumatatea anilor ’80 periferiile Capitalei dominate de locuinte insalubre, in sperical case au fost supuse unor schimbari radicale, fiind construite complexe urbanistice noi , adevarate orase care dispun de dotarile corespunzatoare: electricitate, apa curenta, canalizare, gaze, incalzire centrala, complexe comerciale, piete, cladiri social-culturale, spatii verzi etc. O consecinta negativa a demolatii numeroaselor gospodarii din Bucuresti este numarul foarte mare de caini ramasi fara stapan. La inceputul anului 1996 se estima prezenta a circa 200.000 de caini vagabonzi pe teritoriul intregului municipiu.

Economia. In industira energiei electrice si termice in sectorul 4 se afla doua Centrale Electrice si de Tremoficare (C.E.T.) si anume C.E.T. Sud intrata in functiune in 1965 si C.E.T. Progresul intrata in functiune in 1986.
In sectorul 4 se mai gasesc Electromagnetica S.A., inteprinderea de centrale si aparate telefonice, Romprim S.A., fabrica constructoare de motoare Diesel, I.M.G.B. S.A., uzina de masini grele Bucuresti si Rocar S.A, (fosta Autobuzul). In industria pielariei, blanariei si incaltamintei se remarca Dambovita S.A. si Pionieru S.A., iar in industria poligrafica se remarca tipografia Arta Grafica S.A. In industria alimentata din sectorul 4 se gaseste, PanBerceni si fabrica de tigarete Philip Moris

Caile de comunicatie si transportul. Retelele de telefonie fixa din sectorul 4 apartin Romtelecom, iar retelele de telefonie mobila apartin Connex, Dialog si Cosmorom. In sectorul 4 se gasesc 29 de linii de autobuze, 9 linii de tramvai, 3 de troleibuz si 3 de expres, toate fiind puse la dispoziti de RATB (Regia Autonoma de Transport Bucuresti). In sectorul 4 mai exista si numeroase firme de taximetre disponibile son-stop. In transportul subteran se gaseste Metrorex. Statiile de metrou din sectorul 4 sunt Bihai Bravu, Timpuri Noi, Tineretului, Eroii Revolutiei, Constantin Brancoveanu, Piata Sudului si Aparatorii Patriei.Transporturile extraorasenesti sunt realizabile cu ajutorul CFR (Cailor Ferate Romane), in sectorul 4 prin statia CFR Progresul.

Invatamantul. In sectorul 4 invatamantul este concentrat in zona Pietii Timpuri Noi, aici existand Facultatiile Nicolae Titulescu, Titu Maiorescu si Dimitrie Cantemir, dar si Liceul Petru Rares si Liceul Gheorghe Sincai si scolile generale nr.100 si nr.97.
Cultura si arta. In sectorul 4 se gasesc numeroase biserici. In trecut a exeistat si Manastirea Vacaresti. Ea era situata pe o colina in apropierea de Piata Sudului, extinsa pe o suprafata de 3 hectare, a fost construita din initiativa si prin grija domnului Nicolae Mavrocordat intre anii 1716 si 1724. Biserica Manastirii Vacaresti, cu hramul ,, Sfanta Treime, valoros ansamblu arhitectonic in stil brancovenesc, a fost sfiintita la 24 septembrie 1724, cu picturi originare interioare, de mare valoare artistica. Picturile interioare au fost refacute in 1845 -; 1856. In pronausul bisericii a fost inmormantat nicolae Mavrocordat, rapus de ciuma la 3 septembrie 1730. In cadrul complexului manastiresc au functionat in trecut o scoala in limba greaca, o tipografie si o biblioteca. De la mijlocul sec XIX, intreg ansamblul manastiresc a avut diferite destinatii, inclusiv aceea de penitenciar (in anii comunismului), sfarsind, in 1986, prin prabusirea lui sub mania buldozelor lui Nicolae Ceausescu. Un alt centru spiritual, declarat de Academia Romana monument de arhitectura este Sinagoga Mare, situata pe strada Vasile Adamachi nr.11 din cartierul Vacaresti. Este o constructie sobra, realizata in 1846-1849. Reparata ulterior in 1856, recladita in 1903 si amplu renovata in 1931, sinagoga a fost pictata in 1936 in interior de artistul Gherson Horowitz, in stil rococo. Devastata de legionari in 1941, a fost reparata in 1945; restaurata in 1980. In sectorul 4, pe strada Prelungirea Martisorului nr.37 se gaseste casa memoriala Tudor Arghezi in gradina caruia se afla o livada de visini. Sala Polivalenta si Palatul Copiilor sunt principalele sali de spectacole, concerte si manifestari culturale din sectorul 4. Tot in sectorul 4, in apropeirea Sali Polivalente se afla Oraselul Copiilor care este cel mai importat parc de distractii al Municipiului Bucuresti.

Parcurile. Cele mai importante parcuri din sectorul 4 sunt Parcul Carol, Parcul Tineretului si Parcul Vacaresti.
Parcul Carol (fost Parcul Libertatii), extins pe o suprafata de 36 de hectare la poalele Dealului Filaret, a fost amenajat in perioada 1900-1906 dupa planurile arhitectului peisagist francez E.Redont cu ocazia expozitiei jubilare organizata in 1906 si a sarbatorii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Pentru amenajarea lui s-au plantat 4.206 arbori mari, 5.983 arbori-coniferi, 48.215 arbusti si numeroase plante si flori, au fost construite pavilioane expozitionale si alte cladiri anexe dupa planurile arhitectilor Stefan Burcus, Victor G Stefanescu, I.Berindei, s-a ridicat ,,Cetatea lui Vlad Tepes’’ (un castel de apa), dupa planurile arhitectilor Petculescu si Schindl, s-a realizat constructia unei cascade mari in fata Palatului Artelor (devenit mai tarziu Muzeul Militar), strajuita de sculpturi executate de Dimitrie Paciurea si Karl Storck, s-au construit Arenele Romane destinate sustinerii unor spectacole in aer liber, a fost ridicata o moschee pe malul lacului. Pe locul unde se afla candva Muzeul Militar (Palatul Artelor) si cascada a fost inaltat un impunator monument (48m. inaltime), inaugurat la 30 decembrie 1963, realizat dupa proiectul arhitectilor Horia Maicu si Nicolae Cucu, inchinat “Eroilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei. Pana in decembrie 1989, in acest mausoleu se aflau mormintele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza si C.I.Parhon si numerosi militanti comunisti. In 1991 acest mausoleu inchinat militantilor conunisti a fost dezafectat, au fost exhumate toate osemintele si transferate in alte cimitire, in locul lor fiind depuse osemintele ostesilor din mausoleul de la Marasesti, cazuti in al doile razboi mondial, Mausoleil si monumentul respectiv a fost inchinat memoriei “eroului necunoscut”, unde arde permanent o faclie
Parcul Tineretului intins pe 200 de hectare, situat in partea de sud-est a capitalei , in arealul fostei zone numite odinioara “Groapa Cocioc”, a fost amenajat la inceputul anilor ’70, in numai opt luni de zile, cu aportul tineretului. Principala atractie a parcului o constituie Oraselul Copiilor, dotat la inceput cu numeroase mijloace de divertisment, dar lasat in voia soartei dupa decembri ’89. In ininta Parcului Tineretuli se afla Palatul Sporturilor si Culturii cu circa 6000 de locuri destinat manifestarilor cultural-artistice si sportive. Palatul Copiilor a fost numit pana la 17 februarie 1990 Palatul pionierilor si soimilor patriei.

Hidrografia sectorului 4 este reprezentata de Raul Dambovita, care reprezinta granita cu sectorul 3, Lacul Tineretului, lacul din Parcul Carol si fostul Lac Vacaresti contruit intre 1987-1989, fiind abandonat in 1990.

Activitatea sportiva a sectorului 4 este reprezentata de echipa de fotbal Rocar Bucuresti, avand stadionul amplasat in cartierul Berceni si de sportivii apartinand Palatului Copiilor