h8o16oc

Asezare. Judetul Calarasi este situat in partea de sud-est a Romaniei si a Campiei Romane, pe malul stang al Dunarii (Km 452 - 300), la granita cu Bulgaria, avand o suprafata de 5088 kmp (2,13% din suprafata Romaniei).

Relieful campiei este reprezentat de interfluvii netede numite campuri (Hagieni, Jegalia, Ciulnita, Andolina, Cucuveanu, Milotina, Argovei, Ciornuleasa, Sohatu), acoperite in mare parte de depozite loessoide, intrerupte de mici depresiuni numite "crovuri" si de vai inguste de tip "mostiste".

Apele de suprafata sunt reprezentate de fluviul Dumarea care delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. In afara raului Arges si a afluentului sau Dambovita, care prin sectoarele lor inferioare dreneaza partea de vest a judetului celelalte rauri apartin retelei autohtone (Rasa, Barza, Argova, Vanata, Belciugatele, Luica etc.).

Lacurile naturale sunt: Iezerul Calarasi (656 ha) si Lacul Mitreni (lacuri de lunca). De-a lungul Vaii Mostistei si afluentilor ei s-au realizat lacuri de baraj artificial in scop de retentie (irigatii si pisicultura);

Clima apartine in totalitate sectorului temperat continental. Sudul judetului se individualizeaza prin veri calde si ierni mai blande. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10,3oC la Fundulea si 11,3oC la Calarasi. Maximele absolute inregistrate pana in prezent au atins la 10 august 1957, + 44oC la Valea Argovei si +41,4oC la Calarasi. Minima absoluta a fost inregistrata la Calarasi, de -30oC la 9 ianuarie 1938.

Precipitatiile inregistreaza valori medii la fel de omogene ca si temperaturile, intre 500-540mm, dar in anii secetosi scad sub 400 mm.

Vegetatia naturala apartine zonei de stepa si lunca, puternic modificata prin interventia omului. Se remarca cateva palcuri de padure Zavoaiele de lunca sunt formate din plop, salcie, ulm, frasin si plantatii de plop euroamerican.

Fauna adaptata conditiilor de mediu, este bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte. Fac obiectul vanatorii: iepurele, capriorul, mistretul, vulpea, dihorul, bizonul, nevastuica, iar dintre pasari fazanul, prepelita, potarnichea, rata si gasca salbatica, lisita, gainusa de balta si altele.

Populatia judetului era, la 1 ianuarie 1998, de 332494 locuitori (1,4% din populatia tarii), din care 50,4% femei. Resedinta judetului, municipiul Calarasi, situat pe malul stang al Borcei, cu peste 78000 locuitori. Celelalte orase au sub 50000 locuitori: Oltenita, Budesti, Fundulea, Lehliu-Gara. Exista 48 de comune si 157 sate (din care 7 apartin oraselor).

Preistoria si Istoria. Teritoriul judetului Calarasi constituie unul din segmente cele mai importante ale zonei Dunarii de Jos, un nucleu-centru de formare si raspandire a mai multor civilizatii. Conditiile extraordinare de habitat (apa, padurea, sursele de materii prime, hrana) au favorizat popularea acestor teritorii inca din paleoliticul superior. Calarasii au o arie de interferenta a mai multor civilizatii, printre cele mai evoluate din lume pentru mileniile V si IV i.H. Culturi materiale precum Hamangia, Bolintineanu, Boian sau Gumelnita au cunoscut o dezvoltare exceptionala pe aceste meleaguri. Bogatia si unicitatea vietii spirituale a acestor populatii exprimata mai ales prin statuetele antropomorfe, zoomorfe sau prin machetele de sanctuare si altare - adevarate capodopere ale artei preistorice universale au determinat studierea lor in marile universitati din lume. Civilizatii preistorice ca Boian, Gumelnita (neo-eneolitic), Cernavoda-Renie, Coslogeni (epoca bronzului) poarta toponime calarasene. Urmele tracilor timpurii, in fapt purtatorii culturii Coslogeni, au fost descoperite pana pe tarmurile Marii Egee, coasta Atlanticului si chiar centrul Europei. Vestigiile getice si romane descoperite in numeroase asezari antice (Durostorum, Pietroiu, Unirea, Chirnogi, Radovanu) au continuat traditia de cultura si civilizatie a acestor teritorii dunarene, marturii pastrate cu sfintenie la Muzeul de arheologie din Oltenita si Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi.
Epoca prefeudala si feudalismul timpuriu poarta amprenta culturii romano-bizantine si bizantine iradiate de cetatile construite pe Dunare, dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetatii bizantine Vicina, construita pe insula Pacuiul lui Soare. Capitala a unei regiuni de la nordul Dunarii, Vicina va deveni si un foarte puternic centru politic, comercial si spiritual in sec. X-XIII, o adevarata placa turnanta a intregii Europe. In secolul al XII-lea, Vicina a fost centrul unei formatiuni prestatale dunarene ce ocupa, in linii generale, si teritoriul actalului judet Calarasi.
Primul mitropolit al Tarii Romanesti a fost Iachint de Vicina ! Ruinele acestei faimoase cetati-metropola se afla la mai putin de 20 de km sud-est de Calarasi.
Lichirestiul, localitate care a luat nastere din vremuri imemorabile, pe locul actualului centru civic al Calarasiului, este atestat documentar, pentru prima oara in 1630 de domnitorul Leon Tomsa Voda. In harta austriaca din 1791 este pomenit pentru prima oara in lume numele de Calarasi, in locul aceluia de Lichiresti.
Din aprilie 1833 (cand avea doar 866 locuitori) pana in aprilie 1952, Calarasiul este capitala judetului Ialomita, fiind ridicat la rangul de oras. Din septembrie 1852, orasul capata numele domnitorului slobozitor "Stirbei", nume sub care il regasim pana prin 1881.
Sunt insa si evenimente locale retinute meticulos de filele de istorie:
1837 - se constuieste prima scoala in Calarasi ;
1875 - apare prima publicatie in acest colt de tara ;
1880 - se incepe constructia caii ferate Bucuresti - Fetesti si Ciulnita - Calarasi ;
1895 - primul ziar "Gazeta Ialomitei" ;
1887 - se construieste actualul sediu al primariei ;
1895 - se construieste actualul sediu al Prefecturii etc

Agriculura reprezinta 3,6% din productia nationala. 2/3 din locuitori traiesc in mediul rural, detinand 60% din suprafata agricola a tinutului.
Industria. Activitatea de productie industriala este diversa si ea se bazeaza atat pe activitatile traditionale - de prelucrarea produselor agricole din zona cat si pe activitatile asimilate in ultimii ani : metalurgie, constructii de nave, celuloza si hartie, materiale de constructii, confectii textile etc. Ponderea ei in productia nationala era de 1,1 %, in 1997.

Transporturi si telecomunicatii. Reteaua cailor de transport cuprinde 243 km de cale ferata, din care 151 km electrificati si 1102 km de drumuri publice.
Concomitent cu introducerea telefoniei celulare (GSM) a avut loc modernizarea sistemului de transmisie prin cablu, prin fibra optica, a centralelor telefonice si a spatiilor aferente acestor dotari.
Porturile Calarasi si Oltenita deservesc transportul fluvial de mafuri si calatori.

Turism. Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare creeaza o atractivitate turistica deosebita, dar insuficient exploatata. Punerea in valoare a Dunarii, cu ostroavele ei salbatice, cu flora si fauna deltaice, a lacurilor si baltilor pline cu peste, la care se adauga cele 40 de fonduri de vanatoare in padurile de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, intr-un cadru natural si ecologic, inedit.
O atractie deosebita o reprezinta obiectivele cultural istorice si arhitectonice cum sunt:
Pacuiul lui Soare ;
Muzeul Dunarii de Jos Calarasi ;
Muzeul de Arheologie Oltenita ;
Ruinele Manastirii si Manastirea Catalui (1540) din Cascioarale, Bisericii Domnesti din Manastirea si Negoiesti ;
Domeniile Regale din Manastirea ;
Palatul Prefecturii - Calarasi ;,
Cazarma Pompierilor, actualul sediu al Arhivelor Nationale ;
Scoala nr. 1 Calarasi - fost Liceul Stirbei - Voda.

Invatamant. Inceputurile invatamantului, in judetul Calarasi, sunt legate de numele ????? Stirbei care cerea imperios, in anul 1833, sa se infiinteze scoli. Actualmente, in judet, functioneaza 387 unitati de invatamant, din care 14 licee si o universitate cu profil agricol. In aceste asezaminte invata aproape 60000 de elevi asistati de 3524 profesori si invatatori.

Administratia judetului este constituita din Consiliul Judetean Calarasi, doua consilii locale municipale, din consilii locale orasenesti si comunale. Toate consiliile locale sunt alese prin vot direct, o data la patru ani. Administratia centrala este reprezentata, in judet, de catre Prefect - care conduce Comisia administrativa a judetului, constituita din sefii organismelor descentralizate in teritoriu ale ministerelor si altor organizatii centrale.
In anul 1992, prin colaborare dintre judetul Calarasi si Departamentul francez Charente Maritime, a luat fiinta Institutul Fordoc, care, incepand din 1995, a fost recunoscut ca centru zonal de perfectionare a personalului din domeniul administratiei publice locale. Cultura si arta. Se accentueaza insa forme noi de manifestare, materializate prin mese rotunde, expozitii, tabere, etc. - bazate pe multa, foarte multa lejeritate in exprimare
Locul formelor impuse este luat de initiativa personala a artistului, ancorata insa intr-o realitatea culturala traditionala. Astfel, la Calarasi s-au organizat in 1998:
· Tabara - simpozion de sculptura "Ion Vlad" ;
· Congresul national de arheologie ;
· Concursul de video - film "7 Arte" ;
· Festivalul de muzica coral - religioasa ;
· Sarbatoarea jocului popular "Hora mare" si alte actiuni de rezonanta nationala.
Actele de cultura se desfasoara in general in patrimonii cum ar fi : 216 biblioteci, un cinematograf, un teatru, 4 muzee.