Constructia de baza a formelor de relief este creata de catre forte ce actioneaza in interiorul Pamantului, dar procesele extraordinare produc zil nic schimbari in aceasta structura de baza, o deformeaza in mod continuu, distrug munti si scobesc vai. k1r6rp
Stiinta care studiaza formele de relief si schimbarea acestora se nu meste geomorfologia. Geologii stiu ca expresia ‘’muntii eterni’’ este departe de realitate: muntii nu exista vesnic, dar intervalul de timp ce trece de la for marea si pana la disparitia lor se masoara in zeci si sute de milioane de ani.
De la inceputul revolutiei industriale, adica dfe la mijlocul secolului al XVIII-lea activitatea umana are si ea un rol important in modelarea suprafe tei Pamantului, cateodata chiar cu efecte surprinzatoare. Continentele au a juns la forma lor si in pozitiile actuale in urma miscarii placilor ce formeaza scoarta solidificata a Pamantului, adica datorita tectonicii placilor. Cele mai noi schimbari- despicarea Oceanului Atlantic si contopirea subcontinentului Indian cu continentul Asiatic- s-au produs in ultimii 200 milioane de ani. In istoria de 4,6 miliarde de ani a Pamantului s-au mai petrecut multe alte schimbari, pana ce planeta noastra a capatat infatisarea de azi.
Alterarea rocilor
Scoarta Pamantului este formata din roci, solul luand naster din ele. Cel mai important proces ce transforma rocile este alterarea, care este condi tionata de existenta atmosferei. Are 3 forme: alterarea fizica adica marun tirea- astfel se fragmenteaza roca-, alterarea chimica: producandu-se reactii chimice sub influienta apei de suprafata sau din roca, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului si alterarea biologica, adica efectul distructiv al diferitelor vietati
Efecte majore pot fi produse si de influientele chimice ale unor orga nisme vegetale. Unele alge si lichieni produc acizi ce fac suprfetele rocilor mai poroase, si care astfel se altereaza mai repede. Influienta mare are si hu musul rezultat din descompunerea plantelor de ordin superior.
Rocile se formeaza sub presiune. Rocile magmatice iau nastere prin racirea topiturilor a magmei ajunse la suprafata din interiorul Pamantului, iar rocile sedimentare se formeaza pe fundul marilor prin compactarea malului, a sparturilor altor roci si din carcasele vietatilor.

Influiente meteorologice
In roci se intalnesc foarte des crapaturi, rosturi si despicari. Cu timpul roca ajunge la suprafata, unde presiunea este mult mai mica. Ca urmare roca se dilata, timp in care se sfarama mai intens.
Crapaturile, rosturile si straturile formate natural sunt germenii ce favorizeaza maruntirea si alterarea ulterioara a rocilor. Apa ajunsa in crapa tura dupa ionghetare se dilata si astfel largeste crapatura; acest proces se nu meste largire cu pana de gheata. Si plantele care isi adancesc radacimile in crapaturi produc o maruntire printr-o metoda asemanatoare.
Alterarea chimica este cauzata de apa, cand prin infiltrare sau prin strapungerea rocii, apa introduce diferita materiale chimice sau dizolva anumite componente din ele. De exemplu oxigenul dizolvat in apa intra in reactie cu fierul din roca. Ploaia dizolva bioxidul de carbon din aer si acidul carbonic rezultat roade calcarul, formand sisteme mari de pesteri, sau for meaza carstul, o forma de relief de suprafata specifica(denumita dupa un munte din Slovenia). Apa dizolva foarte multe minerale, care apoi dezin tegreaza rocile. Acizii si sarurile din atmosfera au acelasi efect.
Eroziunea
Dintre cauzele schimbarii formelor de relief de suprafata cea mai cu noscuta este eroziunea; rocile, sub actiunea apelor curgatoare, a marii, a van tului sau a ghetii, se uzeaza. Eroziunea produsa de apele curgatoare se face atat prin efecte fizice cat si prin efecte chimice. Apa nu transporta doar buca tele de roca, ci chiar si bucati mari, dar, le si impregneaza cu materile chimi ce. Raurile formeaza vai, aluviunile sunt transportate in mari; aceste aluviuni se sedimanteaza si se transforma in roci sedimentare intr-o perioada lunga.
Marea modeleaza astfel in mod continuu tarmul, intr-un loc il distru ge, in alta parte il construieste. Vantul sufla materialele ce nu sunt legate de sol, ca de exemplu nisipul, si-l poate transporta la distante incredibil de mari. Nisipul fin din Sahara deseori acopera, ca un praf rosu, automobilele si alte suprafete din sudul Angliei.
Erele glaciare
Schimbarile de clima ale Pamantului de-a lungul secolelor a avut o in fluienta puternica si asupra formelor de relief. In ultima era glaciara o can titate imensa de apa a inghetat in calotele polare. Calota de gheata nordica s-a intins spre sud in Europa si in America de Nord. Din suprafata uscatului de pe Pamant 30% era acoperita de gheata, acest raport fiind azi de 10%. In timpul erei glaciare nivelul marilor era cu 80m mai mic decat cel de azi si topirea ghetii a produs mari schimbari in formele de relief. A creat stram toarea Bering intre suberia si Alaska, a inundat uscatul intre Australia si Noua Guinee si a separat Marea Britanie si Irlanda de Europa.
Ghetarii
Ghetarii- torantele de ghata- sunt caracteristici muntilor inalti si tinuturilor polare acoperite de gheata. Ghetarii din Groenlanda si din Antarc tica transporta annual cantitati imense de gheata in mari; formand astfel dupa accea icebergurile ce pericliteaza navigatia. Aspectul tinuturilor nordice se poate atribui in mare parte ghetarilor din era glaciara. Alunecand pe sol in mod constant au decojit, ca niste rindele, straturile de roca aflate sub ele sco bind in aceste roci vai adanci. Acest efect al ghetarilor a cauzat faptul ca muntii batrani, ca de exemplu cei din nordul Scotiei, sunt relativi josi si netezi. Ghetaarul alunecand in jos aduna pietrisul de pe asa zisul bazin de acumulare a firnului; de aici colecteaza nu numai sedimante ci si apa sub forma de zapada; aceasta zapada se tranforma apoi in gheata contruind ghe tari.
Formele de relief create de om
Munca inginerilor construnctori creeaza forme de relief. Un exemplu concludent se poate vedea in Olanda; olandezii afirma cu mandrie ca ei si-au creat propria tara. Si-au marit suprafata tarii cu 40% prin indiguirea unor suprafete marine.
Pentru satisfacerea nevoilor de apa dulce cat si pentru procucerea energiei electrice s-au construit multe lacuri de acumulare; acestea sunt lacuri artificiale. In Statele Unite lacul Mead s-a creat prin inchiderea raului Colorado cu digul Hoover. Lacul Nasser aflat la granita dintre Egipt si Sudan s-a format prin inchiderea Nilului cu Marele Dig din Assuan din 1968. Construirea acestui dig a avut menirea de a regulariza revarsarile Nilului si a asigura un debit uniform si suficient pe tot parcursul anului pentru nevoile agriculturii. Egiptul a fost expun intotdeaua variatiilor mari de debit ale Nilului si s-a considerat ca acest dig rezolva aceasta problema milenara.